Page 49 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 49
* —wg—b————w——a—aca-wbb—w
” aBatg ** im,IMg wa iMMWWroPHgBBMWWBWHWBWgBWBBBBWWHaCTWW HB, tob ,, mbbpb, ^rnsrnm w wrnmKmmmammamBmsmmmat
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 914 © JOI 17 IANUARIE 1974
Acum se pun
PRODUCTIVA, 0 realizare cu larg ecou
I bazele recoltei
U A A o V A de legume. Cum
A I in practica medicală
se materializează
Legarea învâţămîntului de această direcţie în cuvînta- necesar ca întreprinderea să treprinderi şcolii. In trimes Ioan Micu e un om şi un diferite eşaloane de asis gie a Spitalului unificat din
practică într-un mod orga rea cu privire la dezvolta privească şcoala ca sursă de trul IV al anului trecut am o asemenea medic cu îndelungi state de tenţă medicală, subliniez, Deva — reuşeşte să rezolve
nic, firesc şi eficient, repre rea şi perfecţionarea învăţă forţă de muncă. Ea va fi o- reuşit să îmbunătăţim dota servicii în medicina hune- fără a schimba bolnavul problema mult dorită de
zintă, în toată temea, o preo mîntului tovarăşul Nicoiae bligată — după cum se pre rea atelierelor prin cumpă doreană. De multă vreme de pe o targă pe alta. medici, de medicină: evi
cupare constantă, impusă de Ceauşescu indica: „Trebuie vede în Hotărîrea Plenarei rarea de utilaje, scule, unel cerinţă la C.A.P. munceşte la Spitalul uni — In ce constă noutatea tarea mobilizării multiple
dezvoltarea evoluţiei sociale să adoptăm formele verifica C.C. al P.C.R. din 18-19 iu te în valoare de peste un mi ficat din Hunedoara, ca tărgii realizată de dumnea a bolnavului grav prin
contemporane. te pe plan internaţional. Es nie 1973 — să acorde burse lion lei. medic chirurg, şef de sec voastră? transbordarea de pe o targă
pe alta, de la un punct sa
Fie că se numeşte învăţă- te necesar să dezvoltăm la elevilor de liceu din prima Prof. Niţu Ficu, inspec ilia? ţie. De curînd a imaginat, — Spre deosebire de tăr- nitar la altul, de la un e-
mînl politehnic (U.R.S.S.), boratoarele, să dotăm cores treaptă, să încheie contracte tor de specialitate : Am în conceput şi realizat o gile cunoscute, cea reali şalon la celălalt. Ridicarea
instrucţie tehnică sau bazele punzător atelierele, şi să fa cu elevii la intrarea lor în ceput anul 1974 cu 114 uti „Targă standard pentru zată de mine dispune de
tehnicii (R.S. Cehoslovacă), cem realmente din ele ate prima treaptă a învăţămîn laje noi în atelierele şcola (Urmare din pag. 1-a) transportul bolnavilor gravi". o plasă pe care, odată aşe bolnavului, menţinerea lui
pe aceeaşi plasă în toate
munca practică ştiinţifică liere de producţie, de proto tului liceal generalizat, să le re ale judeţului. Iar începe — Ce idee a stat la ge zat, bolnavul poate fi trans eşaloanele sanitare, inclu
(R.D.G.i), ştiinţa generală a tipuri de serie mică. Trebuie asigure locuri de muncă. Es rea anului şcolar a fost pre neza acestei realizări? — portat în orice punct al
muncii, lucrări manuale edu să ajungem acolo ca şcoala te vorba, deci, de o patrona cedată de o încadrare de cî- In ceea ce priveşte pro l-am întrebat. serviciilor de asistenţă me siv la radiologie sau sală
cative, fizică, tehnologie şi să împletească organic ştiin re foarte activă, de a da un te două săptămâni în produc ducerea răsadurilor, situaţia — In medicină în gene dicală, fără ca propriu-zis de operaţie, fără cea mai
economie casnică (R.F.G.), ţa cu producţia". conţinut de înalt nivel in- ţie a tuturor maiştrilor in ridică serioase semne de ral, în cea chirurgicală cu să se pună mina pe el. Aşa mică şi inofensivă mobili
