Page 53 - Drumul_socialismului_1974_01

,
BnHBnESBRMVBBEmBK "IIW.IIUJ.IWIWMWW "" mn'mjww'.i'. 1 (Bw**wiws"«s»w* !sra®
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 915 9 VINERI 18 IANUARIE 1974

CONFRUNTARE

CU CONDUCEREA

Am notat în blocnotesuri un noian de aspecte.
Bune şi rele, aşa cum ne-am străduit să le aşter-
nem pe hîrtie. Le-am sintetizat şi am considerat ne­
cesar 6ă le confruntăm şi să le elucidăm cu condu­
M P E R A T I V E L A L V . C A L A N cerea întreprinderii. Iată, succint, dialogul nostru cu
tovarăşii ing. Dumitru Bucur, directorul întreprin­
raBwnensasB derii, şl Ioan M. Popa, secretarul comitetului de
partid.
— Vrem să vă spunem că am analizat în amă­
nunt situaţia utilizării fondurilor fixe productive.
FOLOSIREA FONDURILOR FIXE acest domeniu esenţial, în lumina sarcinilor trasate
Ne-am interesat, în special, cum se acţionează în
de secretarul general al partidului.
Am consemnat fapte lăudabile în ce priveşte stră­
daniile pentru obţinerea unei producţii cit mai mari
cu aceleaşi capacităţi, organizarea şi executarea re­
e Maximum, de producţie cu aceleaşi capacităţi beneficiilor în folosirea fondurilor fixe, preocupările
paraţiilor, ridicarea indicilor de utilizare, creşterea
muncitorilor şi specialiştilor în sporirea eficienţei
utilizării potenţialului productiv. Le vom evidenţia
• Grad înalt de • Economicitate ridicată ca atare şi Ie vom da ponderea cuvenită în ziar.
Ceea ce dorim să vă spunem sînt următoarele:
Anul trecut s-au înregistrat pierderi de producţie.
Sînt valori mari care au grevat serios economicita­
tea şl rentabilitatea. Care sînt cauzele, cum vedeţi
înlăturarea lor ?
— Au fost şi sînt pierderi şi din nefolosirea capa­
CE SE CÎSTIGA ? Eroica bătălie pentru „f invocăm fatalitatea lor şi nici nu le motivăm. Vrem
cităţilor şi din calitate inferioară sau rebuturi. Nu

CE SE PIERDE ? să se înţeleagă că toate aspectele negative în acest
domeniu sînt în atenţia noastră. Le-am dezbătut în
decembrie în adunarea activului de partid, le-am pus
— Din vara lui ’67 furna­ normal de funcţionare a — La fel. S-a întîmplat în faţa specialiştilor, le discutăm acum cu toţi oa­
lul nr. 2 de la Călan func­ furnalului. pe neaşteptate. Reparaţia menii în adunările generale ale oamenilor muncii
Proaspăt încheiat, bilanţul pe 1973 pu­ pe metru pătrat de suprafaţă productivă ţionează fără întrerupere. lui a durat în loc de o lună, pe schimburi, ateliere şi secţii. Am conturat deja o
ne în lumină elemente extrem de valoroa­ şi an la turnătoria II. Trebuia să fie supus re­ Maistrul Aurel Pădurea- numai două săptămîni. seamă de măsuri şi vom definitiva odată cu anga­
se ce alcătuiesc coordonatele muncii desfă­ ® Prelungirea duratei de funcţionare a paraţiei capitale în '72. Dar nu zîmbeşte. Nu ştie cu ce jamentele pe uzină, programul de acţiune pe între­
şurate pentru folosirea potenţialului pro­ furnalului cu 2 ani înseamnă: elaborarea reparaţia nu s-a executat să înceapă. Cu faptele din — Care este secretul a- gul an pentru creşterea gradului de folosire a fon­
ductiv de care dispune uzina. împreună in această perioadă a 220 000 tone fontă, '67 sau cu cele de acum? cestor intervenţii rapide şi durilor productive. Scontăm într-o serioasă îmbună­
cu ing. Gavrilă Szanto, şeful biroului plan, utilizarea în scopuri direct productive sau nici pînă acum şi nici nu — Vedeţi dumneavoastră, eficiente? tăţire în acest, domeniu, mai ales sub aspectul efici­
selectăm : pentru satisfacerea altor nevoi ale econo­ va fi reparat pînă-n vara cît de bine ar fi executată — Sîntem bine organi­ enţei.
