Page 50 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 50
y*gj3VSiS^P ! XP!SB3SS!SXS3BBJy^BESSSE9BSKTBS^tf!99
tmBWBnmstommmmmm
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 914 @ JOI 17 IANUARIE 1974 3
S«mSl?ÎSiaBaiKBJ3n:'2^T»S mxâ p^>»ifL<m»:a-w?T^gg^TrettCTremrtE?/rcrera:a^^ 4 sfiMB
Fapte Soluţionări
itcu3C!4tmn<nrt?m»ji»
'Atitudini Băspiinsmi
r ~ !
w
Ccrnetînd sesiiarea personalului sanitar de la Cirjiţi
1ISP0ZITIILE VERBALE I Ml? FACEM PRQGRAM
Prejudiciatul s starea de
SCRIS! m CM U IlIICHlI SI REALIZAT? Aşa sînt apreciaţi comu
OAMENI DE NĂDEJDE ®
sănătate a populaţiei niştii Ioan Sicoe, ambii din
şi
Gherghinoiu
Gherasim
Intr-o scrisoare adresată re concep programele de Care era de fapt neînţe prevăzută : 35 km. Şoferul secţia de mecanizare a a-
redacţiei ziarului nostru, lucru". legerea între cei doi ? Şo contestă programul, fiind griculturii care deserveşte
şoferul George Marton, de la In scrisoare se afirma că ferului Marton George i se că respectarea lui ar con Da adunarea pentru con cumscripţie. că nu se face o dezinfectorul, moaşa şi vizi C.A.P. Bretea Română. Cum
staţia de utilaje şi trans tovarăşii Manea Ioan (şef reproşează numeroase acte duce la nerespectarea regu stituirea organizaţiei comu magazie pentru materialele tiul de la şaretă îşi fac un şi-au cîştigat această apre
port a T.C.H. Deva, ne scria de coloană) şi Crăinicescu de indisciplină : întîrzieri lilor de circulaţie şi la de nale Cîrjiţi a Frontului Uni şi instrumentarul de dezin program de „dolce vita" şi ciere ? Prin muncă şi hărni
printre altele: „Sînt şofer Sabin (funcţionar) au o a- de la program, deplasări la păşirea consumului de com tăţii Socialiste, ca dealtfel şi fectare, că personalul sani că de fapt asta îi deranja cie. Dovada : ei şi secţia
la această staţie din anul titudine respingătoare faţă domiciliu cu autobuzul, ne- bustibili. în alte ocazii cînd cetăţenii tar nu e respectat de către foarte mult atunci cînd pre lor au un avans în realiza
1966. Mi s-a casat autobu de el, că i se schimbă me respectarea traseelor. Atmosfera de muncă e satului s-au adunat să dez salariaţii consiliului popular, şedintele consiliului popular rea sarcinilor actualului cin
zul vechi pe care am lu reu programul de muncă, — Cînd transporta mun astfel viciată, cei doi nu se bată treburi de interes co că sînt şicanaţi de cîte ori îi căuta întîmplător pe teren cinal de 3 luni. Pentru a-şi
crat timp de 6 ani, iar în că este trimis în cele mai citorii ce lucrau pe şantie înţeleg decît cu programe mun, s-au formulat critici la solicită prin telefonul consi şi nu-i găsea pentru că ple consolida renumele cîştigat
luna septembrie 1973 am îndepărtate puncte de lu rul de la Orăştie — în va care nu sînt nici judicios adresa activităţii sanitare ce liului maşina salvării şi al cau cu autobuzul de ora 12 de mecanizatori de frunte
primit autobuz nou. De la cru. Pentru faptul că nu a ra anului trecut — condu întocmite, nici distanţa, nici se desfăşoară în comună. tele. la Deva. O dată s-a întîm- şi a mări avansul pe care
data primirii acestui auto respectat întotdeauna pro cerea şantierului din Orăş viteza nu sînt reale, iar şo Starea de fapt respectivă am Medicul circumscripţiei, Mag- plat ca un cetăţean să aibă îl au în îndeplinirea cincina
buz şi ipînă în prezent sînt gramul de muncă i s-au tie ne-a cerut să-l înlocuim ferul acuză că nu le poate pus-o în legătură cu unele dalena Tot. e un medic ani nevoie neapărată de un act. lului, ei muncesc acum cu
mereu persecutat şi averti respecta. greutăţi obiective ale acestei mat de bune intenţii. Ne Nici un salariat al circum sîrguinţă la transportul în
zat, mi se schimbă mereu —• în ziua de 25 decem activităţi la sate. Cîrjiţul e spune aproape pe nerăsufla scripţiei nu era acolo să dea grăşămintelor şi fertilizarea
programul de lucru. Ţinînd brie 1973, dimineaţa, 30 de o comună cu cinci sate risi te multe din necazurile ca cel puţin o relaţie.. Ulterior, terenurilor pentru obţinerea
cont de faptul că nu întot Etica muncii oameni nu au lucrat la pite la oarecare distanţă li re-i îngreunează munca. Cu preşedintele s-a convins că de recolte bogate.