ştiinţele naturii şi educaţia structori, de cuprinderea u- întrebare, din 2 400 mp ră deosebire, transportul bol se realizează practic prin zare — constituie idealul
consumatorului, meserii cas nora la cursuri de perfecţio sadniţe putindu-se asigura navilor gravi este o pro cipiul urmărit de noi: evi conduitei medicale în trans
nice, meserii irtdustriale, a- nare, de obţinere de către numai l 600 mp. Ni s-a „ex blemă cu mari implicaţii. tarea oricărei manevre a- portul bolnavilor, repre
gricultura, educaţia comerci A unii a definitivatului. Cit plicat" că necesarul de ră Cu ajutorul tărgilor exis supra bolnavului prin tre zintă un avantaj medical
ală, educaţia industrială învăţămînt formativ — strins priveşte desfăşurarea pro- saduri se va acoperi prin tente astăzi se poate trans cerea de pe o targă pe deosebit, atît în prevenirea
(S.U.A.), fiecare din aceste priu-zisă a instruirii tehnico- cumpărări. De asemenea, porta în condiţii mulţumi alta sau de la un eşalon complicaţiilor, cit şi în u-
obiecte urmăreşte, în primul productive, la clasele V-VIII pregătirile la răsadniţe sînt toare orice bolnav, chiar sanitar la altul. manizarea necontenită a
rînd, stimularea spiritului legat de realităţile judeţului s-a accentuat pe instruirea abia în faza de... intenţii. foarte grav. Dar schimba Evitarea schimbării bol asistenţei medicale.
practic, dezrvoltarea iniţiati propriu-zisă a elevilor, pe Dacă mai adăugăm că nici rea de pe o targă pe alta navului grav de pe o targă — Consider lăudabilă i-
vei elevilor, cultivarea, de la cunoaşterea uneltelor, a uti sămînţa nu este procurată, este inerentă. Această schim pe alta — manevre gene niţiativa colegului, dr. Ioan
virste fragede, a unor utile lajelor, folosirea unor instru avem o imagine mai com bare, ori cu cită grijă s-ar ratoare de complicaţii, re Micu, care a găsit cea mai
deprinderi de muncă, de or mente de măsură şi control, pletă asupra „grijii" ce se potrivită soluţie pentru ve
ganizare şi gîndire. Intr-o convorbire avută la struirii tehnico-productive. In cunoaşterea proceselor teh acordă viitoarei recolte de face, este generatoare de prezintă un mare avantaj chea şi nerezolvata pro
început de trimestru, la In acest sens, schimburile de ex nologice. In licee, diversifica legume. grave complicaţii pentru medical, etic, social şi de
„In ţara noastră, integrarea spectoratul şcolar al judeţu perienţă între oamenii de la rea activităţilor practice s-a bolnav. In intenţia noastră permanentă umanizare a blemă a transportului bol
învăţămîntului cu cercetarea lui Hunedoara, am urmărit catedră şi din întreprinderi realizat în funcţie de speci Referitor la modul de or a fost rezolvarea acestei asistenţei medicale. navilor .şiaccidentaţilor
şi producţia, pregătirea prac în ce măsură anul şcolar vor fi extrem de utile. ficul întreprinderilor patro ganizare şi retribuire a mun grele probleme, care m-a gravi — sublinia dr. Vaier
tică în toate formele de în- 1973—1974 traduce în viaţă Prof. Vasile Blendea, in natoare şi de cerinţele pro cii, nu am putut consemna frămîntat de multă vreme. — Cum se comportă tar Neagoe, şeful secţiei chi
văţărţiint a constituit şi con aceste preţioase indicaţii, ca spector şef: Pe linia perfec gramei şcolare. Un nou pri decît că s-au asigurat mai — Şi aţi reuşit? ga în practică? rurgie a Spitalului unificat
stitui^ o preocupare conti re sînt realizările primului ţionării continue a procesu lej de verificare şi îmbună puţin de 45 la sută din ne — Comportarea în prac C.F. Simeria.
