Page 52 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 52
Proletari din toate ţările, unifi-vă! Inttlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
cu delegaţia Frontului Naţional pentru
Eliberarea Angolei (F.N.L.A.), condusă
de Roberto Holden, preşedintele F.N.L.A.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dominaţiei coloniale, pentru
secretar general al Partidu eliberarea naţională, pentru
lui Comunist Român, pre o dezvoltare liberă, indepen
şedintele Consiliului de Stat dentă, fără amestec din afa
al Republicii Socialiste Româ ră, pe calea progresului eco
nia, s-a întîlnit la 17 ianua nomic şi social.
rie, la Predeal, cu delegaţia Mulţumind pentru aprecie
Frontului Naţional pentru E- rile şi urările transmise de
liberarea Angolei (F.N.L.A.), delegaţia Frontului Naţional
condusă de Roberto Holden, pentru Eliberarea Angolei,
preşedintele Frontului, care, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
la invitaţia C.C. al P.C.R., a adresat poporului angolez
face o vizită în ţara noastră. calde urări de succes în
Au participat: tovarăşa lupta sa legitimă împotriva
Elena Ceauşescu, tovarăşii colonialismului, pentru tri
Manea Mănescu. Gheorghe umful cauzei emancipării sa
ANUL XXVI Nr. 5 915 VINERI 18 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI Pană, Constantin Drăgan, le naţionale şi sociale, pen
Ştefan Andrei, general-colo- tru o ' dezvoltare liberă, in
nel Ion Coman, membru al dependentă, pentru o viaţă
C.C. al P.C.R., Constantin demnă şi prosperă.
Vasiliu, adjunct de şef de In cursul convorbirii. au
RESURSE LOCALE ÎN secţie la C.C. al P.C.R., Radu fost abordate probleme ale
Enache, secretar al C.C. al
de.
desfăşurate
activităţii
VALORIFICARE U.T.C. delegaţia Frontului Partidul Comunist Român şi
Din
de Frontul Naţional pentru
Naţional pentru Eliberarea Eliberarea Angolei, precum
DEVA. Acţionind pe linia valorificării eficiente a unui vo Angolei fac parte Johnny şi referitoare la evoluţia vie
lum sporit de resurse minerale locale, specialiştii din cadrul Eduardo Pinnock, însărcinat ţii internaţionale actuale, la
întreprinderii judeţene de industrie locală au elaborat studii cu relaţiile externe ale lupta forţelor antiimperialis-
pentru atragerea in circuitul economic a unor noi rezerve de F.N.L.A., Ngola Kabangu, în te din întreaga lume împo
roci. Pentru acest an s-a preconizat obţinerea pulberii de do- sărcinat cu departamentul A- triva colonialismului, neoco-
IMPERATIVE LA I.V, CĂLAN lomită fa Zlaşti, industrializarea calcitului de la Ponor - Va- facerilor Interne, Ped.ro Nga- lonialismului şi discriminării
ţa şi darea in exploatare a zâcâmintului de bentonitâ de la
dimpovi, însărcinat cu De
rasiale, contra politicii impe
Poieni-Gurasada. partamentul Educaţiei. Hen- rialiste de dominaţie şi dic
Rocile preparate vor fi utilizate in industria sticlăriei, drik Vaal Neto. adjunctul şe tat.
Folosirea fondurilor fixe cauciucului, coloranţilor, petrochimică etc. Se estimează ca fului relaţiilor externe. Paulo să continue contactele reci
Ambele părţi au hotărît
prin valorificarea de <noi resurse minerale locale să se ob
Tuba, directorul de cabinet
ţină in acest an o producţie în valoare de 10 milioane Iei.
al preşedintelui, comandant
informaţii,
conlucrarea
de
Salva, din conducerea Arma proce, schimbul de vederi şi
0 Maximum de producţie 0 Grad înalt tei de eliberare naţională a multilaterală în interesul po
>v Angolei doamna Monteiro şi poarelor român şi angolez,
d© utilizare 0 Economicitate ridicată Livrări suplimentare la export doamna Mateus Neto, mem al unităţii frontului antiim-
perialist în lupta pentru vic
bri ai Biroului Politic al
„Avem obligaţia faţă de clasa muncitoare, faţă de popor, F.N.U.A. toria cauzei libertăţii şi in
HUNEDOARA. Din in In zilele următoare vor Preşedintele Frontului Na dependenţei naţionale, pro
să facem totul pentru a folosi în mod raţional capacităţile pe care formaţiile primite zilele porni spre diverşi benefi ţional pentru Eliberarea An gresului, a păcii şi cooperării
le-am creat, pentru a obţine maximum de producţie din fondurile trecute de la tovarăşa Doi ciari încă 100 scurte 3 4 golei a transmis tovarăşului intre popoare.