miei a unor fonduri băneşti de 20 mili­ aceasta. o reparaţie, dacă nu ve­ zaţi. Aici lucrează mese­ — Compartimentul dumneavoastră de dezvoltare a
LA CAPITOLUL CÎŞTIG oane lei. — Prelungirea ciclului de ghezi în continuare la în­ riaşi calificaţi şi cu tragere lucrat şi lucrează necorespunzător. Nici dumnea­
funcţionare cu 2 ani — treţinerea instalaţiilor, mare de inimă. Avem la înde­ voastră, conducerea, n-aţi reuşit să înlăturaţi ano­
9 Creşterea valorii producţiei globale în LA CAPITOLUL PIERDERI acest fapt spectaculos, întîl- lucru nu ai făcut. mână tot ce trebuie pentru maliile Ia investiţii. Ştiţi care sînt efectele. Se cere
primii trei ani ai cincinalului cu 33 mili­ nit destul de rar în analele ...Derulăm secvenţe. o reparaţie. Şi cînd ea tre­ aici o îmbunătăţire urgentă. Cum o vedeţi ?
oane lei. ® Diminuarea In anul trecut a produc­ furnalelor — a adus un — Cum a fost cu vago­ buie făcută, trecem la trea­ — încă din acest trimestru vom face experimen­
o Amplificarea în aceeaşi perioadă a ţiei globale la 1 000 lei fonduri fixe cu deosebit cîştig pentru eco­ nul cîntar? bă. Aşa se explică reduce­ tările la centrală cu gaz de la bateria de cocs bri­
valorii fondurilor fixe cu peste 100 milioa­ 35,5 lei, ca urmare a întîrzierilor în pune­ nomie — ţine să precizeze rea timpului de opriri pla­ chete. Se va lămuri şi situaţia electrovanelor. Pînă
ne lei. rea în funcţiune a noilor obiective şi ne- tovarăşul Nicolae Pilly, ad­ — Cum să fie? Pe la ora nificate în '73 de la un­ la sfîrşitul anului vom realiza la C.E.T. 55 milioane
e Dinamica beneficiilor la 1 000 lei fon­ realizarea parametrilor proiectaţi. junctul şefului de secţie. patru dimineaţa, anul tre­ sprezece ore pe lună la nu­ kWh, respectiv o producţie marfă de 5 milioane lei.
duri fixe înregistrează în acest interval o • Opririle accidentale şi mersul înceti­ Astfel, cheltuielile planifi­ cut prin august s-a rupt o mai şase. La turnătoria de cilindri dăm bătălia să punem în
creştere de 12 la sută. nit al furnalelor echivalează, la nivelul a- cate pentru RK sint încă axă din reductor şi vago­ ...Cind maistrul spune funcţiune cuptorul de 3,5 tone. Cuptoarele de in­
1
e Cu fondurile fixe noi puse în funcţiu­ nului trecut, cu o pierdere de producţie de pe acum diminuate cu nul a rămas blocat. Pînă „avem meseriaşi calificaţi ducţie vor veni din import prin februarie-martie, iar
ne şi cu capacităţile existente s-a obţinut în valoare de 4,8 milioane lei. 28,5 la sută. Insă dacă la ora şase au lucrat nu­ şi cu tragere de inimă" se după vreo 6 luni — perioadă de montaj — începem
un spor de producţie, faţă de prevederile ® Producerea şi livrarea către benefici­ vreţi să scrieţi ceva despre mai echipele din schimbul referă la lăcătuşii conduşi probele.
anului trecut, de 8 229 000 hei. ari a utilajului de turnare de calitatea a acest succes aş dori să lu­ de noapte. Apoi acestea au de Ioan Bontea, Ştefan — De ce se împinge în ultimul trimestru punerea
o Utilizarea mai raţională şi eficientă a Il-a a afectat negativ producţia globală şi aţi legătura cu echipele primit forţele proaspete ale Biro, Stelian Ştefănescu, în funcţiune, cînd se poate insista pentru finele tri­
potenţialului productiv a avut o contribu­ marfă cu cîte 1 105 000 lei. noastre de reparaţii şi în­ schimbului de zi. La ora Ioan Muler, la electricienii mestrului III ?