nuă a) conducerii de partid trimestru în instruirea tehni- lui de învăţămînt se înscrie tăţire a acestor activităţi, al cesarul de legumicultori pen — Părerea mea, a altor tică este foarte bună. Cu O realizare pusă în sluj
şi de stat, obiectul unor în co-productivă a elevilor, ce organizarea, în 23 ianuarie, implicaţiilor educative ale a- tru suprafaţa rezervată gră specialişti, este că da. Tar ajutorul tărgii bolnavul se ba omului suferind, pentru
semnate hotărîri de partid. perspective se conturează la Liceul din Vulcan, a schim cestora, îl vor constitui cer dinii din Ilia, iar plata ga concepută de mine, pe ia lin de pe cărucior şi lin a-i uşura şi reduce sufe
Cu nerapmărate prilejuri, to pentru perioada celorlalte bului de experienţă cu toţi curile pedagogice cu maiştrii se va efectua în acord glo baza unor îndelungi studii, se aşează pe pat, după care rinţa, concepută de un om
varăşul Nicoiae Ceauşescu, două trimestre, opinii pri directorii de licee pe tema : instructori, care • se vor des bal, la venit garantat. Efec permite transportarea bol targa se demontează, fără
secretar general al partidu vind îmbunătăţirea instruirii „Creşterea eficienţei proce făşura între 22-28 ianuarie şi tuarea lucrărilor la un nivel navilor gravi în orice punct a se mişca bolnavul. care zeci de ani a muncit
lui, a venit cu indicaţii pre tehnico-productive. sului de învăţămînt prin des vor analiza probleme legate agrotehnic superior, se ştie de asistenţă medicală sau şi s-a dăruit nobilei misi
ţioase pe linia măririi gra Prof. Emerit Cornel Stoi făşurarea activităţii pe labo de metode şi procedee mo bine, este nemijlocit con la domiciliu, fără a fi ne — „Targa standard pen uni de apărare a vieţii şi
dului de eficienţă al pro ratoare, cabinete şi ateliere". derne folosite în instruirea diţionată de preocuparea cesar a se transborda bol tru transportul bolnavilor sănătăţii oamenilor.
cesului instructiv-educativ, ca, inspector general: In pri La fel, în martie la Dobra, tehnico-productivă a elevilor. pentru ridicarea nivelului de navul de pe o targă pe alta, gravi", realizată de dr.
prin intertpătrunderea sa or mul trimestru am căutat să întîlnirea profesorilor de bi cunoştinţe profesionale ale permite efectuarea tuturor Ioan Micu — arată dr. Ioan GH. CĂLINESCU
ganică cu munca, cu produc ridicăm conţinutul muncii ologie din mediul rural în Ne-am oprit doar la cîte- cooperatorilor. In acest sens, manevrelor de schimbare în Moza, şeful secţiei chirur GH. I. NEGREA
din atelierele şcolare prin
ţia. măsuri de dotare şi îmbună dezbaterea problemei „Pre va dintre direcţiile optimiză la ferma horticolă a C.A.P.
rii pregătirii practice a ele
In Hotărîrea Plenarei C.C. tăţire a încadrării, de per gătirea şi organizarea activi vilor în judeţul nostru. Aş Ilia trebuia să funcţioneze
al P.C.R. din 18-19 iunie 1973 fecţionare a personalului ca tăţii practice pe lotul şco teptăm, în continuare, rela un cerc, în cadrul învăţă
cu privire la dezvoltarea şi re lucrează în ateliere, prin lar şi miniferma şcolară". In tări din experienţa proprie, mîntului agrozootehnic, la
perfecţionarea învăţămîntu măsuri de reprofilare, în acelaşi sens am dat indica aspecte concrete din activi care să fie cuprinşi 30 de
lui se sublinia dezideratul funcţie de specificul econo ţii ca la fiecare consiliu pro tăţile practice desfăşurate în cursanţi. Despre activitatea
„pregătirii tineretului din mic al localităţii. Sîntem fesoral să participe un re diferite şcoli, opinii ale tii- cercului, pînă la începutul
toate gradele de învăţămînt prezentant al întreprinderii turor cititorilor - cadre di decadei a doua a lunii ia
pentru viaţă, pentru muncă, preocupaţi permanent de patronatoare. De un sprijin dactice, tehnice, părinţi şi e- nuarie a.c., nu se poate spune
pentru activităţi social-utile, pregătirea temeinică a elevi real ne-am bucurat, in Hu levi — în privinţa sporirii nimic, deoarece deschiderea
pentru a devetii participant lor spre meseriile deficitare nedoara şi Valea Jiului, prin eficienţei instruirii tehnico- cursurilor era încă în faza
activ la opera de construire din judeţ, de întărirea legă analiza periodică făcută de productive în şcoli. de... studiu.