na Basarab, responsabila din relon. Intră, de ase Nicolae Ceauşescu, poporului După convorbiri, tovarăşul
fixe puse în funcţiune în ultimii ani“. secţiei blănărie a Coope menea, în fabricaţie, noi Comunistul Toma Bulgaru, român, salutul călduros al Nicolae Ceauşescu şi tovară
NICOLAE CEAUŞESCU rativei „Drum nou" din sortimente de sacouri din lucrează ca prlm-topltor tn membrilor organizaţiei sale, şa Elena Ceauşescu au reţi
al combatanţilor angolezi, e-
nut la dejun pe membrii de
Hunedoara, a reieşit faptul velur. codrul O.S.M. n de la C.S.
videnţiind
totodată
impor
Acest imperativ ridicat de secretarul general în realizările de prestigiu dobindite de între că de la începutul anului, Contribuţii înseninate la Hunedoara. împreună cu e- tanţa ajutorului frăţesc şi legaţiei Frontului Naţional
care
chipa
face
din
parte,
al partidului In faţa economiei naţionale obli prindere, in îndeplinirea înainte de termen a lucrătorii secţiei au livrat aceste realizări şi-au adus obţine rezultate meritorii tn militant pe care poporul ro pentru Eliberarea Angolei.
gă toate colectivele din întreprinderi, muncito sarcinilor cincinalului. la export, peste prevederi, lucrătorii Ionel Perţa, E- producţie. mân îl acordă luptei popoa Convorbirile şi dejunul
rii, specialiştii şi organizaţiile de partid să ac Punlnd la loc de cinste înfăptuirile de la mărfuri în valoare de milia Crişan şi maistrul Foto: N. NEGRU relor aflate încă sub jugul s-au desfăşurat într-o atmo
ţioneze cu fermitate şl perseverenţă pentru a „Victoria" Căian în folosirea cu maximă efi 50 000 lei. principal Mircea Basarab. sferă de cordialitate. „
asigura In acest an o folosire cit mai raţio cienţă a potenţialului productiv, redacţia ziaru
nală şi cu maximum de eficienţă a fondurilor lui nostru, în cadrul acţiunii „Comandament
fixe productive. fundamental '74 - Eficienţa*, şi-a canalizat cu
Cerinţa aceasta vizează — alături de toate Adunări generale în C. A. P.
unităţile Industriale hunedorene — şl întreprin prioritate investigaţiile asupra neajunsurilor exis ÎN PAGINA A III-A
derea „Victoria” Călan, unde se desfăşoară in tente in acest domeniu, căutind împreună cu
muncitorii, specialiştii, cadrele de conducere şi
actualul cincinal un amplu proces de dezvol
tare şi modernizare a potenţialului productiv, organizaţia de partid din întreprindere soluţii şi 9 Ce spun, ce propun, ce măsuri adoptă comuniştii
menit să confere activităţii economice a între modalităţi de folosire raţională a capacităţilor, Întregul potenţial productiv
prinderii noi dimensiuni, să sporească în ritm de a realiza cu fondurile fixe maximum de în adunările generale
susţinut eficienţa muncii colectivului, aportul producţie, grad înalt de utilizare, economicita 9 Invăţămînt formativ — strîns legat de realităţile
său la progresul economiei naţionale. te ridicată. judeţului
Colectivul de la Călan se remarcă prin suc Pagina a fl-a a ziarului de azi este consa • Sport — pregătiri ale fotbaliştilor VA FI PE DEPLIN FRUCTIFICAT
cese de seamă In utilizarea raţională, eficientă crată acestui imperativ ce stă fn faţa colec
a fondurilor fixe. Acestea au un rol determinant tivului de la i.V. Călan. 9 Semnal
— „Avem pâmînt bun şi
Răspunzînd chemării la întrecere adresată oameni harnici — aprecia
de cooperatorii din Scorniceşti, cooperatorii cooperatorul Iosif Uriţescu,
a
adunarea
în