ţie hotărîtoare la reducerea, faţă de plani­ « Pierderile tehnologice, rebuturile în treţinere. Aici sînt locali­ unsprezece defecţiunea a lui Ioan Semeniuc, Alexan­
— Trebuie să existe o oarecare rezervă pentru li­
ficat, cu 9,90 lei a cheltuielilor la 1 000 lei turnătorii şi cele constatate la beneficiari zaţi eroii care au prelun­ fost înlăturată. Remediul dru Nista, Nicolae Groza, vrare, montaj şi probe. Pot interveni elemente ne­
producţie marfă. au diminuat creşterea producţiei marfă a git viaţa furnalului. Cali­ putea să dureze pînă spre prevăzute.
® Acelaşi factor a influenţat în mod fa­ întreprinderii cu 4 milioane lei. tatea muncii lor, faptele de seară. Dar am avut pregă­ la ceilalţi oameni din sub-
vorabil obţinerea în anul trecut a unui vo­ e La nivelul anului trecut, înlăturarea adevărat eroism săvîrşite tit totul, din vreme. Am ordinea sa — care se fac Nu sîntem de acord cu acest punct de vedere.
lum de beneficii suplimentare de 5 973 000 acestor pierderi ar fi putut aduce între­ din '67 pînă în prezent, iată cunoscuţi prin fapte ca Soarta unei investiţii de proporţii apreciabile nu
lei. prinderii o diminuare cu 5,20 lei a cheltu­ forţa care a vitaiizat bă- cîştigat aproape 7 ore. aceea că din noiembrie a- este permis să fie privită astfel. De unde denotă că.
e Comparativ cu anul precedent, în 1973, ielilor la 1 000 lei producţie marfă, ceea ce — Furnalul a stat în a- în calitate de beneficiar, conducerea uzinei trebuie
la principalele capacităţi de producţie s-au ar fi însemnat o reducere efectivă a costu­ trînul furnal, făcîndu-1 să cest timp? nul trecut şi pînă în pre­ să lucreze mult cu sine însăşi.
înregistrat creşteri ale indicilor de utilizare rilor totale de producţie cu 3,8 milioane producă la fel ca unul nou. — Cum să stea tovarăşe? zent furnalul n-a avut nici Altă întrebare :
de: 24 kg fontă pe metru cub volum ntil- lei. ...Aşa am ajuns în mij­ Am luat urgent măsuri ca o oră de opriri sau de mers — Planul pe ’74 vă pune probleme foarte serioa­
şi zi calendaristica, spor de 0.13 la sută la locul acelor oameni, de nu­ încetinit. se în creşterea eficienţei folosirii potenţialului pro­
timpul efectiv de lucru la furnale ; 0,756 CONCLUZIA încărcările şi descărcările Pentru „F 2“ se duce o ductiv. Cum le veţi rezolva ?
tone pe cuptor şi oră efectivă la semicocs: mele cărora se leagă ne­ lui să nu fie stînjenite. — Facem tot ce se poate pentru creşterea indici­
0,21 tone pe metru pătrat de suprafaţă Se cîştigă mult.. Se pierde mult. De ce 7 mijlocit cele 220 000 tone — Dar cu cauperul „3" bătălie eroică. Ce înseamnă lor intensivi şi extensivi de utilizare. Scurtăm pe
productivă şi an la turnătoria I ; 0,21 tone Sint aceste pierderi inevitabile ? fontă produsă peste ciclul cum a fost? aceasta? Vom vedea! cît posibil reparaţia capitală ia furnalul nr. 2. Dăm
o utilizare mai eficientă la calitate în turnătorii,
am—11» mai ales la lingotiere, piese mecanice, cilindri de
laminor. Antrenăm toţi specialiştii şi muncitorii de
înaltă calificare la munca de concepţie, respectiv la
perfecţionarea tehnologiilor şi a organizării.