a socialismului şi comunis turilor dintre întreprinderile către organele de partid pri Deficienţele serioase ce se
mului în patria noastră". In patronatoare şi şcoală. Este vind sprijinul acordat de în ILEANA L. MUREŞAN întîlnesc la ferma horticolă
a cooperativei agricole din
Ilia nu mai pot fi sub nici
un motiv tolerate. Organiza
ţia de partid şi consiliul de
Ou promisiuni nu conducere al C.A.P. au da
toria să intervină cu măsuri
energice menite să asigure
A Al fructificarea deplină a po
XXX-a Xl-îea ss poate fertiliza tenţialului de producţie al
aniversare Congres fermei, să pună de pe acum
o temelie trainică viitoarei
a al terenul! recolte de legume, să deter
Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN mine un aport substanţial al
P. O. R<
unităţii la aprovizionarea
La cooperativele agricole populaţiei cu produse legu In Imagine, targa standard pentru transportul bolnavilor gravi, realizată de dr. Ioan Micu.
din Aurel Vlaicu şi Romos micole.
fertilizarea terenurilor cu
Deziderate înfăptuite îngrăşăminte organice —
acţiune de importanţă hotă-
rîtoare pentru soarta recol
tei — se desfăşoară cu în- (Urmare din pag. 1) cere pentru „Căminul cel
prin efortul eolecti¥ cenitorul. Deşi acum este pe bună activitate educativă". CE SE FACE Dl mai îngrijit şi cu cea mai
bună activitate educativă,
rioada cînd se impune să
fie luate măsuri energice Am amenajat un mic club, cînd la capitolul „activitate
dotat cu televizor, cu me
pentru a transporta în cîmp se pentru şah şi table. Cînd educativă" n-am găsit, cu
(Urmare din pag. 1) este asigurată, lucrările de che, directorul adjunct al întreaga cantitate de gunoi sint emisiuni mai solicita toată strădania, ceva care
pregătire sînt în continuă exploatării, a reieşit nece de la fermele zootehnice, te, se scoate televizorul pe s-o confirme ?
Şi chiar să nu se gă
lae Tănăsache şi Vasile desfăşurare, existînd conti sitatea impulsionării rit greiferele repartizate să lu coridor şi în acest mod ti în blocul G 2 de pe stra aici împreună cu doi fii, sească, printre cei 500 de
Caila, deşi lucrează în con nuitate în fluxul de extrac mului de lucru în stratul creze în cele două unităţi au nerii pot urmări programul da N. Bălcescu, aceeaşi gri muncitori şi ei la I.C.S.H., tineri, cîţiva inimoşi, care
diţii mai dificile, au reuşit ţie. Se are în vedere in 13, unde sînt amplasate ce stat zile în şir defecte. Con în număr mult mai mare. jă a I.C.S.H. pentru caza ne răspunde : să iniţieze şi să organize
să inprime un ritm normal trarea în funcţiune a ori le două complexe. Există ducerea S.M.A. Geoagiu (di Aici e biblioteca cu peste rea şi confortul nefamiliş- — N-avem probleme. Pî ze. măcar o dată la 2 săp-
muncii. Depăşirile zilnice zontului 565, pe măsură ce certitudinea că pînă la fi rector ing. Virgil Tudan) a 500 do volume. tilor. Cei 104 locatari de nă şi mîncarea ne vine la tămîni, o scară plăcută, in
de plan întrec uneori şi 15 se va încheia exploatarea la nele celei de a doua deca promis că defecţiunile vor — Am în acest an 70 de aici beneficiază de garso uşa casei. structivă, educativă pentru
la sută. Un loc central îl orizontul 591. La un alt o- de, E.M. Lupeni se va pre fi remediate cu maximă o- cititori, cu peste 140 de niere, care se află într-o Intr-adevăr, la blocul G 2, constructorii din cămine ?
