Page 56 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 56
■-/.i'' .-(î L
Proletari din toate fărlle, unl}l-vă I
Preşedintele Consiliului de Stai,
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
a primit pe ministrul federal
al afacerilor externe al Austriei
Preşedintele Consiliului de tru Aninoiu, ambasadorul larului federal. Bruno Kreis-
Stat al Republicii Socialiste României ia Viena. ky.
România, tovarăşul Nicolae Oaspetele a fost însoţit de Mulţumind pentru bunele
Ceauşescu, a primit, la 18 Werner Sautter, ambasadorul urări transmise, tovarăşul
ianuarie, la Predeal, pe mi Austriei la Bucureşti, şi dr, Nicolae Ceauşescu a adresat,
nistrul federal al afacerilor Ludvig Steiner, ambasador, la rindul său, un călduros
externe al Republicii Austria, director în Ministerul Aface salut preşedintelui Franz
dr. Rudolf Kirchschlaeger, rilor Externe. Jonas şi cancelarului federal
1
care face o vizită oficială în Ministrul austriac al afa Bruno Kreisky.
ţara noastră. cerilor externe a transmis In cursul întrevederii, evo-
La primire au luat parte tovarăşului Nicolae Ceauşescu cîndu-se însemnătatea schim
ANUL XXVI Nr. 5 916 SIMBĂTA 19 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI George Macovescu, ministrul un mesaj de salut şi cele burilor de vizite şi convorbi
afacerilor externe, Vasile mai bune urări din partea rilor dintre preşedintele Con-
Gliga, adjunct al ministru preşedintelui Republicii Aus
lui afacerilor externe, Dumi tria, Franz Jonas, şi a cance (Continuare in pag. a 4-a)
Conferinţa judeţeană Toastul tovarăşului Toastul ministrului
a sindicatelor - important Nicolae Ceauşescu Rudolf Kirchschlaeger
Domnule ministru, Mult stimate domnule preşedinte,
Domnilor, Domnilor,
Permiteţi-mi să vă mulţumesc foarte cor
Aş dori să exprim satisfacţia mea, a Con
FORUM AL OAMENILOR siliului de Stat şi a guvernului român pen dial pentru primirea călduroasă de care
m-am bucurat aici. în România, şi pentru
tru vizita care o faceţi în ţara noastră —
vizită care constituie o expresie a relaţiilor marea onoare care ne-o faceţi, prin primi
bune de colaborare dintre România şi Aus rea care ne-aţi acordat-o astăzi. Noi vedem
în acest gest — pe care ştim să-l preţuim —
MUNCII HUNEDORENI tria. dorinţa de dezvoltare a colaborării şi coo
Fără îndoială că vizita preşedintelui Jo
perării între ţările noastre, colaborare care
nas în România, convorbirile pe care le-am
avut în Austria cu preşedintele Franz Jo a fost iniţiată prin vizitele şefilor noştri de
Astăzf au loc, în munici judeţului — au adus şi a- noastre muncitoare, a celor nas. cu cancelarul Bruno Kreisky, înţelege state, prin vizita preşedintelui Franz Jonas
în Republica Socialistă România şi vizita
rile care s-au realizat au deschis perspec
piul Hunedoara, lucrările duc o contribuţie esenţială în ce muncesc. Consiliul jude tive bune pentru dezvoltarea relaţiilor din dumneavoastră, domnule preşedinte. în Aus
Conferinţei judeţene a sindi mobilizarea potenţialului ma ţean, sindicatele s-au ocupat tre ţările noastre. tria.