generală
le ce la Pui din satul Aurel Vlalcu s-au angajat C.A.P. din Aurel Vlaicu
pentru aprobarea planului
să obţină importante sporuri de producţie de producţie şi financiar pe
1974. Dispunem de o bază
echipele nu-şi logiilor specifice culturilor dc cereale, legume, cartofi şi tehnică în continuă dez
In sectorul producţiei vegetale. Prin aplicarea tehno
voltare. Valorificînd deplin
- plante tehnice, folosind cu chibzuinţă îngrăşămintele şi rezervele pe care le avem
putem face ca acest an să
desfăşoară întreaga bază materială existentă, ridicînd gradul de me fie un an al producţiilor
canizare a lucrărilor agricole, cooperativa va depăşi pro
> ducţiile planificate după cum urmează ; cu 300 kg grîtt record în unitatea n«oastră,
aşa cum a cerut întregii a-
I I la hectar, realizând în medie cîte 3 200 kg boabe ; cu griculturi secretarul gene
activitatea ? | întrecerea pentru ! trecut, la care se adaugă încă 20 000 tone — angajamentul cu 5 000 kg sfeclă de zahăr, ajungînd la o recoltă medie ral al partidului, tovarăşul
500 kg porumb, obţinînd cîte 3 800 kg boabe la hectar;
Un spor de 80 000 tone faţă de prevederile anului
asumat prin chemarea la întrecere adresată tuturor în I Decadă record ( de cel puţin 32 000 kg la ha, iar la legume şi cartofi spo Nicolae Ceauşescu. Impor
tant este însă să gospodărim
; cît mal mult cărbune• treprinderilor din metalurgia ţării — iată două din ele rurile vor fi de 1 500 şi respectiv 2 000 kg la hectar.
Din evidenţele Consiliu mentele care definesc sarcinile mobilizatoare ce revin în sectorul producţiei animaliere. In vederea ridicării cu grijă fondurile materia
lui comunal al Frontului oţelarilor hunedoreni, pentru creşterea producţiei de oţel | în producţie | rentabilităţii activităţii fermei zootehnice _şi_ a ponderii le şi băneşti, să ne înzecim
Unităţii Socialiste Pui PAROŞENI. Hotărîrea mi- i în acest an jubiliar. acestui sector în producţia globală a unităţii, se va acor eforturile pentru a îndeplini
rezultă că în anul 1973 au ! neriior de Ta E.M. Paroşeni \ da întreaga atenţie sporirii efectivelor, îmbunătăţirii ca toţi indicatorii de plan şi
fost constituite un număr | de a da cit mai mult cărbu- : BARZA. Tinerii din cadrul j litative a speciei de bovine şi a creşterii producţiei de a spori continuu avuţia
de 5 echipe de control ob ; ne peste prevederi, ca râs- ) Creşterea producţiei de ofel impune i secţiei electromecanice de la \ lapte. Ca urmare, efectivul matcă va spori cu 60 vaci obştească.
ştesc. Asupra modului cum { puns la chemarea kj intre- : : I.M. Barza, conştienţi de mi- I şi juninci faţă de cel existent la începutul anului, ceea Experienţa proprie ne-a
au funcţionat şi funcţio : cere lansatâ de minerii de \ j siunea pe care o au pentru I ce va da posibilitatea ca matca să reprezinte 64 la sută demonstrat că se pot rea
nează respectivele echipe ; ia Vulcan, se transpune ii \ i realizarea cincinalului inain- i din totalul bovinelor. îmbunătăţind condiţiile de fura liza, aplicînd cu stricteţe
j de ii în fapte. Pe prima j'u- j
de control obştesc ne-am ; mâtate a lunii ianuarie din i SemiMEA DURATEI REPARAŢIILOR j te de termen, caută să-şi erm- j jare a animalelor producţia de lapte pe cap de vacă va fi tehnologiile indicate de spe
edificat la faţa locului. : plifice eforturile in vederea j cu 100 1 mai mare decît prevederile planului.