ocupă în prezent problema rizont, 621, s-a ivit necesi zenta cu un plus la pro perativitate. Faptele dovedesc cărţi citite — adaugă Aure adevărată întrecere pentru o încăpere de la parter e L-am întrebat pe Vaier
disciplinei, care în unele tatea răpirii susţinerii în ducţia de cărbune, colecti însă contrariul. lia Mitran. ordine şi curăţenie. Floa rezervată, zilnic, între o- Ploscar, zugravul, ccl cu
locuri mai lasă de dorit. galeria de aeraj pe o dis vul exploatării mobilizîn- Rău este că asemenea de — Dar comitetul de bloc rea Cozma şi Ana Amihăie- rele 16-18 pentru distribui fraţii artişti amatori, dacă
Preocupări menite să tanţă de 400 ml. du-se cu toată pasiunea şi ficienţe apar chiar de la în ce face ? Ne referim în mod si ne invită din cameră în rea mîncării (meniu com au fost solicitaţi vreodată
contribuie la creşterea pro Deci preocupări pe toate priceperea în vederea rea ceputul anului, cînd trebuie deosebit la activitatea edu cameră. Zăbovim cu plăce plet, adus de la cantina 2 să dea concursul la o sea
ducţiei de cărbune sînt şi fronturile. Din discuţia pur lizării exemplare a sarci puse baze solide viitoarei re cativă ce trebuie s-o desfă re în camera nr. 51, la a I.C.S.H.). Distribuirea se ră, aici în cămin. „Nu,
la sectorul I. Linia de front tată cu ing. Titus Costa- nilor de plan pe anul 1974. colte. Aducem o asemenea şoare. fraţii lăcătuşi Ioan şi Ar- face în condiţii igienice de niciodată, de 3 ani de cînd
situaţie intolerabilă şi în — Ce să facă 7 Nu face pad Toth. O draperie con către Dorica Ştef, suprave stăm aici. Ştiţi, noi la clu
atenţia conducerii Trustului nimic. fecţionată de ei separă mi gheată îndeaproape de An- bul tineretului..." Cîţi Va
S.M.A., cunoscînd că o mare Răspunsul dat de A. Mi cul hol de cameră, un su dronic Gros. lori. Ioni, Teodori nu s-ar
răspundere pentru soarta tran ne-a fost confirmat în port pentru flori cu mul O mică bibliotecă şi aici. găsi în cămin să dea o mi
producţiei agricole o poartă sondajele făcute la zeci de te glastre înfrumuseţează Un televizor — care tot nă de ajutor la o acţiune
şi mecanizatorii. Facem pre tineri locatari: „La ce ac şi înviorează încăperea, pe din lipsă de spaţiu mai educativ-recreativă I Dar.
cizarea că astfel de aspecte ţiuni cultural-educative, or masă cîteva volume de li creează unele nemulţumiri. dacă organizaţia U.T.C. din
ganizate în cămin, aţi par teratură beletristică în lim
au fost semnalate şi în une Rezolvabile însă. Şi aici cu întreprindere şi comitetele
ticipat în anul trecut ?". bile română şi maghiară : vinte de elogiere la adresa de bloc, care au în primul
le cooperative agricole din „La nici una". „De cîte ori C. Ghiban - „Cînta la confortului. Dar dincolo de rind obligaţia să acţioneze
raza consiliului intercoopera- aţi fost invitat la o sea Stupea o vioară", D-ante A- acesta ? pe linie educativă, aşteap
tist Ilia. Este necesară deci ră distractiv-educativă în lighieri — „Divina come întrebarea n-a găsit un tă să vină alţii să le spu
cămin ?". „Niciodată". „Se die"... Zăbovim cu plăcere răspuns care să mulţu
intervenţia operativă şi ho organizează seri pentru şi în camerele cu nr. 50 şi nă ce au de făcut, nu ne
tărâtă pentru a grăbi ferti dv. ?“. „Nu ştiu, nu cred". 46. Peste tot ni se răspun mească, cît de cit. In comi mai miră că întîlnim prin
tetul de bloc, nici o iniţia
camere perdele şi feţe de
lizarea în toate cooperativele „Cine credeţi că ar trebui de afirmativ cu privire la tivă. Ne întrebăm cine o mese pe „post de prosop",
să le organizeze ?“ „Păi, confort. Ioan Cucură ; om
agricole. . să cîştige premiul prevăzut în preajma cărora proferi
organizaţia U.T.C.". în vîrstă, care locuieşte în regulamentul de între să-ţi acoperi privirea.
