Page 57 - Drumul_socialismului_1974_01

MEW«»gro^^a»«y«j»JWMH8CTtgBt8»iUBiiMafl«aa«a^»jmm««m)ai«B3aaB3m>^ tl .nui ,■■«,■.. n iiimi».
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 916 © SIMBATA 19 IANUARIE 1974

— ---------------------- —~-v
I.uînd în discuţie aspecte listă. Maria Găvan, secreta­ tăţilor şi organizaţiile sindi­
ale muncii economice, politi­ ra comitetului orăşenesc cale, pe de-o parte, iar pe de Angajamente
1
ce. social-culturale şi edili- U.T.C., şi Lucia Popa, din alta între noi şi policlinică
tar-gospodăreşti, con feri nţa partea organizaţiei de femei, — propunea medicul Victor exprimate
orăşenească Haţeg a Frontu­ subliniau necesitatea extin­ Alicu, directorul spitalului
lui Unităţii Socialiste a con­ derii acţiunilor destinate e- teritorial. in conferinţă
stituit un moment important ducării femeilor, tinerilor şi Conferinţa a stabilit, în
pentru toţi oamenii muncii, tuturor oamenilor muncii ; continuare, căile prin care
Acest an al eficienţei şi menajarea unei grădiniţe cut, mai întîi, o prezentare a (271 capete efectivul de pentru toţi cetăţenii oraşu­ Corneliu Artene, vicepre­ organizaţia orăşenească a FABRICA DE INDUSTRIE
calităţii, al marii întreceri pentru copiii muncitorilor de sarcinilor ce revin lucrători­ bovine), unde li s-a arătat lui. şedinte al consiliului popular, Frontului Unităţii Socialiste LOCALA :
declanşate In cinstea celei aici. De asemenea, ne preo­ lor din zootehnie din oraşul în mod practic cum se face Dezbaterile conferinţei, ca­ despre necesitatea întăririi şi va trebui să acţioneze în a-
de-a XXX-a aniversări a Eli­ cupă îmbunătăţirea învăţă- nostru în anul 1974 (cifre pe îngrijirea animalelor (anima­ re aveau ca referinţă darea mai mult a muncii Frontului cest an. In contextul marilor -*• realizarea producţiei
berării patriei şi a Congresu­ mîntului agrozootehnic, a care le-am amintit mai îna­ le îngrijite, ordine desăvîrşi- de seamă prezentată de to­ globale şi marfă pe primii
lui al Xl-lea al P.C.R., pu­ pregătirii profesionale a în­ inte), precum şi o trecere tă în cele două grajduri) şi varăşul Nicolae Zamora, patru ani ai cincinalului pî­
ne în faţa organizaţiei oră­ grijitorilor. succintă în revistă a modu­ modul în care se respectă preşedintele consiliului oră­ nă la 23 August a.c., obţi-
şeneşti de partid Călan sar­ Pornind de la faptul că lui cum s-a îndeplinit planul programul de grajd, raţiile şenesc al Frontului Unităţii nînd pînă la sfîrşitul anului
cini deosebite nu numai în oamenii care muncesc în a- în anul trecut. Astfel, parti­ de furajare, stabilite în mod Socialiste, au reliefat rezulta­ Conferinţe ale organizaţiilor locale o depăşire de 5,5 milioane
domeniul industriei, ci şi în cest sector — şi care desfă­ cipanţii la schimbul de ex­ diferenţiat, pe loturi de a- tele obţinute, precum şi defi­
agricultură, cu deosebire în şoară o activitate foarte u- perienţă au luat la cunoştin­ nimale : vaci cu producţii cienţele semnalate în munca lei la producţia marfă ;
— în contul angajamentu­
sectorul zootehnic. In cele 8 tilă — au fost neglijaţi din ţă că rezultatele cele mai mai mari de lapte, cu pro­ consiliului orăşenesc anali­ ale Frontului Unităţii Socialiste lui se vor livra : mobilă în
cooperative agricole din lo­ ducţii mai 'mici, vaci şi ju- zat, în activitatea organiza­ valoare de 100 000 lei, piese
calităţile aparţinătoare ora­ ninci gestante, viţele. îngri­ ţiilor componente. S-a evi­
şului, în ferma I.A.S. şi în jitorii fruntaşi Eugenia Ui- denţiat, de pildă, contribuţia uzinate în cantitate de 5,66
tone, precum şi 200 tone ni­
gospodăriile populaţiei efec­ lici, Lenuţa Lingurar, Viorel adusă la îndeplinirea sarci­
tivul de animale este prevă­ In centru! atenţiei Comitetului Crişan şi Traian Laurenţiu nilor pe care le aveau uni­ PiUZUTĂ MLTIUTIMlA sip metalurgic ;
— se vor pune în valoare
zut să crească la 7 630 ca­ au împărtăşit celorlalţi în­ tăţi cum sînt : S.G.C.L., coo­
resurse locale şi se va diver­
pete bovine, livrările de car­ grijitori felul cum muncesc. perativele meşteşugăreşti „Re­ sifica producţia, rezultînd
ne către fondul de stat la orăşenesc de partid Călan Printre altele, ei au scos în tezatul" şi „Uaţegana' , cen­
1
693 tone, iar producţia de evidenţă că, prin îngrijirea trul de preluarea animale­ VIATA ORA»! mobilă tip „Zimbru" pentru
cameră combinată, mobilier
lapte marfă la 3 885 hl. mai atentă, perierea, spăla­ lor, C.L.F., ocolul silvic, sta­
Comitetul orăşenesc de rea, aşternerea de paie sub ţia C.F.R., secţia T.A. şi al­ pentru copii, săpun diferit
partid, consiliul popular oră­ Generalizarea experienţei celor vaci şi respectarea strictă a tele, care şi-au realizat prin­ obţinut din prelucrarea re­
şenesc acordă o atenţie deo­ orarelor de furajare, depă­ cipalii indicatori pe trei ziduurilor de la abator.