deauna timpul este favo şantierul din Leşnic din nul de altul, iar condiţiile personalul pe care îl are în în lipsa medicului salariaţii
rabil şi prielnic de a putea cauza şoferului Marton, iar materiale de care dispune prezent la dispoziţie nu poa din subordine plecaseră cu FRUNTAŞI LA CONTRAC
respecta în mod permanent în ziua de 23 decembrie a circumscripţia nu sînt dintre te asigura deplasarea în te toţii „pe teren”. TĂRI © Se află în curs de
viteza legală concepută în pontat în două zile din luna datorită numeroaselor sale plecat mai repede la Că cele mai bune. Chiar sediul ren la nivelul cerinţelor; Salariaţilor circumscripţiei desfăşurare acţiunea de
programul de lucru stabilit trecută cu cîte două ore întîrzieri - ne spune ingi lan cu 2 ore şi jumătate şi circumscripţiei se află găz trebuie să lupte împotriva li s-a făcut un program ca contractare a produselor a-
de şeful de coloană şi mai puţin, iar într-o zi i nerul A. Crişan. numai cu 3 muncitori în duit de o clădire care nu unor practici încetăţenite, re să fie în concordanţă cu nimaliere. Stimulaţi de mă
funcţionarul de la T.C.H. s-au tăiat 4 ore. — E un şofer priceput, maşină. Pentru restul — permite desfăşurarea unei cum ar fi aceea de a solici nevoile populaţiei şi cu le surile luate de conducerea
Deva — şantierul nr. 2 (mă Am cercetat scrisoarea la îşi îngrijeşte maşina. Din vreo 30 — a trebuit să fie activităţi în buna condiţiuni. ta prin alţii trimitere la po gislaţia muncii. Dumnealor partidului şi statului, produ
refer la perioada anotimpu faţa locului. Iată-ne într-un acest motiv i-am şi încre trimis alt autobuz — spu Aceeaşi stare de lucruri în liclinică, ceea ce nici un me manifestă opoziţie făţişă fa cătorii Aurel Bistrian, Teo
lui de iarnă, cînd pe şosea birou împreună cu tovară dinţat singurul autobuz nou nea şeful de coloană. să o punem în legătură cu dic cu simţ de răspundere ţă de el. Or programul de dor Buştea, Catiţa Duţ, Sa
persistă uneori poleiul, nu şul ing. Nicolae Maiorescu, pe care-1 avem în dotare. Sînt abateri de la disci un alt fapt. Da redacţie au nu poate face ; obiectele de lucru stabilit de organul ie bin luga — să amintim doar
pot circula la viteza ceru directorul staţiei de utila In privinţa disciplinii însă plină care au creat pertur venit într-o zi trei salariaţi inventar, materialele de cu rarhic superior e ceva care cîteva nume — din comuna
tă de dînşii, deoarece ajung je şi transport, Aurel Cri- ne dă destul de lucru — baţii în munca pe şantier, ai respectivei circumscripţii răţenie, fonduri şi materiale nu se discută. Cei ce-l boi llia, au contractat să livre
să pun în pericol viaţa tu şan, inginer şef, Aurel Ciu- opina directorul staţiei. generatoare de relaţii ne sanitare, impacientaţi pentru pentru reparaţii şi întreţine cotează pentru că nu le con ze fiecare, in acest an, la
turor muncitorilor existenţi ceanu, locţiitor al secreta — Am mulţi şoferi în co principiale. Etica muncii faptul că consiliul popular re curentă la clădirea cir vine suferă consecinţele; fondul de stat, clte 1 500—
în autobuz, muncitori de a rului comitetului de partid, loană. Nimeni nu-mi dă a- noastre cere ca relaţiile în comunal nu le sprijină eco- cumscripţiei se obţin foarte pentru că starea de sănăta 4 500 litri lapte. Exemplul
căror viaţă, atît timp cîtsînt Ioan Manea, şef de coloană, tîta bătaie de cap ca Mar tre oameni să fie princi nomiceşte activitatea şi că, greu prin consiliul popular te din comună, modul cum lor este demn de urmat de
în autobuz, sînt direct răs Sabin Crăiniceanu, de la ton George. Nu o dată au piale, tovărăşeşti. Şi nu pu pe deasupra, îi mai şi sanc şi altele. se asigură asistenţa medica cît mai multe gospodării ale
punzător) pe acest motiv şantierul nr. 2 şi şoferul venit muncitorii la mine tem spune că la Staţia de ţionează cu diminuarea sala lă nu sîrit prea mulţumitoare populaţiei din judeţul nos
dînşii mă avertizează (tov. George Marton. Discutăm să-mi ceară socoteală pen utilaje şi transport a T.C.H. riului. Am aflat — şi ne aşteptam şi stau în directă legătură şi tru.