catelor pentru darea de sea terial şi uman la înde de stimularea spiritului crea- In aceste zile, s-au evidenţiat, de aseme Ne întoarcem în Austria, din vizita noas
mă şi alegeri — eveniment plinirea sarcinilor puse de tiv_ al oamenilor (în ultimii nea, atît dorinţa, cit şi posibilitatea extin tră in România, cu convingerea că mergem
politic de mare însemnăta edificarea societăţii socia trei ani s-au înregistrat în derii în continuare a relaţiilor de coopera bine pe drumul care a fost iniţiat acum
te în activitatea sindicatelor, liste multilateral dezvoltate. judeţ peste 2 000 de inven re economică, tehnico-ştiinţifică dintre ţă cîţiva ani, că există premise să mergem şi
pentru oamenii muncii hu- La conferinţă se va raporta, ţii, inovaţii şi raţionalizări rile noastre. Totodată, s-a evidenţiat nece mai bine, că posibilităţile de colaborare în
nedoreni. cu îndreptăţit temei, aportul care au condus la economii toate domeniile s-au lărgit şi că cele două
sindicatelor la succesele ob sitatea ca ţările noastre să conlucreze mai
Lucrările conferinţei jude în valoare de peste 100 mi strîns, împreună cu ţările europene, pentru ţări sînt convinse de răspunderea şi rolul
ţene încheie o acţiune de ţinute în primii trei ani ai lioane de lei), s-au integrat
.’vare amploare, desfăşurată cincinalului : realizarea în a- în ampla acţiune de trans In secţia de răsucit a I.F.A. „Vîşcoza" Lupe-v (Continuare in pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a)
, parcursul unui trimestru cest interval a unei produc punere în viaţă a programu
- - adunările generale şi con ţii industriale suplimentare lui educaţional al partidu
ferinţele pentru dări de sea în valoare de 600 milioane lui, în sarcinile care le revin
mă şi alegeri pe întreaga fi lei, materializată în 50 000 in cadrul Frontului Unităţii
lieră organizatorică a sindi tone cocs, 180 000 tone fontă, Socialiste. A Al — Să trăiţi tovarăşe di
catelor, acţiune oare s-a sol 245 000 tone oţel, 50 000 tone Lucrările conferinţei vor rector! Am venit să-ani a-
dat cu bogate învăţăminte, laminate, 420 milioane kWh consemna aceste creşteri. XXX-a XMea probaţi cererea de trans
cu mii şi mii de propuneri energie electrică, 20 000 mc Dar, indiscutabil — ţinînd fer.
vizînd îmbunătăţirea activi cherestea, 180 000 mc prefa seama de realitatea că toţi aniversare Congres ...O citeşte atent, mişcă
tăţii economice şi sociale, cu bricate din beton şi multe al delegaţii la conferinţă şi in din sprîncene şi apoi în
amplificarea participării mun te produse. Faptul că o sea vitaţii cunosc modul în care a al treabă:
citorilor, inginerilor, tehnici mă de unităţi industriale şi conducerea partidului abor — Cînd tc-ai angajat la
enilor, funcţionarilor, a tutu de construcţii hunedorene — dează analiza rezultatelor bu Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P. C, R. noi?
ror salariaţilor la conduce C.S. Hunedoara, I.C.S.H., I.M. ne sau a deficienţelor — de — In august am venit,
rea acestei activităţi. Confe Barza, I.M.C. Deva, F.I.B. O- legaţii şi invitaţii la confe de la preparaţia Coroeşti.
rinţa se desfăşoară în cadrul răştie — s-au situat, în a- rinţă vor aduce o contribu Acolo lucram în regie.
şi climatul puternicei efer ceastă perioadă, în primele ţie originală, creatoare, de Mi-am zis să cîştig mai
vescenţe politice şi de anga rânduri ale întrecerii socia critică muncitorească, realis bine şi am venit aici. Am
jare, generat de istoricele e- liste pe ţară constituie un e- tă, asupra muncii sindicate AGLOMERAT FEROS Desfăşurarea normală a producţiei fost dat le grupă. Insă e
venimente pe care le întîm- xesmplu de modul cum colec lor şi vor face asemenea greu şi conform certifica
pină clasa muncitoare, toţi tivităţile de muncă din ju propuneri ca această largă tului medical mă doare şi
cei ce muncesc, întregul po deţ, sprijinite de către sin organizaţie de masă şi pro PESTE PREVEDERI stomacul.
por — cea de-a XXX-a ani dicate, s-au angajat la înde fesională a salariaţilor să-şi pretinde aprovizionării tehnino-maleriale
versare a Eliberării patriei plinirea cincinalului înainta ridice activitatea la nivelul — Te-ai îmbolnăvit aici,
de termen şi, desigur, un im
de sub jugul fascist şl Con bold, o certitudine că în ma imperativelor actuale. Este HUNEDOARA. Dăruirea în muncă, angajarea pe toa- | la mină? — întreabă di
rectorul.