Sport tradiţional, în plină reafirmare TELEX m TELEX
Sportul aît de intens prac videnţiază şi contribuţia şi 1973 să se organizeze cam Se constată pe de altă FOTBAL Tragerile
ticat în toate localităţile ju sprijinul dat de organele lo pionatul judeţean, sistem parte absenţa de la compe
deţului a redevenit un mij cale, asociaţiei sportive Jiul tur-retur, dar la această ini tiţii a juniorilor, junioarelor,
Flot-atla E.M. Deva. I.ocul unde slnt preparate zilnic Importante cantităţi de minereu pro la sorţi a grupelor
venit de la minele Deva şl Muncel. Foto: VIRGIL ONOIU loc eficient de petrecere a Petrila, munca neobosită a ţiativă au răspuns favorabil a femeilor — reprezentate
timpului liber al oamenilor preşedintelui secţiei, Kerekeş doar 3 echipe, cu care, de doar de către o singură e-
muncii, de cele mai diferite Ioan. sigur, nu s-a putut organiza chipă, a asociaţiei Vfscoza Campionatului
i r -t r preocupări profesionale şi Echipele Corvinul Hune campionatul. Este adevărat Lupeni, care nu are cu cine
Avans substanţial Cantităţi posibilităţi fizice, cunoscînd, doara şi Paringul Lonea au că, de exemplu, la Deva încă să se întreacă la nivelul ju european
de la an la an, noi succese
încercat şi în anul 1973 să
se duce lipsa unei popicării
deţului.
la producţia de Mecanizarea de marfă în dezvoltarea sa. se califice în divizie dar în care echipele să-şi desfă- misiei judeţene de popice Miercuri, ia Paris, a avut loc
Planul de măsuri al co
PARIS 16 (Agerpres). —
In anul 1973 au fost obţi
lapte îşi spune nute o serie de rezultate prevede pentru anul 1974 tragerea la sorţi pentru stabi
în activitatea
lirea celor 8 grupe prelimi
com-
bune
unele obiective menite să
SÎRBI. în anul trecut coo transportate petiţională de performanţă, P O P I C E ducă la îmbunătăţirea acti narii ale celui de-al 3-lea
perativa agricolă din Sirbi cuvîntul între care se detaşează par vităţii, printre care: creşte Campionat european de fot- ’
şi-a onorat exemplar pre suplimentar ticiparea, cu rezultate ono nu au reuşit să treacă de şoare procesul de instruire şi rea numărului de sportivi bal (Cupa Henri Delaunay).
vederile contractuale la pro rabile, a echipei Jiul Pe parteneri mai bine pregătiţi, activitatea competiţională, legitimaţi şi clasificaţi, în Selecţionata României a fost
ducţia de lapte, livrind su Din cele 3 abataje fron tri la în campionatul repu fapt ce obligă la pregătiri dar ce fac celelalte asociaţii deosebi tineri şi femei; or repartizată să joace în grupa
plimentar mai mult de 10 000 tale ale sectorului IV al Lucrătorii din cadrul blican pe echipe al diviziei mai bune, la ridicarea valo sportive din judeţ care au ganizarea de competiţii de a 4-a ^ alături de echipele
! la fondul de stat. Hotâ- E.M. Vulcan, două au fost staţiei C.K.R. Petroşani au A, seria nord, unde atît în rică a întîlnirilor competiţio- arene de popice şi totuşi nu masă şi performanţă; selec Spaniei, Scoţiei şi Danemar
rîţi să continue şirul succe dotate cu cîte o combină depus încă din primele ediţia 1972/73 cît şi la ter nale. au o activitate corespunză ţionarea de elemente talen cei. Iată componenţa grupe
selor, cooperatorii s-au în 2K—52. Una, aflată deja zile ale noului an eforturi minarea turului ediţiei In judeţul nostru activează toare? Organele locale spor tate; creşterea numărului de lor :
scris şi in prima decadă a în funcţiune, asigură rea stăruitoare pentru asigu 1973/74 a ocupat locul 2, iar 36 secţii afiliate la federaţia tive din Hunedora, Petroşani, instructori, arbitri şi antre Grupa 1 : Anglia, Ceho
lunii ianuarie a.c. cu rezul lizarea unor productivităţi rarea unui ritm normal în la turneul final al echipelor de specialitate, care în ma Orăştie s-au străduit şi au nori; promovarea unei echi slovacia, Portugalia, Cipru;