Manea Ioan). că, dacă nu faptele relatate în scrisoa tru întîrzierile sale. Din a- Deva nu există relaţii bu Incepînd din anul 1972, la acest lucru — de la se cu disciplina personalului
ajung la ora stabilită de ei re. De la început se confir ceastă cauză am recurs la ne, generatoare ale unui personalul circumscripţiilor cretarul comitetului comunal medical. Dacă chemarea la APA © Pe peroanele sta
în program, atunci mi 6e mă un lucru : între şeful întocmirea unor programe climat de muncă robust, sanitare rurale e salarizat de de partid, primarul comunei ordine a celor ce nu-şi fac ţiei Simeria au fost insta
va lua din primire autobu de coloană Manea Ioan şi de lucru. Acest procedeu sănătos. Cazul descris mai consiliile populare, iar activi Cîrjiţi, tovarăşul Victor Ci- cum se cade datoria se nu late iniţial cişmele pentru
zul şi se va da altuia în şoferul George Marton exis l-am folosit numai cu dum sus poate fi o excepţie dar tatea circumscripţiilor se sub sar, că aceste greutăţi ale meşte „tutelă măruntă", a- alimentarea cu apă potabi
circulaţie. Vă rog să con tă neînţelegeri. Acestea se nealui. Orele tăiate sînt din el trebuie grabnic înlăturat. ordonează paralel comitetului activităţii sanitare sînt cu tunci da, Consiliul popular lă a călătorilor. In urmă cu
semnaţi că de la Deva la ,,coc" însă numai între cei cauza plecării şoferului îna Comitetul de partid, condu executiv al consiliului popu noscute. Docuitorii comunei Cîrjiţi exercită o astfel de puţin timp, semnalam impo
Călan sînt 35 km, kilometri doi, fără ştiinţa conducerii inte de ora stabilită. cerea staţiei au datoria să lar şi — din punct de vede au făcut eforturi mari ca tutelă asupra activităţii sa sibilitatea de a lua apă cu
prin munca lor să-şi pună
pe care trebuie să-i par staţiei (In treacăt fie .spus, Deci, şoferul nu respectă intervină prompt, eficient. re al specialităţii — organe la punct reţeaua de drumuri, nitare din comună şi este sticla, drept pentru care ciş
curg în 35 de minute de tovarăşul Marton nici nu ceea ce îi spune şeful de Asigurările primite din par lor sanitare judeţene. Este de comerţ — treburi de ma necesar să o facă. De fapt, melele au fost „dotate" cu
program, depăşind viteza s-a adresat conducerii pen coloană şi atunci i se face tea lor ne dau convingerea normal deci ca activitatea preşedintele a recunoscut că nişte ţevi ajutătoare. Dar a
re acuitate — şi au reuşit a-
legală. Am staţii de opri tru rezolvarea situaţiei. program scris. In 4 progra că acest caz va fi folosit circumscripţiilor să fie spri ceasta în timp record ; că, în şi aici s-a greşit ceva, lu- trecut timpul şi azi dacă nu
re la Călan, Batiz, Băcia, Dînsul a informat doar pe me este trecută ora plecă pentru a preveni în viitor jinită economiceşte de consi consecinţă, se va avea grijă crînd direct cu salariaţii din vii cu ţeava de acasă nu
Simeria, Sîntuhalm, Deva. locţiitorul secretarului co rii cu muncitorii din Călan abateri de la disciplină. liul popular, în bugetul a- circumscripţie, cînd toate a- mai vezi apă la sticlă ! Oa
Aceste staţii nu se iau în mitetului de partid şi a la ora 6,25 şi sosirea la De cestuia fiind prevăzute fon şi de baza materială a secto ceste neajunsuri trebuiau re re cum beau apă cei care
rului de sănătate. Am aflat
considerare de tovarăşii ca scris ziarului). va la ora 7,00 — distanţa S. CERBU duri şi pentru scopuri de să însă, spre nemulţumirea zolvate prin şeful de institu ar trebui să „vadă" de apa
nătate. noastră şi surprinderea medi ţie. Pe viitor se va lucra aşa. altora ?l
Ce reclamau asistentul sa cului Magdalena Tot, că a- Rîndurile acestea sperăm PROCESE © Constantin