gresul al Xl-lea al Partidu rea confruntare din acest an vorba că, dacă prin îmbună te fronturile pentru asigurarea unor cantităţi sporite de j
lui Comunist Român —, şl pe tărîmul eficienţei şi cali tăţirea organizatorică s-a aglomerat, a colectivului secţiei aglomerare 1 din cadrul Asigurarea promptă
au loc la începutul anului în tăţii, judeţul nostru, unităţile creat o autonomie reală a C.S.H., a creat premise trainice obţinerii unojr succese i
care România îşi propune să sindicatelor, atunci aceasta deosebite în muncă în cinstea celei de-a XXX-a aniver- ;
obţină cele mai înalte rit sale economice vor ocupa un incumbă un plus de iniţia sări a Eliberării şi a Congresului al Xl-lea al P.C.R. Pri- i
muri de dezvoltare economi loc de prestigiu între celelal tivă, de fermitate, de acţiu ma jumătate a lunii ianuarie s-a încheiat cu un succes i a întregului Ce se audiază
că de pînă acum în drumul te judeţe ale ţării. ne operativă. de prestigiu. S-au expediat furnalelor cu 850 tone aglo- I
său neabătut spre viitorul Consiliul judeţean, sindica Conferinţa şi-a propus la merat mai mult decît prevedeau saţcinile de plan. Rit- i
comunist. Dă importanţă lu tele din întreprinderi, de pe ordinea de zi să abordeze, mul producţiei din aceste zile ne dă certitudinea să afir într-o zi de
crărilor conferinţei şi faptul şantiere şi din instituţii au să analizeze şi să dea o ori măm că în continuare se pot obţine realizări şi mai de materiale
că ne aflăm în perioada cînd înregistrat însemnate progre entare precisă de viitor în bune. ;
în adunările generale alq sa se — în perioada dintre cele domenii ale vieţii economi La adunarea generală a oamenilor muncii pe C.S.H., j audienţe la o
lariaţilor se examinează, cu două conferinţe judeţene — ce cum sînt punerea în va unde a fost lansată şi chemarea la întrecere către toate i Producţia anului 1974 a intrat în deplinătatea trăsă
răspundere, posibilităţile şi în perfecţionarea stilului şi loare a unor noi rezerve in întreprinderile din industria metalurgiei feroase, comu- i turilor sale de intensitate şi ritmicitate, obligind toţi fac
se definitivează obiectivele metodelor de muncă, în creş terne privind creşterea pro niştii, toţi lucrătorii combinatului s-au angajat să-şi am- | torii să acţioneze energic pentru asigurarea condiţiilor
întrecerii ale cărei coordona terea preocupării pentru cu ductivităţii muncii, îndeosebi necesare realizării integrale a sarcinilor de plan şi a an mină din
te definitorii sînt : eficienţă, prinderea şi rezolvarea în pe calea progresului tehnic, pllfice realizările de pînă acum. Printre ei au răspuns gajamentelor asumate în întrecerea închinată aniversă
calitate, îndeplinirea cinci bune condiţii a sarcinilor reducerea cheltuielilor mate prezent prin succesele dobindite şi Vasile Săvescu, şef rii celor trei decenii de la Eliberarea patriei şi Congre
nalului înainte de termen. complexe pe care Congresul riale de producţie, îmbună de schimb. Ion Lucaci, aglomeratorist, Eugen Tănăsache, • sului al Xl-lea al P.C.R. Valea Jiului?
Sindicatele hunedorene — al X-lea şi Conferinţa Na tăţirea calităţii • produselor, concasorist şi alţii. Sistemul aprovizionării tehnico-materiale are în acest
care cuprind peste 160 000 de ţională ale partidului le-au cadru un rol determinant. Compartimentele de resort din
membri, deci aproape o trei pus în faţa acestei cuprinză i întreprinderi, dar mai cu seamă furnizorii de materiale
me din întreaga populaţie a toare organizaţii a clasei (Continuare in pag. a 2-a) către unităţi, au datoria să desfăşoare o activitate inten însemnări de reporter
să pentru a asigura aprovizionării o fluenţă corespunză
toare ca ritm, cantitate, structură sortimentală şi calitate,
incit procesele de producţie să se deruleze normal, fără
Angajamentele stagnări sau încetiniri din lipsă de materii şi materiale.
Cil ce perfecţionări in devin fapte tru a efectuat zilele acestea un sondaj în cîteva întreprin — Nu!
Pornind de la aceste necesităţi, redacţia ziarului nos
— Da apă din mină ai
deri din judeţ pe tema modului în care Baza judeţeană de băut?
