Page 51 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 914 ® JOI 17 IANUARIE 1974
mmv.^vxKsesssmMsmm
IMPORTANT
Incepînd cu data de 17 ianuarie a.c., în Deva
str. Dr. Petru Groza 24, s-a deschis POLICLINICA CU
i : PLATĂ.
LUCRĂRILE CELEI OE-A DOM CdtUTt wm xi Se acordă asistenţă medicală de înaltă califica
Vesti din tăriie socialiste iLtluS re în toate specialităţile, după programul afişat la
sediul policlinicii.
REGIONALE EB0NK trolieră din această re Zăpezi abundente în (12)
R.P. BULGARIA
giune. Liban
In prezent, în R.S.S. Ka-
Programul de inves zahă există 4 000 de lacuri In Liban au căzut în ul
A I A tiţii al constructorilor bul artificiale. Numai în primii timele zile zăpezi abun Direcfia judeţeană de poştă şi
gari pentru 1974 preve
de un volum de lucrări cu trei ani ai acestui cincinal, dente, dincolo de 800 me
tri altitudine, chiar la cir
aproape 15 la sută măi ma în stepele secetoase şi în ca 20 hm de Beirut. Cîm-
zonele premontane din Ka-
Intervenţia tovarăşului Mi hai Dalea re decît în 1973. Este un zahstan au fost construite pia Bekka, principala zonă telecomunicaţii Hunedoara-Deva
ritm de creştere deosebit
de înalt, evidenţiat de fap baraje şi au fost realizate agricolă a ţării,' situată pe ANUNjA
GENEVA 16 (Agerpres). — tantele realizări obţinute pe Germane şi să felicit dele tul că. în anii trecuţi, aces zece lacuri ce pot asigura podişul dintre munţii Li
ban şi Anti-Liban, este a-
La Geneva au continuat, plan social în ţara noastră, gaţia acestei ţări care parti te procente erau . cuprinse irigarea a peste o sută de coperită de zăpadă. In zo Toţi cetăţenii care doresc ca în cursul anilor
mii de hectare cultivate cu
miercuri, lucrările celei de-a de care beneficiază . toţi cipă pentru prima dată la între 7 şi 10 la sută. cereale şi plante tehnice. na litoralului a plouat a-
doua Conferinţe regionale membrii societăţii, tovarăşul Conferinţa O.I.M. Cele mai importante şan bundent, cantitatea de apă 1975—1976 să-şi instaleze telefoane în oraşele : Că-
europene a Organizaţiei In Mihai Dalea a subliniat că, Sindicatele pot juca un rol tiere economice bulgare lan, Simeria, Haţeg sînt rugaţi să depună de urgen
ternaţionale a Muncii. Luînd prin locul şi rolul important deosebit de important în vor fi centrala atomică R.P. UNGARĂ căzută fiind dublă la a- ţă cereri la oficiile P.T.T.R. respective în vederea in
ceastă dată în comparaţie
cuvîntul în cadrul dezbateri pe care-1 au în societate, sin realizarea dezideratelor Con Kozlodui, termocentrala Bo-
lor, tovarăşul Mihai Dalea, dicatele sînt coautoare la ferinţei la care participăm. bov Doi, noile capacităţi .de Şi în acest an, industria cu anul trecut. stalării de centrale automate în anul 1975.
preşedintele Consiliului Cen toate înfăptuirile economice După părerea noastră, mişca la Combinatul metalt^şic aluminiului va cunoaşte o
tral al Uniunii Generale a şi sociale--ale României so rea sindicală din Europa, ca Kremikovţî şi Combinatul dezvoltare mai rapidă de Un transplant de
Sindicatelor din România, a cialiste. re, din păcate, continuă să chimic Burgas, complexul cît media industriei grele.