tate meritorii, unitatea pre- cu 3 tone pe post mai activitatea de transport a de divizia A (cele mai bune joritate au şi arene de joc, organizat campionatul muni pe hunedorene în divizia A. Grupa a 2-a ; Ungaria,
dind în contul contractului 55 mare faţă de cele reali mărfurilor. O deosebită din ţară) a ocupat un meri dar dintre acestea doar 22 cipal (orăşenesc) tur-retur cu Dar, pentru ca aceste mă Austria, Ţara Galilor, Lu
la sută din cantitatea de zate prin metode clasice. atenţie s-a acordat activi tuos loc 5 pe ţară. Obţine participă în competiţii ofi cîte 4—6 echipe Au fost or suri să prindă viaţă, pentru xemburg ;
lapte prevăzută a se livra în Cea de-a doua combină tăţii de compunere şi rea locului 2 pe ţară la cam ciale organizate, celelalte a- ganizate toate competiţiile îmbunătăţirea activităţii sînt Grupa a 3-a : Iugoslavia,
această lună. este în curs de montare, descompunere a trenurilor, pionatul republican de pe- judeţene prevăzute în calen chemaţi să-şi aducă contri Suedia, Irlanda de Nord,
Asigurarea unei furajări urmînd să intre în func repartizarea judicioasă a rechi-juniori, prin Victor vînd doar o activitate spo dar, dar se constată că la buţia şi să acorde o atenţie Norvegia ;
corespunzătoare a animale ţiune in perioada urmă acestora pe destinaţii. Miclea şi Ioan Popa, care radică, pe plan local, neor- aceste competiţii participă mai mare toţi factorii cu Grupa a 4-a : România,
lor, permanentizarea îngri toare. Noile utilaje au fost In prima jumătate a au fost convocaţi şi în lotul ganizată. Din cauza slabei doar 3—4 echipe sau 20—25 răspunderi pe linie de sport, Spania, Scoţia, Danemarca ;
jitorilor şi respectarea cu date pe mîini bune. Bri lunii ianuarie au fost com naţional de juniori, locul 9 preocupări a asociaţiilor concurenţi la individual şi atît în ce priveşte organiza Grupa a 5-a : Italia, Olan
rigurozitate a programului gadierii Ton Miclea şi Ni puse 13 trenuri de marfă pe ţară la campionatul indi sportive şi a organelor lo aceştia, majoritatea din Va rea de activităţi, cît şi în da, Polonia. Finlanda ;
de lucru în ferma zootehni vidual al seniorilor al lui cale sportive echipele Dacia lea Jiului, lipsind reprezen dezvoltarea bazei materiale Grupa a 6-a : U.R.S.S., Tur
că sint factori care contri coiae Ciobănoiu. împreună cu tonaje sporite, fapt ce Mihai Torok şi alte rezultate Orăştie, Aurul Brad, Voinţa tanţii multor asociaţii şi o- necesare. Să nu fie uitaţi cia, Elveţia, Irlanda ;
buie decisiv la obţinerea u- cu ortacii lor. asigură a permis expedierea su de valoare la perechi-seniori, Haţeg. Victoria Câlan, C.F.R. nici iubitorii popicelor din Grupa a 7-a : Belgia, R.D.
nor producţii sporite de lap funcţionarea normală a plimentară a 6 300 tone demonstrează în mod eloc Simeria. Rapid Deva şi alte raşe. Merită evidenţiată ini municipiul Deva, care nu au Germană, Franţa. Islanda ;
te - garanţie a îndeplinirii vent că în Valea Jiului acest le din Valea Jiului nu par ţiativa forurilor sportive din la dispoziţie o arenă cores Grupa a 8-a : R.F. Germa
sarcinilor ce revin în acest noilor utilaje. marfă. sport este apreciat, a ajuns ticipă în competiţiile oficia Valea Jiului care au reuşit punzătoare de popice. nia, Bulgaria, Grecia. Mal
ah cooperativei agricole. la o dezvoltare la nivelul le cu etapă judeţeană, invo- de curînd să organizeze un ta. Intîlnirile se vor juca
cerinţelor, în mod deosebit cind tot felul de motive. S-a campionat municipal cu 10 GAVRIL POPANDRON tur-retur între 1 august 1974
la Petrila. Aceste succese e- încercat în toamna anului echipe. instructor la C.J.E.F.S. şi 31 ianuarie 1976.