Redactori : ILIE COJOCARU Există în rîndul comuniştilor, în rîndul oamenilor
Cei ce exploatează nemijlocit agregatele şi LAURENŢIU VISKI bizuim mult pe aceasta. E factorul nostru de succes.
din uzină o frămîntare generală pentru eficienţă. Ne
Desenator: VICTOR MIHAILESCU II subliniem ca atare. Nu ca final al acestei con­
fruntări ci pentru a deschide o cale de revenire in
uzină.
C O N S I D E R Ă N E C E S A R

Nici nu se mai ştie cite ter­
mene s-au stabilit pentru La capacităţile vechi, la capacităţile noi
punerea în funcţiune a
noii centrale electrotermi­
ce de 12 MW. Cert este
că de o groază de vreme Un singur tratament:
o investiţie de zeci de mi­
lioane de Iei nu produce
nici la ora actuală. RESPONSABILITATEA
Sînt multe încurcăturile
cu acest obiectiv. Iar con­
secinţele economice din Indiferent dacă sînt vechi, timizării pregătirii şi e- vechi necazuri cu Tng.
proaspăt intrate în func­ xecutării lor. Un alt Gheorghe Stoicoi. şeful ser­
ţiune sau abia în stadiul aspect pozitiv este că viciului plan-dezvoltare, şi
construcţiei, capacităţile de am reuşit să asigurăm ing. Petre Dănescu, şeful
De ce încet producţie trebuie tratate cu prin producţie proprie 95 la biroului dezvoltare. Le spu­
toată răspunderea de către sută din necesarul pieselor nem deschis :
la C.E.T.? factorii competenţi din în­ de schimb, utilajelor şi sub- — Dincolo de ceea ce se
treprindere. ansamblelor trebuincioase. cheamă dificultăţi „obiecti­
Este o reală plăcere să Anul acesta „R. K "-urile ve", realizarea investiţiilor
constaţi că sectorul meca- au un volum mare, de or­ nu este tratată cu respon­
cele mai păgubitoare. Prin no-energetic din întreprin­ dinul a 21,4 milioane lei. sabilitatea şi competenţa
Timpul maiştrilor şi al Fabricarea unul produs La turnarea pieselor pen­ Calitatea materialelor nu neintrarea în producţie a dere, comuniştii care lu­ Este o sarcină deosebită, cuvenite.
şefilor de echipă se iro­ nou să se facă judicios, tru maşinile unelte, procen­ este de calitate corespunză­ centralei în trimestrul IV crează în acest comparti­ dar o vom realiza exem­ Am susţinut afirmaţia cu
seşte pentru „înţelegeri" cu pentru protejarea capacită­ tul de rebut este în conti­ toare. Iată principalul mo­ 1973 şi amînarea cu încă ment manifestă maximă plar. Ne şi propunem ca argumente greu de redat
transporturile uzinale — ţilor productive — specifi­ nuă scădere — îşi începe tiv pentru care avem un un trimestru a punerii e- grijă pentru îngrijirea e- la fiecare agregat sau uti­ aici, dată fiind natura lor
ne spune cu amărăciune că Iohan Stumer, şef de e- observaţiile Iulian Sîrbu, procent de 'rebut mai mare fective în funcţiune, nu xemplară şl funcţionarea în laj să reducem cu cel pu­ tehnicistă. Cei doi ingineri