spus, între altele: Uniunea Este un fapt general recu acţioneze divizat, ar putea industrial de construcţii Faţă de 1973. valoarea pro ficat
Generală a Sindicatelor din noscut - a spus în continua să-şi unească eforturile în Devnia, fabrica de mătase ducţiei globale a acestei ra
România apreciază că tema re vorbitorul — că una din înfăptuirea unei veritabile din vîscoză de la Sviştov. muri va fi. anul acesta, cu Cel de-al patrulea efec
tica raportului directorului consecinţele negative ale pro politici sociale, corespunză 12 la sută mai mare. Cel tuat pînă acum în R.F.G. E.G.C.L Hunedoara
general al Biroului Interna gresului tehnic o constituie, toare intereselor celor ce U.R.S.S. mai rapid ritm de dezvol — o fost realizat la clini
ţional al Muncii tratează o în unele împrejurări şi do muncesc, şi care poate fi tare va fi înregistrat în do ca de chirurgie a Univer
problemă de mare însemnă realizată eficient numai în In sudul Kazabstanului a meniul semifabricatelor din sităţii din Bonn de către ANGAJEAZA DE URGENŢA
tate, aceea a ţelurilor poli menii de activitate, creşterea condiţiile consolidării păcii şi început umplerea lacului aluminiu. prof. Alfreă Guetgemann.
ticii sociale ce se desfăşoară gradului de poluare a me securităţii pe continent. Uni de acumulare Badam. El va In ultimii ani s-au făcut Operaţia a durat aproxi • tractorişti rutierişti
diului de muncă şi a mediu
pe plan european. Analizînd unea Generală a Sindicate avea o capacitate de 60 mi însemnate investiţii pentru mativ patru ore, iar sta
lui
înconjurător,
problemă
principalele probleme de or care preocupă într-o măsură lor din România a fost în lioane metri cubi. Pe lingă dezvoltarea uzinei de lami rea pacientei — o tînără de O mecanici auto
din economic şi social şi, le tot mai mare statele europe totdeauna călăuzită de consi asigurarea, în tot timpul a- nat aluminiu de la Szekes- 23 de ani —este perfectă.
gat de aceasta, relaţiile pro ne. După părerea noastră, a- derentul că deosebirile din nului, a apei necesare iri fehervar, care va produce Provenit de la un tînăr ac • conducători auto cu gradul „D“.
fesionale care privesc, în pri cesta este unul din domenii tre concepţiile politice şi ide gării a zeci de mii de hec în 1974, 56 000 tone tablă cidentat mortal, ficatul a fost
mul rînd, pe oamenii muncii le în care se poate institui ologice nu trebuie să împie tare de culturi agricole, la de aluminiu. Ba Ajka s-a păstrat timp de patru ore încadrarea şi salarizarea se vor face în confor
din ţările continentului, ra o largă şi utilă cooperare pe dice contactele şi schimbu cul artificial are o mare dat în folosinţă. în 1973. o şi 20 de minute, ceea ce mitate cu prevederile Legii 12/1971 şi H.C.M. nr.
portul reuşeşte să sesizeze în plan general european. Con rile de vederi, că relaţiile importanţă şi pentru cen nouă fabrică; încă în cursul deschide calea posibili
bună măsură aspectele esen siderăm că şi O.I.M. este în dintre centralele sindicale de trul industrial Cimkent. a- acestui an, ea va produce tăţii de conservare pentru 914^68.
ţiale ale politicii' sociale la măsură să aducă o contribu diferite orientări pot să se flat în imediata apropiere a 220 000 tone alumină. o perioadă mai îndelunga (8)
nivel european. Raportul ţie importantă la găsirea în dezvolte, pornind de la inte- zonei deşertului. In preaj tă a organelor umane ce
scoate în evidenţă faptul că comun a unor soluţii a căror .resele comune ale celor ce ma lui vor fi construite sta In vederea creşterii pro urmează să fie transplan
în Europa au avut loc în ul utilitate şi urgenţă nu mai ţiuni de odihnă pentru ducţiei, se vor face inves tate. ——_—.......................................................... 7~i
muncesc, pe baza principii
timul sfert de veac profunde este nevoie să fie demon lor egalităţii în drepturi, ne muncitorii din industriile tiţii în valoare de 1 miliard
schimbări în domeniul eco strată. amestecului în treburile in metalurgică, chimică şi pe forinţi.