nitar, moaşa şi dezinfectorul tunci cînd medicul lipseşte să ajute la realizarea bune Florescu şi Traian Burlacu
de la Cîrjiţi ? Că de la con de la circumscripţie — şi în lor intenţii ale medicului din Călan au fost condam
siliul popular nu se asigură ultimul timp a lipsit cîteva Magdalena Tot, de curînd naţi la cîte 1 an şi 6 luni
M CITII SCRISOAREA furaje pentru calul pus la săptămîni din cauză de boa primită în rîndul comuniştilor. închisoare plus despăgubiri
dispoziţia medicului de cir
ION CIOCLEI
lă — atît asistentul cît şi
civile pentru furturi din res
A. Săvulescu — Hunedoara, Intrarea. lanului, bloc E, r ■i taurantul „Retezatul" din
Călan şi chioşcul O.J.T. din
ap. 2 : Sînteţi oare dumneavoastră ghinionist de întîl- Băniţa © La trei ani închi
niţi numai oameni care răspund la bine cu rău ? Ce pu soare a fost condamnat Ni
tem să vă spunem e că de cîte ori daţi sau primiţi bani, Moderne baze de tratament de la Eforie lord colae Iga pentru că mane-
aceştia trebuie să fie număraţi şi de cel care dă şi de cel vrînd înapoi autocamionul
care primeşte. Cum să vă ajutăm ? Iată, redăm păţaniile pe care-l conducea, fără a
pentru cei interesaţi. în 25 decembrie, anul trecut, pe au- r Intre trei hoteluri „Steaua de mare", „Delfi rebele ale pielii (eczemele şi psoriazisul). se asigură, a accidentat A
' tobuz aţi primit rest 1,50 lei la 5 lei după ce aţi cumpă nul" şl „Meduza", la Eforie Nord, este un ade Ceea ce este interesant e faptul că pentru tra mortal un om.
rat un bilet de 0,50 lei. Da librăria din Micro VI, bloc vărat palat de sticlă care are în componenţa tarea acestor boli se folosesc, în primul rînd,
turn după cumpărarea unei felicitări de 2 lei aţi primit sa numeroase cabinete medicale, săli de trata factorii naturali : heliotalazoterapia, nămolul şi REFLECTOR © Unde se
rest de la 10 lei în loc să primiţi de la 25 cît aţi dat; asta ment şi gimnastică, bazine mici şi mari. Aici apa de Techirghiol. află condica de sugestii şi
după ce aceleiaşi vînzătoare, în septembrie, i-aţi corectat numeroşi oameni ai muncii din ţară şi turişti In secţia electroterapie a centrului de recu reclamaţii de la bufetul „Po
greşeala de a vă fi dat rest la 50 de lei în loc la 10 lei. Spe de peste hotare vin la tratament în tot cursul perare medicală şi balneoterapie Eforie Nord, iana Ruscăi" din Ghelar în
răm că aceste gesturi să fie judecate la E.G.C.D. Hune anului. Sub cupola de sticlă a acestui palat, se folosesc următoarele proceduri : curenţi dia- majoritatea zilelor săptă-
doara şi C.D.D.C. constaţi cu plăcere că ai la îndemină apa să dinamici, ionizări, magnetodiaflux, nemectodrin, mînii ? „La conducerea
Un grup de 45 familişti — Simeria. Dacă nu sînteţi rată a mării şi binefecătorul nămol de Techir- ultrascurte, ultrasunete, solux, ultraviolete, cul I.C.L.S.A.P. de la Hunedoa
mulţumiţi de serviciile preşedintelui şi ale împuternicitu ghiol. tură fizică medicală şi aerosoli cu apă de ma ra, unde este lecturată" —
lui de la asociaţia dv. de locatari, adunarea generală a Acest centru de recuperare are posibilităţi re şi extract de nămol. ne spune M. Rădulescu,
locatarilor e singura îndreptăţită să hotărască ce-i de fă dintre cele mai bune pentru a trata maladii La toate aceste minunate condiţii de trata responsabila bufetului. O fi
cut. Atît, deoarece „grupul" dv. a ţinut să fie enigmatic le bolilor reumatismale, în deosebi reumatismul ment mai adăugăm că aici lucrează un cali condica asta un roman-flu-
de tot îneît nici măcar nu ne-aţi spus despre care bloc e cronic degenerativ şi inflamator, sechelele post- ficat şi pasionat personal medical care se ocu viu ?