şeful de echipă Petru Şte­ chipă la bateria de cocs şef de echipă la turnătoria decît înainte — afirmă to­ se realizează o cantitate cît mai bune condiţiuni a ţin o zi durata reparaţiilor ne-au răspuns :
fănescu de la furnalul nr. brichete. Şi de ce ? Pentru nr. 1. Astfel, comparativ cu varăşii! Iulian Drăghici, de 18 milioane kWh ener­ capacităţilor existente. Fo­ capitale. In afara -cîştigului — Bateria a încurcat-o
2. Nu sîntem aprovizionaţi că se nasc foarte multe im­ 72, procentul de rebut a maistru principal, secreta­ gie electrică, care trebuie losim drept argumente re­ mare de producţie vom face I.C.S.H. Centrala nu mer­
ritmic cu materie primă. plicaţii. De pildă, trecerea scăzut în 73 cu 0,8 la sută rul comitetului de partid Ia obţinută prin valorificarea latările inginerului comu­ economie de manoperă de ge din cauza încurcăturilor
Cînd avem minereu, n-avem de la fabricarea cocsului pentru piese simple, cu 0.6 turnătoria nr. 2. resurselor energetice se­ nist Viorel Monda, şeful circa 200 000 lei. Am făcut făcute de „Mecanoexport"
cocs şi aşa mai departe. brichete pentru furnal la la sută pentru pîlnil şi ma- Rebutul înregistrat este cundare. Valoarea produc­ secţiei mecano-energetice: în acest sens toate pregă­ Bucureşti. Greutăţile la tur­
Cînd staţia de concasare cocsul pentru anozi trebuie selote şi cu 1 le sută la un aspect negativ. Dar ne­ ţiei globale şi marfă pe — Sarcina trasată de to­ tirile şi garantăm că nu nătoria de cilindri tot de la
funcţionează n-avem vagoa­ precedată de o curăţenie e- piesele pentru maşini-unel- gativ este şi faptul că in­ întreprindere se diminu­ varăşul Nicolae Ceauşescu vom avea probleme. I.C.S.H. provin. Noi ne-am
ne. Cînd sînt vagoane, xempiară a tuturor instala­ te. Că mai avem rebuturi, dicele de calitate pentru u- ează cu 1,7 milioane Iei. la Plenara C.C. al P.C.R. Este cert că sectorul me- zbătut în fel şi chip să a-
n-avem oale pentru evacu­ ţiilor. Altfel se diminuea­ este adevărat. Măsurile lu­ tilajul de turnare este în Ca să nu mai spunem din noiembrie anul trecut, cano-energetic nu va crea ducem utilajele din import
area zgurii. Neglijenţa u- ză calitatea ultimului pro­ ate pentru ca fiecare tur­ continuă scădere. Nu zicem că de peste 4 luni de zile, privind reparaţiile şi în­ probleme. Le creează în şi le vom aduce. Dar
nor impiegaţi, faptul că dus. Această „curăţenie" ce­ nător să-şi dobîndească o că întotdeauna realizăm un la C.E.T. sînt concentraţi treţinerea agregatelor este schimb compartimentul dez­ I.C.S.H. nu lucrează, a-
mereu aşteaptă să fie pis- re timp — şi deci bateria specializare pentru aşezarea amestec de formare uni­ 7 operatori cazane, 7 me­ pentru noi literă de lege. voltării. In ce fel ? Prin mînă montajul cu un tri­
tonaţi pentru a asigura va­ îşi înscrie în grafic ore formelor, formarea miezu­ form, că din viha noastră canici de pompe, 7 me­ Planul de reparaţii pe 73 slaba preocupare pentru mestru.