nomic şi social, s-au făcut şi terne, avantajului reciproc, Stare de urgenţă în întreprinderea judeţeană
se fac eforturi pentru dez Apreciind ca principala în spiritul solidarităţii mun oraşul-port Santa
voltare, pentru creşterea şi trăsătură pozitivă a raportu
securitatea veniturilor, pen lui directorului general fap citoreşti. Marta de industrie locală Deva
tru o mai mare umanizare a tul că este străbătut de ideea Apreciind pozitiv participa
raporturilor profesionale, pen necesităţii dezvoltării coope rea tot mai frecventă la re Autorităţile columbiene Str. Dr. P. Groza, nr. 22-24, telefon 11850, interior 21
tru îmbunătăţirea mediului rării la nivelul întregului uniunile sindicale internaţio au declarat starea de ur
înconjurător ■ şi altele. continent şi în condiţii de nale -a unor reprezentanţi ai genţă în oraşul-port Santa ANGAJEAZA DE URGENŢA
deplină egalitate, reprezen B.I.M.. precum şi coopera
Subliniind că problema e- Marta după ce conţinutul — 4 strungari
senţială este ca politica de tantul sindicatelor române a rea tot mai fructuoasă din 33 de conteinere cu parat-
c.
spus:
dezvoltare economică să fie tre birou şi organizaţiile sin hion (otravă foarte puter — 2 frezori
urmată de măsuri sociale Considerăm a doua Con dicale internaţionale şi pro nică, cunoscută şi sub nu — 2 rectificatori
pozitive, de acţiuni care să ferinţă regională europeană pun înd dezvoltarea acestor mele de „verde de Paris") — 6 lăcătuşi matriţeri
ducă la îmbunătăţirea con tocmai ca o expresie a noii contacte directe ale B.I.M. s-a împrăştiat în apele — 2 rabotori
diţiilor de muncă şi de viaţă orientări spre înţelegere, ca în viitor, vorbitorul a suge Golfului Bahia în urma u-
ale creatorilor bunurilor ma o afirmare a dorinţei de coo rat posibilitatea găsirii unor nui accident. Condiţiile de angajare conform Legii nr. 12/1971.
teriale şi spirituale ale so perare şi credem că proble forme prin care O.I.M. să-şi (10)
cietăţii. vorbitorul a menţio ma valorilor umane şi a po poată intensifica sprijinul Accident de autobuz
nat că în România, ca ur liticii sociale poate să ne o- ce-1 acordă cooperării sindi
cale în Europa.
mare a profundelor schim fere un bun prilej de conlu
bări ce au avut loc în do crare constructivă, prin care In încheiere, vorbitorul a In apropierea localităţii
meniul politic şi economic, să contribuim la eforturile propus conferinţei să reco californiene Blythe, un au
a succeselor obţinute în dez generale pentru transforma mande consiliului de admi tobuz care transporta mun întreprinderea de oteluri aliate
voltarea industriei, agricul rea continentului nostru în nistraţie să studieze posibi citori agricoli mexicani s-a
turii. a ştiinţei şi culturii, a tr-o zonă a păcii, securităţii litatea de a stabili un cadru prăbuşit într-un canal a-
fost posibilă aplicarea la sca şi colaborării, în interesul tu instituţional european în do dînc de circa 10 metri, Tîrgovişte
ră naţională a unei politici turor popoarelor europene. meniul muncii, ceea ce ar provocînd moartea a li
sociale al cărei scop funda In acest content, aş dori să contribui la soluţionarea cu persoane, între care şi trei
mental este ridicarea bună subliniez ca un exemplu al mai multă eficacitate a pro temei, şi rănirea altor 20 Bulevardul Castanilor nr. 66
stării oamenilor muncii. cursului pozitiv din Europa blemelor complexe pe care
După ce a relevat impor primirea în O.I.M. a R. D. le “ridică acest continent. „Skylab-3“ ANGAJEAZA
- TEHNICIENI SPECIALITATEA CENTRAI.E §1
Ziua de marţi, în care
astronauţii Carr, Gibson STAŢII ELECTRICE cu minimum 5 ani de activitate în
MOSCOVA. - Andrei Gro- jucate prin unitatea sectoa fabrică, precum şi ale piese Pogue — alcătuind echipa
mîko, ministrul afacerilor ex relor patriotice care au spri lor de schimb au fost majo jul misiunii „Skylab-3" — exploatare pentru funcţia de dispecer.
terne al U.R.S.S., l-a primit jinit măsurile îndreptate spre rate între 8 şi 9 la sută, in au depăşit recordul de ră- - MAIŞTRI ELECTRICIENI SPECIALITATEA CEN
pe ambasadorul Egiptului la apărarea intereselor naţionale cepînd de la 15 ianuarie. mînere in spaţiul extra TRALE Şl STAŢII cu minimum 5 ani în specialitate.