vorba. Electricianul Dumitru Ichlm verifică releele din cabina turn traumatice, afecţiuni ginecologice cronice, boli pă cu grijă de fiecare pacient.
Emilian Oncu — Tomeşti. îmbucurătoare toate cele ce a Staţiei C.F.R. Simeria. Foto: VIRGIL, ONOIU STRADA © încă de anul
ne scrieţi despre staţiunea Vaţa în care aţi primit un bilet trecut pe marginea trotua
de tratament de la Oficiul de pensii. Toate acestea sînt do rului şi drumului ce leagă
vezi grăitoare că partidul şi statul nostru pun în centrul Mai mare daraua în timpul transportului. Dar bre şi pînă la sfîrşitul anu care vor veni să trăiască în cartierul Viile Noi şi drumul
politicii noastre omul. Cei ce văd şi simt acestea se numără grinda tot n-a plecat spre lui 1972 a fost salariată la pace şi fericire.
cu milioanele, adică toată populaţia ţârii. Unul dintre ei Drumuri supuse beneficiar — Trustul de I.M. Barza. După 21 de ani Ne-a vorbit mult despres industrial ce merge la ex
ploatarea minieră Deva se
sînteţi şi dv. şi n-aţi ezitat s-o spuneţi, spre bucuria decît ocaua construcţii industriale din de muncă în aceeaşi unitate, vremurile noi pe care le-a află o groapă mare. Munci
noastră a tuturor. oraşul Gheorghe Gheorghiu- a venit timpul binemeritatei trăit, că dorinţele de atunci torii mineri care locuiesc în
acţiunii de Pe linia de garare nr. 3 Dej — pentru motivul că... odihne, adică ieşirea la pen au devenit o realitate. Da
*
se află vagonul N.T.A.S. nr. nu există proiect pentru dis sie. De la ieşirea la pen întrebarea de unde dragostea cartierul Viile Noi, cînd merg
modernizare 31-53-3900150-7, încadrat de pozitivul amintit. Vasăzică sie, pe Elisabeta Dobre ei de a fi difuzoare de pre schimbul III la lucru, sînt
alte două vagoane S.M. Şi dispozitivul a fost construit, n-am mai întîlnit-o la locul să, spunea: „Difuzoare de supuşi accidentării. Mulţi
dintre ei s-au şi accidentat
Anul acesta, progra
Răspuns unui mul de modernizări de stau cele trei vagoane ga acceptat de C.F.R., grinda a de muncă, la biroul salarii, presă am fost de cînd mă căzînd în groapa cu bu
rate aici din 29 noiembrie
ştiu. Am făcut şi fac această
cluc, căci noaptea groapa
drumuri al Direcţiei ju anul trecut, adică de peste treabă cu pasiune, din do nu se vede.
deţene de drumuri şi 45 de zile. Fiecare zi în rinţa ca oamenii muncii să
anonim insistent toarele trasee: Se va seamnă 70 lei locaţie bani, INFORMAŢI), NOTE, REPORTAJE fie informaţi cît mai repede naveta de la Stoeneasa la
GER © Copiii care fac
poduri vizează urmă
pe care-i plăteşte întreprin
cu ultimele noutăţi, să afle
continua modernizarea derea de materiale de con de Sa corespondenţii voluntari tot ce se întîmplă în ţară Vălişoara, aveau pînă nu
strucţii Bîrcea, plus faptul
Da propunerea cetăţenilor, scrise şi semnate cu ace drumurilor Baia de că cele trei vagoane imobi şi străinătate, să observe demult avantajul de a se
formulată prin coloanele eaşi mină! Criş-Bulzeşti, Păuliş- lizate puteau rula pînă acum cum munceşte harnicul nos putea adăposti de ger în
ziarului, Direcţia judeţeană Ce-a făcut conducerea Băiţa, Teliuc-Topliţa. sute de kilometri, transpor- tru popor. Sînt de un an de magazinul în dreptul căruia
de poştă şi telecomunicaţii Direcţiei judeţene de poştă Se va începe moderni tînd alte mărfuri la alte fost asigurată dar de plecat unde era contabilă, dar în zile la pensie dar continui se afla staţia de autobuz.