BARZA. In cinstea celei: aprovizionare tehnico-malerială Deva — în calitatea sa de — Nu.
servirea populaţiei vă de-a XXX-a aniversări ai principal factor In satisfacerea necesităţilor materiale ale — Ei, vezi, de-aia te
unităţilor economice hunedorene — le asigură acestora în
Eliberării şi Congresului aii
Xl-a al partidului, colec- \ tregul necesar de materiale pentru buna desfăşurare a pro doare stomacul.
Bine, mă, Popa, vii la
tivul atelierului de corifee-! ducţiei. mine cu hîrtie de la doc
— Centrala cărbunelui Petroşani este unul dintre prin
prezentaţi in 1874? ţii metalice de la I.M.; cipalii beneficiari ai B.J.A.T.M. Deva, deşi o serie de ma tor că în 20 de zile,
Barza şi-a luat un insu-;
lleţitor angajament privind: teriale specifice profilului nostru de activitate ni le asigu pînă-ţi trece de stomac,
ar trebui să primeşti o
producerea unei cantităţi: răm direct de la furnizorii din ţară — ne-a spus tovarăşul slujbă mai uşoară. Dar tu
(III) sporite şi de calitate su-; Wilhelm Kleibel, directorul Bazei de aprovizionare, trans •îţi ceri transferul. Sţpu-
perioară de piese de; port şi prestări servicii din cadrul centralei. ne-mi de ce? Să laşi însă
Continuăm seria răspunsu S-a trecut la desfiinţarea, schimb şi confecţii, atit: Noi ne străduim, şi B.J.A.T.M. Deva ne ajută mult, să la o parte stomacul, vor
rilor la această întrebare cu abonaţilor cuplaţi. Opera pentru I.M. Barza, cit şi; asigurăm la timp minerilor materialele de care au nevoie. beşte-mi cu sufletul !
Aş putea spune că în anul trecut, cu excepţia doar a cîtor-
răspunsurile date de: ţiunea continuă, astfel ca pentru alte întreprinderi; va cazuri de neritmicitate, noi am colaborat bine cu baza — Păi, cum să vă spun,
la conectarea în automatul din ţară Angajamentele se:
ing. MIRCEA DEAC, di traduc neabătut în fapte —j de la Deva. care a depus eforturi deosebite ca unităţile lucrez la sectorul 8. Dacă
rectorul Direcţiei judeţene de interurban să nu mai existe ne-a informat conducerea: noastre miniere să nu ducă lipsă de nimic din materialele aş lucra la 12...
poştă şi telecomunicaţii. asemenea cuplaje, care nu solicitate. Unele probleme au fost şi sînt şi acum cu cablu — Tu crezi că acolo
asigură apelul selectiv şi atelierului. Astfel, pînă în;
— Serviciile pentru care separarea convorbirilor a- prezent, echipele conduse; rile electrice, neonorate la nivelul solicitărilor noastre, însă umblă cîinii cu colacii-n
apelează populaţia judeţu diţionale. In clădirea ofi de comuniştii Ioan Jurca,: vinovaţi nu sînt cei de la bază. ci furnizorii din ţară. coadă?
lui ia noi sînt de mai multe ciului din cartierul Dacia Nicolae Circu şi Pasc Ga-; De la întreprinderea chimică Orăştie, inginerul Petru ...Şi apoi ca şi cînd ar
feluri — servicii poştale, de al Devei se va deschide o vrileţ au realizat aproape: Dumitru, director adjunct comercial, ne-a relatat : avea o piatră pe inimă:
telefon, telegraf, de difuza cabină telefonică. Se va întregul plan de producţiei — Pe noi, B.J.A.T.M. Deva ne aprovizionează doar cu — Ascultă, Popa, cel
rea presei. Vom vorbi edita un supliment al lis pentru luna ianuarie. De : produse de uz general, materia primă fiindu-ne livrată prin mai mare bine pe care ţi-1
pe rînd despre îmbună tei abonaţilor telefonici pen asemenea echipele conduse: organele noastre tutelare de resort. Şi nu este vorba, aşa fac e că-ţi dau transferul.
tăţirile pe care urmă tru Deva şi Petroşani. Ac de lăcătuşii Constantin Dră-; cum s-ar putea crede de a nu ne pune rău cu furnizo
rim să la aducem în fiecare tivitatea serviciului de in guţ, Iosif Stoian şi Gheor-! rul nostru direct/ dar noi colaborăm foarte bine cu ba-
domeniu de activitate. formaţii va fi îmbunătăţită ghe Achim — prevăd încă;
In sfera serviciilor poş prin confecţionarea, la cen In imagine, la locul său de muncă, strungarul comunist Ena- de pe acum o depăşire ai DUMITRU GHEONEA — Ci ţi ani ai?