Moscova, Abdel Kader, cu şi a bogăţiilor de bază ale terestru (stabilit de mem
care a avut o convorbire re ţării. BRUXELLES. - Comunitatea . R. P. CHINEZA: Studenţi rle la Universitatea din Shanghai brii misiunii anterioare), încadrarea conform H.C.M. nr. 914/1968 şi Legii
feritoare la probleme de in Economică Europeană (C.E.E.). executând lucrări practice de hidrometrie în largul coastelor, constituit, în acelaşi timp nr. 12/1971.
teres reciproc - anunţă agen CARACAS. - Ministerul Mi va participa la conferinţa sub îndrumarea competentă şi atentă a profesorului de studii. începutul unei noi serii de
ţia TASS. Au fost discutate nelor şi Hidrocarburilor din principalelor ţări consuma dificultăţi. Acestea au fost
îndeosebi probleme referitoa Venezuela a dat publicităţii toare de petrol, propusă de create de creşterea tempe
re la situaţia din Orientul A- un decret prin care societatea preşedintele Nixon pentru da raturii din interiorul labo
propiat şi la desfăşurarea ta de 11 februarie, la Was Criza energetică mondială ratorului spaţial pînă la 43
conferinţei de pace de la Ge hington. de grade Celsius, limită
neva. Cadran WASHINGTON 16 (Ager face faţă consecinţelor crizei care ar fi fost depăşită cu
WASHINGTON. - Conduce
SOFIA. - Miercuri, au fost rea companiei „Lockheed Air- pres). — Oficiul federal ame energetice. El a arătat că, 2-3 grade, dacă membrii
rican pentru energie a dat
deşi Argentina importă doar
publicate, la Sofia, rezultate craft Corp.", din Burbank (Ca publicităţii noile reglemen 10 la sută din petrolul nece echipajului nu ar fi utili
le oficiale ale alegerilor în nord-americană „Creol Petro lifornia), a anunţat concedie tări privind alocarea de com sar centralelor sale termo zat decît jumătate din nu
consiliile populare din Bulga leum Co." este privată de rea altor 2 500 de salariaţi bustibil în Statele Unite. In electrice. preţurile la acest mărul receptoarelor elec
ria. Un comunicat al Consi dreptul de,a exploata în con ca urmare a reducerii produc tre altele, cota combustibi produs au crescut exagerat. trice. Acest fenomen —
liului de Stat precizează că tinuare patru zăcăminte pe ţiei de avioane „Tristar lului pentru încălzit este di Preşedintele Peron a decla previzibil, dar în cadru,
pentru cei 52 429 de deputaţi trolifere din statul Moncas. L-1011". La sfîrşitul anului minuată cu 15 la sută în ra rat că ţara sa are în vedere altor limite — se datorea
au votat peste 99,57 la sută Concesiunile — care ocupă o trecut, fuseseră concediaţi alţi port cu consumul iernii tre construirea unor puternice ză faptului că, temporar,
din 6 257 145 alegători care suprafaţă de 35,5 mii hectare 2 500 de salariaţi. cute. Documentul conţine re hidrocentrale pe rîurile Pa actuala orbită a staţiei
s-au prezentat in faţa urne - au fost încredinţate spre gulile definitive privind con raua şi Uruguay, ca şi a u- spaţiale menţine vehiculul
lor. exploatare Corporaţiei Vene- LIMA. - Guvernul peruan a sumul de benzină, propan, nor centrale atomice. permanent în bătaia raze
lor de soare. Directorul de
zuelene a Petrolului (C.V.P.), împărţit alte 48 500 hectare kerosen, motorină etc. In ■A• (5)
CARACAS. - Partidul Co întreprindere de stat. de pâmint ţăranilor din pro ceea ce priveşte benzina, s-a TOKIO 16 (Agerpres). — zbor Charles Lewis a de
munist din Venezuela a che vincia Cajamarca, în cadrul anunţat că staţiile de distri In Japonia a început, clarat că se aşteaptă ca
mat muncitorii să apere noul ROMA. - Comitetul inter procesului de realizare a re buţie vor pruni cantităţi cu miercuri, cea de-a doua fază temperatura să atingă, în
Cod al muncii şi alte măsuri ministerial italian al preţuri formei agrare. 15—20 la sută inferioare ce a programului de reducere a interiorul staţiei, 46-48
democratice, adoptate recent lor a hotârît majorarea pre Recent, ministrul peruan al lor anterioare declanşării cri consumului de electricitate şi grade Celsius, în timp ce
de guvernul preşedintelui Ra- ţului ziarelor de la 90 la 100 agriculturii, Enrique Valdez zei. carburanţi. Prima fază a pro partea exterioară va fi în
fael Caldera. de lire. Angulo, a declarat că, pînă ★ gramului, aplicată de la 20 călzită pînă la 165 grade
Totodată, declaraţia con în 1975, în baza legii de re BUENOS AIRES 16 (Ager noiembrie, prevedea o redu Celsius. Incepînd de la
damnă criticile adresate de ROMA. - Uzinele de auto formă agrară, vor fi expro pres). — Preşedintele Argen cere a consumului de carbu mijlocul săptămînii viitoa
Vind casă-instalaţii sanitare,
organizaţiile reacţionare şi mobile italiene „Fiat", „Auto- priate aproximativ 11 milioa tinei, .luan Domingo Peron, ranţi şi electricitate de 10 la re, „Skylab" va căpăta o livadă, vie, Certeju de Sus, la agenţia teatrală,
patronale la adresa adminis bianchi" şi „Lancia" au a- ne de hectare, care vor re a cerut populaţiei, într-o a- sută. Cea de a doua fază. ca nouă orbită, în care astro 144.