Adică vizitînd unităţile | abatajele de ia Paroşeni j i realizării exemplare a sarci- \ Din sectorul activităţilor industriale şi prestaţiilor cialişti, recolte medii de
; s-au extras peste prevederi- ;
comerciale, cele prestatoare ; le de plan aproape 600 to- j CAPITALI IA CUPTOARE I nilor de plan. fn acest sens, j de servicii se va obţine o producţie în valoare de 500 000 cel puţin 3 200 kg grîu şi
3 800 kg porumb boabe la
de servicii, dispensarul me ; ne cărbune. In fruntea in- I lei. In acest scop va exista o preocupare de seamă pen hectar — cît ne-am anga
dical din comună, precum j trecerii se situează minerii j ; aici in perioada 15-25 ianu- j tru valorificarea resurselor locale, extinzînd confecţiona
şi alte unităţi, ştiut fiind ; din cadrul sectorului II, un- Desigur, această dinamică a producţiei trebuie să se i arie s-a declanşat iniţiativa : rea de cărămidă, semiindustrializarea legumelor şi punind jat. De asemenea, stă în
că aceste organisme ob ! de lucrează brigăzi destoini- ! realizeze în totalitate prin efortul propriu al oţelarilor j „Decadă record în produc- \ în funcţiune un atelier de tîmplărie. posibilitatea noastră să de
şteşti au misiunea de a i ce, in frunte cu brigadierii j pentru sporirea indicilor de utilizare, prin perfecţionarea I ţie pentru toţi tinerii atelie- j în ceea ce priveşte investiţiile, cooperativa agricolă păşim nivelul recoltelor
acţiona ca un factor de j Titu Teacenco, Vasile Bănci- j tehnologiilor de elaborare, a oţelului, organizarea supe : relor". j are prevăzut să aloce în acest scop, cu sprijinul acordat prevăzut la celelalte cul
educaţie civică care să ; lâ şi Nicolae Brutu. rioară a muncii şi alte măsuri vizînd sporirea productivi Printre obiectivele mai im- : de stat prin credite, peste 1 300 000 lei. Din suma res turi şi producţiile stabilite
contribuie la dezvoltarea tăţii muncii. Hotărîtoare însă pentru îndeplinirea ritmi i portante vizate amintim pe j pectivă, o bună parte este destinată - dezvoltării sectoru în zootehnie. Datoria noas
unei atitudini înaintate a Minerii de ki Paroşeni au j ; cea privind depăşirea sarci- [ lui zootehnic, construcţiei unei bucătării furajere şi rea tră, a tuturor cooperatorilor,
! In atenţie să nu piardă ; că a planului şi angajamentului la oţel este şi execu j nilor de plan la fiecare echi- j lizării altor obiective direct productive în cadrul unităţii. este să trecem neîntârziat
j „timp şi cărbune*, folosind ; tarea în termen scurt şi de calitate a reparaţiilor capita ; pâ unde lucrează tinerii cu ţ Aportul cooperativei agricole la «instituirea fondului la concretizarea planului
j din plin utilajele din dotare, : le la cuptoare, fără de care nu este posibilă asigurarea j minimum 5 la sută. Nu se \ centralizat de produse agroalimentare al statului va fi, de măsuri tehnico-organiza-
Mandatul de controlor : asigurind o creştere substan- : sporurilor de producţie prevăzute. Dovadă că un punct ; admite nici o piesă rebutatâ j pe baza obţinerii sporurilor de producţie stabilite, tot mai torice care a fost supus dez-
; ţialâ a randamentelor in a- \ important în angajamentul siderurgiştilor îl reprezintă : şi vreo absenţă nemotivată. substanţial. In total, unitatea va preda la fondul de stat
obştesc — exercitat cu I bataje, in cinstea celor do- ; tocmai reducerea duratei reparaţiilor capitale cu cîte peste 250 tone cereale, cu 60 tone mai mult decît pre N. TIRCOB
i uâ evenimente deosebite din două zile la cuptoarele nr. 3 şi 2 de la Oţelăria Martin In aceeaşi perioadă se va j vederile planului. 1 344 tone legume şi cartofi. în plus
răspundere şi eficienţă i viaţa ţării, a XXX-a aniver- | nr. 2. ; organiza o zi de muncă pa- j cu 20 000 kg. 1 900 hl lapte, suplimentînd planul cu 10 000 1,
; sare a Eliberării şi al Xl-lea AL. VALERIU i triotică, pentru curăţirea locu- j 21 tone carne de bovine şi alte produse. (Continuare In pag. a 3-a)
; Congres al P.C.R. ; rilor de muncă şi a incintei, j
(Continuare în pag. a 3-a)
lucrătorilor din unităţile de
servire publică, la genera
lizarea unei experienţe
bune, la combaterea ma
nifestărilor de neglijenţă, Pentru o producţie
de nepăsare şi lipsă de
răspundere faţă de intere sporită de cartofi
sele populaţiei şi de păs
trare a avutului obştesc,
la respectarea legalităţii so TOTEŞTI. Amil acesta avem prevăzut în planul
cialiste. de producţie să cultivăm cu cartofi de toamnă o su
— Vă rugăm să ne ară prafaţă de 100 ha, cooperativa noastră numărindu-se
printre cele trei mari unităţi producătoare de cartofi
taţi registrul de oontrol din judeţ.