a înfiinţat în autogara şi telecomunicaţii? A cerce zarea drumurilor DN 7 destinaţii. Pentru că se ştie; spre beneficiar nu pleacă de fiecare dimineaţă şi la prînz să fiu prezentă zilnic în Dar de cînd s-a înteţit ge
Deva un chioşc de ziare, tat cu conştiinciozitate fie — Turdaş, Peştişu de vagoane e nevoie în ori 45 de zile. a continuat să fie prezentă colectivul de muncă de la rul s-a mutat şi staţia de
înfiinţarea chioşcului a care reclamaţie. Şeful com Mare-Peştişu Mic, Că- ce. minut în transporturile fe A ajuns daraua mai mare în incinta întreprinderii, du Barza, acolo unde m-am sim autobuz în plin cîmp, de
fost salutată de cei ce a- partimentului de resort a lan-Boşorod, DN 66 — roviare. decît ocaua? braţele pline de reviste şi ţit întotdeauna ca acasă, în pînă să se vadă în maşină,
veau nevoie de serviciile urmărit personal dacă se Bretea Română şi dru C. AOANEI ziare pe „postul ei de di sînul familiei, căci oamenii copiii navetişti îngheaţă
zdravăn, îneît două ore nu
lui. lată însă că nu pe toa respectă programul de des mul spre satul Ribiţa. Dar la urma urmei ce-i Deva fuzor voluntar de presă". Do s-au obişnuit cu mine şi eu se văd apoi dezgheţaţi de
tă lumea a bucurat-o deo chidere. Se respectă! In Totodată se continuă cu aceste vagoane? între rind să schimbăm cîteva cu cu ei. Nu pot concepe ca frig.
potrivă acest fapt. Cineva e ultimă instanţă s-a recurs aşternerea de covor prinderea amintită a execu Un om ufSI vinte s-a scuzat că trebuie într-o zi să lipsesc de la
„nemulţumit de activitatea la declaraţii scrise ale u- asfaltic pe drumurile tat un tip de grindă-fermă să ducă ziarele la abonaţi „datorie". Fiecare abonat al CONTRAVENŢII © In sea
chioşcului". Ar fi vrut alt nor persoane care aveau Hunedora-Călan, Hu- din beton armat care depă întotdeauna semenilor şi după aceea va putea dis meu s-a obişnuit ca la pri ra zilei de 14 ianuarie a-
şeşte în lungime platforma
ceva, ar fi vrut pe cunoştinţă despre modul cum nedora-Teliuc, Iscroni- cuta. După ce şi-a terminat mele Ore ale dimineţii sau proape de ora închiderii
altcineva acolo? Să în îşi face datoria salariata Aninoasa, Şoimuş-Cer- unui vagon de cale ferată. treburile ne-a vorbit despre la ora 13,30, la schimbul II, restaurantului „Ursul negru"
cercăm să descifrăm. In de la chişcul de ziare din tej. In cursul lucrări Evident, transportarea lor In fiecare dimineaţă la anii tinereţii care au fost să trec prin birouri sau să din Simeria un grup de
22 decembrie, „Panait Ma- autogara Deva. „In fiecare lor se vor executa şi reprezintă o problemă. în ora şapte şi jumătate o ve trişti şi plini de necazuri. mă întîlnească la gura minei „năzdrăvani" nu-şi găseau
nole din Brad" reclamă în seară în jurul orelor 18 două poduri, unul cu cărcarea grinzii pe vagon deam trecînd pe la poştă, cu Dar crezul ei s-a adeverit şi cu braţele pline de ziare". astîmpăr. Cu capetele pu
odată făcută, li s-a cerut ce
scris că chioşcul nu se des trec şi prin atuogara Deva. deschidere de 63 in la lor de la I.M.C. să asugure braţele pline de ziare şi împreună cu oamenii iubitori Acesta este portretul unui ternic înfierbîntate de bău
chide la timp şi că salaria De fiecare dată standul Bala de Criş şi unul reviste. Da amiază, din nou, de libertate şi dreptate în om, al unui comunist care tură au ieşit fn stradă să-şi