traţiei Caldera, subliniind că nunţat că preţurile de vînzare veni ţăranilor fără pâmînt locuţiune radiotelevizată, să re va dura pînă la jumăta nauţii se vor bucura din i Cumpăr apartament confort
Vînd casă — grădină. Deva, I, 3 camere. Informaţii: Deva,
acţiunile acestora pot fi de ale automobilelor pe care le sau cu pâmînt puţin. reducă consumul de electri tea lunii februarie, prevede nou de rotaţia succesivă a strada Banatului, 17. Informaţii telefon 12308.
o reducere de 5 pînă la 15 zilei şi nopţii.
citate ' -şi benzină pentru a la sută. i
-
nerul") ; IBIA : Efectul ra grala lucrărilor pentru pian corale ; 9,10 Zarzuela „Mi 16,15 Melodii lansate pe
Cinema zelor Gamma asupra crăi de Claude Debussy ; 14,44 cul oriental" de Pablo Lu micul ecran ;• 16,30 Inter literare despre virtuţile e- Din cuprins : serialul : „Răz mică (în sprijinul can
ţelor („Lumina"). Cîntece populare prezentate na ; 9,30 Buletin de ştiri; mezzo simfonic. Variaţiuni tice ale poporului nostru ; boaiele dacilor" de Florin didaţilor la concursul
22,50 Patru idile pentru cor
de Viorica Groza şi Ana 9,35 Orchestra de muzică cinematografice de Dumi de Ştefan Zorzor ; 23,00 Medeleţ ; rubrica : „Adu de admitere în învă-
ceri aminte". Cuprinde con
ţămîntul superior);
DEVA : Torino negru ■fcîffr.w Toma ; 15,00 Buletin de •populară „Crişana" din O- tru Capoianu ; 16,50 Pe te Buletin de ştiri ; 23,05 Ope semnări pe marginea ani 17.30 Telex ;
(„Patria") ; Cînd legendele ştiri ; 15,05 Tribuna radio. radea şi Chindia din Tîrgo me medicale. Virozele res ra „Prometeu" de Dorn Po- versării naşterii lui Mihai
mor („Arta") ; SIMERIA : Funcţia modelatoare a cul vişte ; 10,00 Simfonia a Il-a piratorii ale sezonului rece. povici ; 23,47 Recentele în Eminescu şi comemorării 17,35 Curs de limba germa
turii ; 15,15 Muzică de es
Trăind în libertate („Mure tradă ; 15,40 Aspecte de la de George Enescu ; 10,50 Prof. dr. Marin Voiculescu ; registrări de jazz realiza dr. Ion Cantacuzino ; „Pen nă. Lecţia 76 ;
şul") ; HUNEDOARA : Ve- Bucureşti concursul coral interjude- Recitalul tinereţii: Mira, 17.00 Buletin de ştiri ; 17,05 te în studiourile noastre de tru o veşnică primăvară a 18,05 Teleglob : Emiratele
ronica se întoarce („Side- Moreno, Aurel Neamţu, Interpreţi de muzică popu formaţia pianistului Guido omului" — un reportaj din Arabe Unite ;
rurgistul") ; Y-17 acţionea ţean „Cîntare patriei" ; 16,00 George Nicolescu şi Doina lară : Nicoleta Vasilovici, Manusardi. Prezintă Flori- staţiunea Buziaş ; o între 18,25 Publicitate ;
ză („Arta") ; CĂLAN : Egor PROGRAMUL I : 5,00 Bu Radiojurnal ; 16,15 Falnici Limbăşanu ; 11,10 Poemul Laza ICnezevici şi Florea an Lungu ; 0,12 Simfonia a bare — un răspuns ; rubrica 18.30 Aplauze pentru ro
Buliciov şi alţii („11 Iu letin de ştiri ; 5,05 Melodii sînteţi munţilor — cîntece simfonic „Till Eulenspiegel" Burnea; 17,30 Dicţionar de Vl-a de Jean Sibelius ; 0,42 mâni. Cîntă corul de
nie") ; GHELAR: Colega în zori de zi ; 5,20 Dragi populare ; 16,30 Ştiinţa la de Richard Straus ; 11,30 literatură universală. Me Melodii de estradă ; 0,55—> dialog cu... dorinţa dv. de cameră al Casei mu