goanele necesare ne costă grele de staţionare. rilor etc. de abia încep nu se petrec necazuri. Dar' canici de turbină, 24 de l-am îndeplinit în totalitate. realizarea investiţiilor şi Nu ne-a mulţumit acest
pe noi toţi destul de mult. Ce cred eu ca fiind judi­ să-şi spună cuvîntul. spun, cu gîndul împăcat, că lăcătuşi şi electricieni, 5 Ne-am încadrat în prevede­ respectarea termenelor de răspuns. Pentru că nu aici
De pildă în ”73 am înregis­ cios ? Conducerea între­ Ceea ce ne împiedică cel nu aici este ponderea fap­ maiştri. Oameni de înaltă rile de calitate şi în fon­ punere în funcţiune a no­ stă întregul adevăr. Partea
trat peste 108 ore de mers prinderii să Intervină pen­ mai mult e însă alt aspect telor ce duc la rebuturi. A- calificare care pierd tim­ durile alocate. ilor capacităţi. Tergiversă­ propriei vinovăţii a fost o-
redus numai din această tru a facilita producţia de — lipsa acută de unele ma­ provizionarea cu nisip nou pul. Am reuşit o asemenea rile la bateria de cocs bri­ colită. De aceea nu ne gră­
cauză. Şi dacă socotim că o cocs pentru anozi numai în teriale. Mă refer în special pentru amestecul de turna­ Bineînţeles, nu din vina performanţă prin organiza­ chete şi C.E.T. sînt simp­ bim cu concluzia. Lăsăm
oră de mers încetinit al fur­ prima parte n anului, după la fontă veche şi fier care, re se face neritmic. Iar lor. Din vina cui? rea judicioasă a activităţii tomatice. problema deschisă pînă la
nalului ne costă 6 000 lei... care să trecem la producţia chiar şi atunci cînd ne so­ cînd avem acest nisip, con­ de reparaţii, în sensul op­ Discutăm aceste mari şi dialogul cu conducerea în­
vă puteţi da seama. de cocs pentru furnale. Prin sesc, nu prezintă mărimi statăm calitatea lui incertă. treprinderii.
Ce consider eu că este eliminarea celor 5-6 schim­ optime pentru introducerea Conducerea întreprinderii
în cubilou. Avînd în vede­
necesar ? In primul rînd, bări de producţie nu nu­ re că avem relaţii cu C.S. ar trebui să analizeze şi
conducerea întreprinderii să mai că am elimina orele Hunedoara, că în întreprin­ condiţiile în care ne des­
analizeze mai sever activi­ de staţionare dar ar fi rea­ derea noastră avem furna­ făşurăm activitatea. Sîntem
tatea de transport intern şi lizată şi protejarea camere­ le etc., teoretic acesta n-ar supraaglomeraţi în spaţiu. CU ADRESA PRECISA
să stabilească măsuri pen­ lor de ardere. trebui să fie un inconveni­ E suficient să spun că la o
tru rezolvarea optimă a a- Eu nu cred că din consi­ ent. capacitate proiectată de
cesleia. N-ar fi rău să exis­ derente „comerciale" cu 40 000 tone, turnătoria noas­
te un dispecerat care să Slatina, Reşiţa şi Hunedoa­ Colectivul turnătoriei noas­ tră a trebuit să producă în CENTRALA ŞI MINISTERUL DE RESORT sint solicitate sâ •V. Calan in vederea scurtării duratei reparaţiei capitale Ia
descongestioneze maiştrii şi ra trebuie depreciate ca­ tre a luat măsuri pentru 73 52 157 tone. Planul pe sprijine întreprinderea în : furnalul nr. 2. Să revizuiască cu răspundere graficele de exe­
şefii de echipă de această pacităţile noastre producti­ utilizarea integrală a tim­ 74 se apropie undeva de ® Definitivarea planului sortimental ia cocs brichete, în cuţie, să intensifice lucrările, astfel incit să se asigure preda­
corvoadă. Prea des se con­ ve. Relaţiile comerciale pot pului de lucru, pentru re­ 54 000 tone. Nu ne „plîn- sensul creşterii ponderii cocsului pentru anozi şi asigurarea rea în probe tehnologice a noii turnătorii de cilindri pînă Io
sideră ca fiind „importan­ şi trebuie stabilite în organizarea echipelor de gem“ de sarcini. Le vom desfacerii acestuia, dat fiind că acest produs aduce un spor sfîrşitul trimestrului III. K
te" unele probleme ale concordanţă cu posibilităţi­ formare-turnare, în funcţie îndeplini, dar trebuie ţinut de producţie marfă mai mare cu 600 lei pe tonă. u © Centrala cărbunelui Petroşani să asigure livrarea rit­
secţiilor auxiliare, uitîn- le şi, mai ales, cu exigen­ de categoria şi priceperea seama că spaţiile noastre Ş Asigurarea unei balanţe raţionale de minereuri, din mică a cărbunelui şi la procentul de umiditate conform pre­
du-se de fapt că soarta ţele impuse de eficacitatea muncitorilor, a importanţei productive nu mai cores­ care să rezulte scoaterea planificată pentru încărcătura fur­ vederilor contractuale.