obştesc — i-am solicitat
salariatei de serviciu de întreaga suprafaţă de teren destinată culturii
la frizeria din Pui, Ma- cartofului a fost ogorîtă din toamnă, iar acum se
rioara Dobrei. munceşte intens Ia fertilizarea acesteia cu gunoi de
— Nu avem astfel de re grajd. Pînă în prezent, datorită hărniciei dovedite
în muncă de mecanizatorii Simion Mălăieştcan, Va
gistru. Dar vă pot informa
lentin Simina, Dănilă Voiconi şi alţii, s-a fertilizat
că pe la noi nu a trecut cu gunoi o suprafaţă de 65 ha din cele 100 planifi
nici o echipă de control cate, administrindu-se cîte 20 tone ingrăşămint la
obştesc din vara anului hectar.
trecut. Am fi dorit să ne
viziteze şi dumnealor. Acţiunea continuă în ritm susţinut, lucrindu-se
în continuare cu patru remorci şi un greifer la în
Poate că ne-ar fi ajutat cărcatul şi transportatul gunoiului în cîmp.
să rezolvăm unele proble
me, pe care tovarăşii din PAVEL TURCU
cadrul cooperativei zonale
de consum Haţeg promit La sectarul III al minei Vulcan lucrează şi brigada condusă dc Ioan Sima. In prima decadă a lunii ianuarie, brigada a extras peste prevederile de plan preşedintele C.A.P. Toteşti
demult că le vor rezolva. aproape 240 tone cărbune.____________________________________________________________________________________________________________________ Foto: VIRGIL ONOIU
De la Interlocutoare a-
flâm că o mare parte din
instrumente nu funcţio
nează cum trebuie. Un nou utilaj „SAPTAMINA s« înscrie în cadrul „Săp- manifestare organizată dc ganizaţllle locale a fe me pentru realizarea u- francez „Aladin şi lampa
A doua unitate vizitată MECANIZATORULUI" tămînii mecanizatorului". comitetul U.T.C. de la meilor şi de Cruce roşie, nor lucrări de calitate şi fermecată".
I.M. Barza, care s-a bucu
a organizat o întîlnire a
intr-un timp scurt. Con
— pe care dacă nu eşti în fabricaţie: CARAVANĂ rat de o caldă audienţă. salariatelor instituţiei cu strucţia tunelului, care se VREMEA
La
avut
a
Hunedoara
localnic nu o găseşti fără loc o consfătuire a tine MUZEISTICĂ Este vorba despre o masă medicul Herman Erwin. efectuează in regie pro
rotundă cu tema „Frumo
însoţitor, fiind văduvită I presa mecanică rilor mecanizatori, pre sul în muzică", la a că Tema dezbătută — „Creş prie, se găseşte intr-un Pentru 24 ore
terea natalităţii — pro
stadiu avansat de execu
cultural
Căminul
din
cum şi faza pe unitate a
de firmă — a fost cofe „Olimpiadei mecanizatoru Deva a găzduit, ieri sea rei realizare a colaborai blemă importantă pentru ţie.