mea, vrăjitoarea („Mine mi-s cîntecul şi jocul ; 5,40 zi ; 16,35 Melodii de Te- Dansul fulgilor de nea — dalion Montesquieu, de Zoe cunoaştere.
rul") ; PETROŞANI : Cu Jurnal agrar ; 5,50 Muzică mistocle Popa ; 16,50 Pu muzică uşoară ; 11,55 Ştiin Dumitrescu-Buşulenga ; Ar 1,00 Buletin de ştiri. nicipale de cultură
cărţile pe faţă („7 Noiem uşoară ; 6,00 Radioprogra- blicitate radio ; 17,00 Ante ţa la zi ; 12,00 Buletin de gonauţi ai secolului XX, din Cluj ;
brie") ; Stare de asediu mul dimineţii ; 8,08 Mati na tineretului ; 17,25 Dan ştiri ; 12,03 Avanpremieră •' Lino Curci. Prezintă Alexan • Televiziune 18,45 întrebări şi răspun
(„Republica"); LUPENI : neu muzical. Duete comice suri şi marşuri de Mozart ; cotidiană ; 12,18 Recital de, dru Bălăci; 17,50 Cîntece Timişoara suri ;
Viforniţa („Cultural") ; LO- din opere ; 8,25 Moment 18,00 Orele serii ; 20,00 Zece harpă Liana Pasquali ; 12,30 de Constantin Brăiloiu ; 19.15 Publicitate ;
NEA : Antoniu şi Cleopa- poetic. Nicolae Taţomir; melodii preferate ; 20,45 Scene din opera „Othello" 18.00 Publicitate radio ; 16,00—17,00 Teleşcoală : 19.20 1001 de seri : Aven
tra, seriile I-II („Minerul") ; 8,30 La microfon, melodia Consemnări de Ion Arieşa- de Verdi ; 13,00 Radiojur 18,20 Dansuri din Renaşte 18,00 Actualitatea radio : 16,00 Ştiinţe sociale (con turile lui Zajko ;
ANINOASA : Aici zorile preferată ; 9,00 Buletin de nu ; 20,50 Piese concertan nal ; 13,15 Autor şi inter re ; 18,35 Săptămîna în pa informaţii, relatări şi cores sultaţii: eficienţa eco
sînt din nou liniştite, serii ştiri ; 9,30 Odă limbii ro te ; 21,00 Revista şlagăre pret — Salvatore Adamo ; pondenţe ; 18,10 Melodii din nomică a activităţii 19.30 Telejurnal. La cotele
le I-Il („Muncitoresc"); mâne ; 9,50 Muzică uşoară ; lor ; 21,25 Moment poetic. 13,30 Melodii populare cu gini de avancronică mu filme ; 18,30 „Emisiunea li productive ; anului XXX ;
P E T R I L A : Bucătăreasa 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Lirică sovietică ; 21,30 Cîn- interpreţii Eugenia Frun zicală ; 19,00 Buletin de terară" cuprinde o dezba 16,20 Fizică (anul III): Pro 20.00 Seară pentru tineret ;
(„Muncitoresc") ; VULCAN : Popas folcloric pe plaiurile tă Traian Uilecan ; 21,45 ză, Vlad Dionisie şi Marin ştiri ; 19,05 Romanţe de tere ce abordează condiţia ducerea tensiunii elec 21.20 Floarea din grădină
Aventura lui Poseidon Olteniei; 10.30 Selecţiuni Muzică uşoară cu formaţia Pogon ; 14,00 Buletin de Alexandru Corfescu şi Io reportajului literar. Cola tromotoare alternati — emisiune-concurs
(„Muncitoresc") ; URICANI : din opereta „Vînzătorul de „The Fevers" ; 22,00 Radio ştiri ; 14,05 Varietăţi muzi nel Fernic ; 19,30 Ediţie ra borează conf. dr. univ. Ion ve ; pentru tineri solişti
...Şi salută rîndunelele („7 păsări" de Zeller ; 10,50 jurnal ; 22,30 Concert de cale ; 14,30 Ateneu. Schiţă diofonică : G. Călinescu Neaţă şi criticul literar 16,35 Matematică: Funcţia de muzică populară;
-
Noiembrie") ; ORAŞTIE : Preludii instrumentale ; 11,00 seară ; 24,00 Buletin de de monografie culturală : (XII). G. Călinescu despre Marcel Corniş-Pop ; 18,40 exponenţială logarit- 22.15 24 de ore.