ta de aici vorbeşte urît. In este deschis şi, după cîte de 24 ni la Lăsău, plus printr-un sistem eficient spa făcea acelaşi lucru. Era de anul 1945 a cerut să fie pri şi după ce a închis cartea împartă pumni. Miliţia a in
23 decembrie, „un grup de am observat, clienţii sînt alte podeţe în lungime ţiul rămas liber între cape fiecare dată grăbită să a- mită în rîndurile membrilor de muncă vrea să fie util tervenit prompt şi a început
tele grinzii şi capetele va
navetişti" face „inventarul" bine serviţi. De asemenea, totală de 150 ml. goanelor de siguranţă, astfel jungă la timp cu presa la de partid, ca prin modesta oamenilor. la rîndu-i să împartă amen
a 6 zile din luna decem dimineaţa în jurul orei ca grinda să nu se deplaseze cititori. ALEXANDRU JURCA zile cuvenite. Astfel, Gheor
brie cînd chioşcul nu s-a 5,30—6,30 cînd plec cu s___ Se numeşte Elisabeta Do- sa contribuţie generaţiile Brad ghe Lupu, şofer şi Nicolae
deschis la timp. In 24 de autobuzul standul e des Fanu au primit amenzi
cembrie „prof. M. Constan- chis" — afirmă Gheorghe r de cîte 500 lei, urmînd ca
tinescu navetist Deva-Brad", Munteanu, vînzător. „Vîn- celorlalţi părtaşi la scan
sesizează acelaşi lucru, de zătoarea respectă programul Sînt mare gurmand. îmi dat el dar ce nu trebuia. dal să li se stabilească gra
astă-dată ziarului. In 25 şi de multe ori stă şi peste plac în special produsele REPROFILAT PE CAZ DE FORŢĂ MAJORĂ A dat maşina proprietate dul de vinovăţie.
decembrie, „un grup de na program", declară Ducica lactate şi dintre derivatele personală „Ford Taunus", pe
vetişti Deva — Hunedoara" Puian, remizieră la C.D.D.C., laptelui cel mai mult îmi care o girase pentru banii ULTIMA ORĂ © Deşi ne
revine cu aceeaşi temă. In în autogară. „înfiinţarea place brînza. De aceea cînd apucă-te şi tu nepoate de i-o transmit şi bunicii prin- din Orăştie ca să cumpere ce i-a primit, a dat o parte aflăm în perioada cînd se
26 decembrie „un grup de chioşcului a fost bineveni îi scriam bunicii nu uitam crescut oi. Văd că e la tr-o carte poştală: „Eu am oi. E drept că la început a din oi pe capre, care ca adoptă planurile de pro
şoferi din autogara Deva" tă atît pentru publicul că să le urez din cînd în cînd, modă acum ca şt orăşenii căutat bunică să ţin cont cumpărat 99 de oi „mindre pre nu le mai are, fiindu-i ducţie şi financiare pe anul
bate aceeaşi monedă, în 27 lător cît şi pentru salariaţii mai ales în sezonul de să facă o astfel de muncă. de sfatul ce mi l-ai dat. şi cornute, şi cu stele în luate de un alt cetăţean cu 1974 ale C.A.P., sînt unităţi
decembrie „Mircea Muntea- autogării. Salariata care vară şi toamnă, multă să E rentabilă şi folositoare. frunte" — vorba cintecu- care se află în proces. A care pînă la jumătatea lu
nu, Orăştie" se adresează deserveşte acest chioşc nătate oilor dumneaei şi să Ia lecţii, dacă ai uitat cum lui pe care mi-l fredonai dat tot. A dat şi cinstea pe nii ianuarie a.c. nu aveau
tot în scris dirigintelui de are o bună comportare faţă le apere berbecul de ghi se mai cresc oile, de la in uneori. Le-a cumpărat cum ruşine. Acum fostul inginer contractată o parte din pro
oficiu: ..Ştiţi că azi la ora de clienţi, servindu-i în nioane, vorba lui Panta ginerul constructor, Mircea iţi spusei, dar după un timp constructor şi actualmente ducţie. Spre exemplu, la
13.35 chioşcul din auto- mod civilizat. Programul lone. Cam de fiecare dată Suciu, din Orăştie. Am au FOILETON le-a şi împrăştiat în cele cioban Mircea V. Suciu din C.A.P. Pişchinţi şi Romos nu