tale, deschiderea oficiului tralele din Deva, Hunedoara che Spanache — un om conştiincios şi priceput despre care co planului pe prima lună a: LAURENŢIU VISKI — 53, tovarăşe director.
poştal de prezentare a tri şi Petroşani a unor dispo legii săi de muncă de Ia secţia mecanică I din cadrul C.S. Hu anului cu peste 25 la sută.; (Coniinuare in pag. a 2-a) — De la noi ai ieşit la
nedoara nu au de spus decît cuvinte de laudă.
miterilor din cartierul Da zitive „Kardex" care asi Foto: N. NEGRU L pensie?
— Da.
cia al municipiului Deva gură rapiditate în darea
va permite servirea popu informaţiilor. — Iar dumneavoastră?
laţiei din acest cartier cu — Eu am fost maistru
toate prestaţiile de poştă. In sfîrşit, dintre măsurile la Aninoasa...
Pe aceeaşi linie se înscrie care urmăresc să perfecţio IN PAGINA A ll-A Aparat vibrator pentru descărcatul vagoanelor de cărbune ’69... —Eu am terminat în
terminarea oficiului de la neze serviciul de difuzare PETRILA. Preocuparea
a presei consemnăm iniţi
— Eu de aici am ieşit
Şoimuş, ca şi modernizarea erea unui concurs între colectivului de muncitori, vibrator de mare capaci şi dc montaj au fost exe la pensie acum doi ani...
tate, cu ajutorul căruia
celui din comuna Pui. In chioşcuri cu obiectivele cu Vă prezentăm rubrica : maiştri şi ingineri de la vagoanele de cărbune ve cutate de meseriaşii spe
anul acesta vom studia şi noaşterea conţinutului pu preparaţia Petrila privind nite de la mina Lonea se cialişti din brigăzile con Directorul stă pe gînduri
şi întreabă firesc:
posibilităţile de a înfiinţa blicaţiilor, comportarea fa perfecţionarea fluxurilor descarcă repede şi bine. duse de lăcătuşii Dumitru
oficii poştale în localităţile ţă de cetăţeni, curăţenia. tehnologice şi uşurarea mun Ideea tehnică de concepe — Pentru bani?
Veţel, Bulzeşti, Toteşti şi Deschiderea, în sezon, la Ferma zootehnică — model de cii oamenilor a înregistra t re a unui asemenea apa Marcu şi Vaier Toma.
de a face din ghişeul poştal ştrandul din Deva a unui de curînd un nou succes. Es rat aparţine tînărului in 1LIE COJOCARU
din cartierul Braia al ora stand de presă, organizarea te vorba de realizarea şi pu giner Victor Chiaburu. EMILIAN DOBOŞ
şului Lupeni un ghişeu mai vînzării presei pe două organizare, producţie şi eficienţă nerea în funcţiune a unui Lucrările de construcţie şef de schimb la descărcări, (Continuare in pag. a 3-a)
accesibil publicului, cu schimburi în autogara Deva preparaţia Petrila
servicii mai multe. In mu le completează pe cele de
nicipiile Deva şi Petroşani mai sus.
preconizăm îmbunătăţirea IOAN DAVID, directorul
servirii prin scurtarea ter Administraţiei financiare INIŢIATIVA ALBUM JUBILIAR
menului de parcurs al tri ECONOMIILOR CURSURI duminică să introducă au IARNA Şl VARIETĂŢI VREMEA
tobuze pe ruta Piaţa Vic
miterilor poştale, în special judeţene: In cinstea celei de a DE CALIFICARE toriei (Petroşani) — teic- La clubul muncitoresc
25-a aniversări a Organi
în sectoarele periferice, a- — Noutăţile cu care se Ea I. C. S. Hunedoara zaţiei pionierilor la Şcoa IN MESERIA DE scaun (Parîng). La munte, din Vulcan a fost pre Pentru 24 ore
TRACTORIST
zăpada e mare, pirtlile de
plicînd sistemul modern al vine în 1974 în întîmpinarea s-a născut o nouă iniţia la generală Păuliş s-a Ini In aceste zile s-au des schi din Parîng vă aş zentat un frumos specta Vremea va fi instabilă,
tivă. Ea a venit ca răs
depozitării intermediare. solicitărilor populaţiei care puns concret la liotărirea ţial. albumul ştafetă : ,,La chis în toate unităţile teaptă. autobuze de dus col de varietăţi intitulat cu cerul noros. Se vor
„Iarna pe portativ". Spec
Pentru turiştii şi oamenii apelează la serviciile ad partidului privind raţiona jubileul de argint al cra S.M.A. din judeţ cursuri pină la piciorul telcseau- tacolul a fost pregătit de semnala precipitaţii locale
vatelor roşii“. Albumul va
sub formă dc ploaie, ia-
le de calificare in mese
mtiul, şi de întors, sini.