Vreme instabilă, cu ce
tăria; Nici pe aici nu au j ORĂŞTIE. lncepind din a- lui", la care au participat ră, o caravană muzeistică profesorul Emil Mărginea- viitorii! patriei noastre" rul nnros. Vor cădea pre
nu, (le la Şcoala generală
trecut controlorii obşteşti ; cest an la Fabrica de indus- concurenţi din 7 secţii susţinută de profesorii nr. 1 din Brad. Exempli- — s-a bucurat dc o parti DIMINEAJĂ DE BASM cipitaţii sub formă de
cipare efectivă a femeilor
de mai bine de 8 luni. ; trie locală Orâştie a intrat S.M.A. Consfătuirea a o- Maria Vîrtopeanu şi La- flcînd explicaţiile sale şi un interes deosebit. Ieri dimineaţă, cinema ninsoare. lapoviţă şi
zăr Mircea Dan. de Ia
Dacă o făceau ar fi avut ! în fabricaţie de serie un nou ferit tinerilor o lecţie e- Muzeul judeţean Deva şi privitoare ia muzica cul tograful „Patria" din O- ploaie. Vîntul va sufla
ficientă de conduită pro
tă prin cele mai valoroa
moderat din vest. Tempe
desigur ce constata şi pro i utilaj - presa mecanică. fesională şl morală. iar Vasile Găinarii. se piese de gen (cu aju TUNEL răştie, a găzduit o dimi raturile vor fi cuprinse
de
neaţă
dedicată
basm
pune conducerii Cooperati ; Forţa la compresie realiza- întrecerea în meserie a bit Cu acest prilej, s-a vor torul plkupulul), masa ro PENTRU VOPSIREA elevilor din clasele I—IV ziua între minus un grad
„Urme
despre
stră
vei zonale de consum din j tă de mecanismul produs clasat pe primele locuri vechi pe vatra Devei" şi tundă s-a transformat în- UTILAJELOR AGRICOLE ale Şcolii generale din şi 4 grade, iar noaptea
pe Petru Danciu (I), Vâ
tr-o educativă şi frumoa
între minus 6 grade şi un
Haţeg pentru bunul mers j aici este de 6 şi 10 tone, slit Cîslaru (II) şi Dumi „Deva medievală". De a- să seară muzicală. Orâştie. După ce Martina grad. Dimineaţa, ceaţă lo
Slovenschi,
responsabila
semenea, s-a făcut o ex
al acestei unităţi. In cofe ; puţind fi folosită In dome- tru Ichim (III). Cu ace punere pe tema „Politica în La S.M.A. flia se află cinematografelor din oraş cală.
construcţie
laşi prilej, s-a desfăşurat
un
tunel
tărie tronează de mai multă ; nii diverse de activitate. şt „Cupa mecanizatorului" Partidului Comunist Ro PE TEME centru vopsirea tractoare şi Maria Dan, responsabi Penfru următoarele
vreme dezordinea. Mărfu- Pentru acest an există co- la tenis de masă şi şah, mân în problema naţio MEDICO-SOCIALE lor şi maşinilor agricole, la bibliotecii orăşeneşti, au
nală".
■ menzi pentru 180 bucăţi so- unde cel mai buni s-au La Baza de aproviziona '■’iind prevăzut cu insta prezentat copiilor secrete două zile
le ecranizării uneia dintre
laţii dc aer şi apă pentru
dovedit
Nădăşan,
Mihai
N. PANAITESCU
j licitate atit la intern cit ş Vasile Momea, Petru Dan FRUMOSUL IN MUZICA re nr. 20 din Simeria, co •aptarea şi evacuarea va cele mai îndrăgite poveşti Vreme instabilă, cu ce
I la export. F.I.L. Orâştie este ciu şi Petru FIţ. Acţiu Clubul din Gurabaxza a mitetul orăşenesc pentru porilor rezultaţi, cit şi cu din culegerea arabă „1001 rul noros. Precipitaţii lo
de nopţi", a urmat vizio
instalaţie de uscare, tu
nea, organizată de Comi
cultură şl educaţie socia
cale. Temperatura Sn u-
(Continuare in pag. a 3-a) j singura unitate din ţară ca- tetul Judeţean ai U.T.C., găzduit, miercuri seara, o listă, in colaborare cu or- nelul oferă condiţii optl- narea filmului artistic şoară oreştere.
■ re produce astfel de utilaje.
V- __________________