gară nu era deschis? Pe este respectat. Afirm aceas la astfel de scrisori bunica zit că el s-a lăsat de ingi patru zări. Cert e că la ora Orăştie la care m-ai trimis se prezentase beneficiarul
program scrie ora de des ta bazat pe faptul că per îmi trimitea răspunsuri în nerie şi s-a făcut crescător actuală nu mai are nici să iau lecţii de oierit dă — Agrocoop — să încheie
chidere 13. Alte comentarii sonal înainte de ora 6 îmi tr-o ladă, în care punea şi de oi. Cu bine şi „la mulţi măcar un miel. Zice că ar din coate. Dă din coate contractele pentru recolta
sînt de prisos". In fine, în cumpăr de aici ziarul cîteva felii bune de brînză ani" 1" Am fost la inginerul Suciu avea prin pod ceva piei de pentru că nu poate justifi de legume. Astfel, unităţile
4 ianuarie, a doua zi de „Drumul socialismului" — ori un caş. La ultima scri Cum să cresc eu oi pe să-i cer ceva lecţii în ale berbeci. El mai spune că ca motivul pentru care a producătoare sînt puse ' în
lucru din acest an. „Petre scrie Viorel Andrica, şeful soare pe care i-am trimis-o trotuare? Prin baruri? Nu oieritului. Dar mai bine restul de oi le-a dat in înstrăinat oile şi nu şi-a situaţia de a nu putea de
Draghea şi Virgil Măieruş" autogării. Pe deasupra, si speram să primesc tot un tu saivan, nu tu păşune, nu stăm acasă. Mircea Suciu custodie, ba pe la Sighi respectat obligaţiile stabili mara pregătirile necesare
reiau preocuparea de a se tuaţia vînzărilor pe luna răspuns cu... greutate. Dar tu experienţă! Cum de re nu e nici inginer constructor şoara. ba pe la Ocolişii te cu Banca agricolă cînd asigurării unei temelii trai
siza „neregulile" privind decembrie a anului trecut de unde. In afară de obiş uşeşte inginerul Suciu să şi nici cioban. E ceva prin Mic, ba pe la nu ştiu ce cres a luat împrumutul. Aşa că nice recoltei. Este un sem
arată că s-a vîndut presă nuita ei frază „Eu sînt bine, nal care sperăm că va fi
programul de funcţionare a în valoare de 29 000 lei, sănătoasă, care sănătate facă o astfel de muncă? — tre aceste' meserii. Şi pentru cători de oi de prin ţară. în încheiere dragă bunică, auzit de cei vizaţi.
chioşcului. Precum se vede vînzări pentru care remi ţi-o doresc şi ţie, nepoate...", m-am tot întrebat. Şi pen că sînt la cuvîntul „e“ tre In 1973 trebuia să dea la eu te rog să nu contezi pe |
tru a mă convinge, am că
buie să-ţi mai spun că e
— ziua şi reclamaţia. ziera a realizat un salariu mi-a mai spus că „... oile utat să aflu secretul repro şi ceva necaz cu el. A luat contract, aşa cum s-a sta mine că am să mă fac cio REPORTER |
bilit cînd a primit împru
ban. Despre ce s-a mai
„Semnează" oameni de toate de 1 390 lei. In faţa acestor nu au dat în anul trecut filării şi prosperităţii lui. în anul 1971 un credit de mutul de la bancă circa întîmplat cu Suciu rămine
dovezi, recomandăm anoni nici un gram de lapte”.
profesiile, din multe loca mului insistent să se ocupe Mai bine nu mă duceam. 4S 000 lei de la filiala Băn 500 kg de brînză şi vreo să aflăm pe parcurs".
lităţi... numai că, puse faţă de lucruri mai serioase. Aşa că să nu sper brînză, Am rămas dezamăgit. Care cii pentru agricultură, in 250 kg de lină. In realitate
voia să zică bunica. „Ia
dezamăgire m-am gîndit să
în faţă, toate scrisorile sînt TH. MÂRCUŞ dustria alimentară şi . ape n-a dat nimic. Adică, a N. PANAITESCU
J )________