producţiei se hotărăşte la muncii la baterii. pe care o prezintă piesa pund cerinţelor. nalelor. ® R.C.M. Deva şi conducerea Staţiei C.F.R. Călan să res-
gura furnalului, nu prin al­ Acesta ar fi un aspect. turnată. Dar consider că nu Aceste aspecte consider © Insistenţe la întreprinderea de comerţ exterior „Meca­ pecte programul de transport întocmit cu I.V. Călan, să inter­
este suficient. Trebuie să
te locuri din întreprindere. Al doilea este cel legat de fim ajutaţi îndeaproape şi că trebuie să fie analizate noexport" Bucureşti, pentru urgentarea primirii documentaţiei vină la Regionala C.F. Timişoara pentru asigurarea necesaru­
Ar mai fi o chestiune. expedierea producţiei. Nu de serviciile funcţionale ale de conducere. Cît despre tehnice ia utilajele centralei electrotermice. Furnizarea la ter­ lui de vagoane.
Oalele pentru descărcarea avem capacităţi de trans­ întreprinderii — în special noi, ce să vă spunem ? Am menele contractuale a utilajelor pentru noua turnătorie de ci­ SEMNALE DIN SECŢII către conducerea întreprinderii pen­
lindri.
fontei şi evacuarea zgurii port. Ne vin 20 de vagoa­ de serviciul aprovizionare luat măsuri pentru o mai tru :
sînt intr-un grad avansat ne de cărbune şi cocsul — pentru realizarea unei bună asistenţă tehnică pen­ © Furnizarea la termen de către Uzinele „23 August" e Menţinerea în permanentă stare de funcţionare a sta­
de uzură. Cam de multă sau semicocsul rezultat tre­ producţii ritmice şi de ca­ tru schimburile II şi III. Bucureşti a confecţiilor metalice pentru realizarea cauperului ţiei de concasare-sortare pentru înlăturarea introducerii mine­
vreme nu am primit altele buie să-l expediem cu ace­ litate. Consider că pentru cînd de fapt s-au petrecut nr. 2 pînă la reintrarea în producţie, după reparaţie capitală, reurilor brute în încărcătura furnalelor.
a furnalului nr. 2.
noi. Se zvoneşte că nimeni leaşi vagoane, cînd în mod fabricarea unor piese cu şi rebuturile şi am trecut ® Respectarea de către I.C.M. a livrărilor de fontă ve­ . ® Specialiştii din uzină să stabilească o tehnologie opti­
din ţară n-ar mai fabrica firesc acesta încape în pes­ calităţi scăzute nu trebuie la specializarea turnătorilor che, in cantitatea, structura sortimentală şi calitatea prevă­ ma de lucru la bateria de cocs brichete pentru evitarea pro­
asemenea oale. Nu-mi vine te 30 de vagoane. Eu cred să fim traşi la răspundere pe diferite faze tehnologi­ zută prin olan. ducerii de cocs de calitate siabă. studiu pentru stabilirea unui amesiec
Efectuarea
•
unui
să cred. Am dori, toţi fur- că prea puţin se intervine numai noi, turnătorii, ci şi ce, pentru a evita eveni­ UNITĂŢILE ECONOMICE DIN JUDEŢ' sint vizate in satis­ de formare de calitate superioară, care să excludă formarea
aceia care ne pun la dis­
naliştii. să se rezolve a- la C.F.R. pentru reglemen­ poziţie materiale de slabă mente neplăcute ca acelea facerea următoarelor cerinţe : să execute grabnic toate lucrările rebuturilor din această cauză.
I.C.S.
0
Hunedoara
ceastă acută cerinţă. tarea situaţiei. calitate. de anul trecut. restante la bateria de cocs brichete, C.E.T. să conlucreze cu ® Luarea unor măsuri urgente pentru creşterea gradului
de securitate a muncii în spaţiile productive aglomerate.