Buletin de ştiri; 11,05 Mu ştiri ; 0,03—5,00 Estrada noc judeţul Bihor. Emisiune de literatura universală. Cola „Frumoasă ne este tinere
Departe de Tipperary („Pa Mircea Bradu ; 14,50 Cinci ţea" — program de cînte
zică uşoară ; 11,15 Din ţă turnă. borează Romul Munteariu ;
tria"); Aladin şi lampa rile socialiste ; 11,30 Bună sonete pentru cor bărbătesc 19,50 Noapte bună. copii ! ce , 19,00 Emisiunea pentru
fermecată („Flacăra") ; dimineaţa patrie iubită — PROGRAMUL II: 6.00 de Liviu Rusu, pe versuri „Căluţul de vînt" de Vasile sate. Cuprinde o masă ro
tundă cu cadrele de răspun
de Mihai Eminescu ; 15,05
GEOAGIU-BĂI : Fata care cîntece pioniereşti; 12,00 Refrene matinale ; 6,05 Bu Mănuceanu ; 20,00 Concer dere din I.A.S, ale judeţu Pronoexpres
Discul zilei — Patty Pravo ; letin de ştiri ; 7,00 Radio Fragmente din opereta „Na-
vinde flori ; HAŢEG: Ur tul orchestrei simfonice a lui Arad pe tema „Mecani
12,15 Recital de operă Titus jurnal ; 8,05 Tot înainte ; usicaa" de Viorel Doboş ; radioteleviziunii. Dirijor E- Rezultatele concursului din 1G ianuarie 1074 :
mărire la Amsterdam Moraru ; 12,30 Intîlnire cu 8,20 Viziuni interpretative. 15,20 Scherzo-uri instru zarea — un imperativ al
(..Popular) ; BRAD : Doi pe melodia populară şi inter Simfonia a IlI-a în Fa ma mentale ; 15,30 Radioşcoală. mil Simon Solişti Magdale- agriculturii moderne" ; 19.10 Extr. I : 30, 21, 42, 36. 19, 12.
na Cononovici şi Ranky
Program de muzică popu
un balansoar („Steaua ro pretul preferat ; 13,00 Ra jor op. 90 de Johannes Bra- Dezso : 22,00 De la duet ia lară la cererea ascultători Fond de premii : 681 659 lei.
diojurnal ; 13,15 Avanpre hms dirijată de Bruno Wal- Limba şi literatura română.
şie") ; GURABARZA : Ho- marile ansambluri — mu lor — „Dragi mi-s cîntecul Extr. a H-a : 38, 14. 10, 45, 37.
mieră cotidiană ; 13,30 Con ter ; 8,25 Maria neichii, Mă Pronumele (aplicaţii pe
zică uşoară ; 22,30 Tezaur
molka şi portofelul („Mi- cert de prînz ; 14,00 Inte rie — album de prelucrări text) ; 16,00 Radiojurnal ; de suflet românesc. Pagini şi jocul" ; 19,30 Caleidoscop Fond de premii : 561 450 lei.
sonor — de joi pînă joi.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza,
nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.