muncii veniţi la odihnă şi ministraţiei şi circumscrip lizarea şi reducerea con cuprinde cele mal inte ria de tractorist, la care Cutezat! ! instructorii artistici Sor- poviţă şi ninsoare. VIntul
de
sumurilor
specifice
tratament în staţiunile Ge- ţiei vizează în principal or combustibili şi energie e- resante acţiuni organizate participă preşedinţi de glu Boiţă şi Mihal Palo- va sufla moderat din
şi
de
s-a
tay
bucurat
oagiu-Băi şi Vaţa vom in ganizarea activităţii noas lectrică. La sectorul auto de grupele şi detaşamen C.A.P., şi ingineri, briga UN NOU SPECTACOL succes deplin din partea nord-vest. Temperaturile
dieri
cooperatori.
alţi
tele de pionieri în cin
troduce 10 modele de cărţi tre. Astfel, pentru a econo şi exploatări utilaje — stea marelui eveniment. Cursul se desfăşoară pe CU „ADAM Şl... DEVA" celor 400 de spectatori. vor fi cuprinse ziua între
minus 4 şi minus 2 gra
poştale ilustrate cu peisaje, sector nţare consumator timp de două luni şi cu LA CABANA „RUSU" de, iar noaptea între ze
de carburanţi — comuniş
misi timpul cetăţenilor cu tii au lansai chemarea : I ŞCOALĂ NOUA prinde in programă lecţii Mîine, cu începere de la ro grade şi 3 grade. Cea
construcţii urbane, obiecti ocazia plăţii diferitelor o- „Să lucrăm o zi pe lună teoretice şi aplicaţii prac orele 19. sala „Arta“ din 28 de tineri de la In tă locală.
tice
privind
cunoaşterea
ve industriale şi monumente cu carburanţi şi lubrifi Şantierul nr. 3 Petroşani utilajelor agricole, tehno Deva găzduieşte un nou stitutul de proiectări din
bligaţii faţă de stat, consi ant! economisiţi 11 . Iniţia al T.C. Deva se află în logia culturilor agricole, •nectacol eu revista „A- Deva petrec sfîrşitul de Pentru următoarele
istorice din judeţ. liile populare municipale tiva primită cu interes toiul pregătirilor pentru circulaţia şi altele. tlam şi... Deva" — nona săptămînă în decorul al
In domeniul telefoniei şi <le toţi conducătorii auto începerea lucrărilor (în premieră a teatrului de pin al Parîngului. Ex două zile
în colaborare cu Casa de şi mecanicii de utilaje, săptămîna viitoare) la o AUTOBUZE SPRE estradă. Părtiniră muzica- cursia, organizată prin
dă roade zilnice. I)e la
telegrafiei avem de ase lansirca ci — acum două şcoală nouă, cu 16 săli de TELESCAUN ă a spectacolului este Biroul de turism pentru Vremea se menţine in
clasă, în
oraşul reşedinţă
de
landem-ul
emnală
tineret, le-a rezervat nu
menea perfecţionări, unele ION CIOCLEI luni — şi pînă in prezent de municipiu. Anul şcolar Exploatarea de gospo '-’lorcntin Delmar şi Te- numai reconfortante în stabilă, cu cerul tempo
rar noros. Vor cădea pre
s-au economisit peste . 1974-1975 va avea deci în dărie comunală Petroşani mistocle Popa. iar libretul treceri în peisajul alb. ci cipitaţii slabe. Temperatu
pe cale de a se înfăptui, 14 800 1 benzină şi peste | Petroşani mai mulţi elevi, a luat iniţiativa lăudabilă şi regia aparţin lui Ale şi o seară veselă la caba ra va scădea uşor şl trep
altele urmînd să se aplice. (Continuare in pag. a 3-a) 15 800 1 motorină. mai multe săli de clasă. ca în zilele de sîmbătă şi xandru Darian. na „Rusu u . tat.
J