sebită acestui sector, mai cu şesc zilnic cu 2-5 litri de ani ai cincinalului în­
seamă datorită faptului că în lapte producţia planificată că de la începutul lu­ Unităţii Socialiste cu deputa­ evenimente pe care le în- ÎNTREPRINDEREA
anul trecut — deşi producţia mei buni îngrijitori ie animale, pentru loturile lor. Apoi, nii noiembrie 1973. Coope­ ţii şi prin ei cu întreaga ma­ tîmpinăm — cea de-a XXX-a AGRICOLA DE STAT :
de lapte a crescut în medie preşedintele C.A.P. a pre­ rativele agricole din Haţeg să de cetăţeni. Cantina-res- aniversare a Eliberării patri­
pe cap de vacă cu 250-300 zentat oaspeţilor depozitele şi Silvaş au obţinut şi ele taurant este patronată acum ei şi cel de-al Xl-lea Con­ — ne propunem ca pentru
litri — totuşi planul la li­ de furaje, silozurile de po­ succese în depăşirea unor de abator şi cooperativa de gres al partidului — noul cel de-al patrulea an al cin­
vrări nu s-a realizat decît în îmbunătăţirea condiţiilor ie rumb şi coceni, modul de producţii la hectar şi a su­ consum. Există o serie de organ ales va trebui să-şi o- cinalului să livrăm peste sar­
proporţie de circa 80 la su­ -> .> funcţionare a bucătăriei fu­ prafeţelor cultivate. Cu toa­ greutăţi (aşa-i cu doi stă- rienteze atenţia înspre sarci­ cina de plan 30 tone carne
tă. Sarcinile sporite din zoo­ rajere în care lucrează moa­ te acestea, pe ansamblul eco­ pîni !) despre care Constan­ nile de plan ce revin între­ de bovine şi 5 tone carne de
tehnie, rezultatele nesatisfă­ viată ale omului din fermă ra şi maşina de tocat fura­ nomiei oraşului lucrurile n-au tin Antonescu, contabil şef la prinderilor şi unităţilor eco­ ovine ;
cătoare din anul trecut au je, mijloacele de transport stat bine. Producţia globală abator, a vorbit cu amănun­ nomice şi să sprijine cu pre­ — din producţia vegetală
impus, pe de o parte, luarea j furaje din depozite în graj­ a fost realizată anul trecut te. cădere cele care în 1973 au vom livra în plus 100 tone
unor măsuri pentru dezvol­ duri. doar în proporţie de 92 la Darea de seamă s-a referit rămas deficitare. de grîu, 80 tone de porumb
tarea bazei furajere (de pil­ In timpul schimbului de sută, iar cea marfă de 93 la pe larg la activitatea con­ Problemele educaţiei şi să­ şi 5 tone in pentru ulei ;
dă, însămînţarea în această multe puncte de vedere —, bune le-au obţinut îngriji­ experienţă, între îngrijitori sută. Cauzele sînt multiple, trolului obştesc, evidenţiind nătăţii, ale deservirii, gospo­ — vom economisi în 1974
primăvară în fiecare C.A.P. ne-am gîndit şi la alte mij­ torii de animale de la C.A.P. s-a purtat un dialog viu, fie­ dar conferinţa a reţinut fap­ echipele conduse de Nicu dăririi — adică toate pro­ carburanţi şi energie electri­
a 40-50 ha trifoi în cultură loace care să influenţeze atît , Strei-Săcel, care şi-au rea- care dorind s.ă afle cît mai tul că au existat şi posibili­ Sbuchea, Aurel Anca, Maria blemele ce privesc viaţa o- că în valoare de 250 000 lei.
ascunsă), dar pe de altă par­ cunoştinţele profesionale cît 1 lizat planul la lapte. Rezul­ mult despre modul în care tăţi ce puteau fi valorificate. Faur, Ion Stegărescu şi Vio­ raşului, activitatea produc­
te creşterea preocupărilor şi conştiinţa lor. In contex­ tate bune au şi îngrijitorii ceilalţi furajează animalele. Interesul pe care confe­ rel Jula. La eficacitatea con­ tivă şi spirituală a oamenilor COOPERATIVA
noastre faţă de ridicarea ni­ tul acestei idei, comitetul o- de la C.A.P. Strei, Valea Sîn- Comitetul orăşenesc pentru rinţa l-a generat, modul cum trolului şi la sprijinul pe ca­ — trebuie să stea, de aseme­ AGRICOLA SILVAŞ
velului de cunoştinţe şi con­ răşenesc de partid a iniţiat georgiului, Sîncrai, Nădăştia cultură şi educaţie socialistă, delegaţii s-au pregătit în re şi-l aduce în practicarea nea, în centrul atenţiei con­
ştiinţă al îngrijitorilor de a- o nouă formă a muncii poli­ de Sus. A fost remarcată şi cu sprijinul formaţiilor artis­ vederea ei au fost ilustrate unui comerţ civilizat, s-a re­ siliului orăşenesc al Frontu­ — ne propunem ca în
nimale, faţă de sporirea co­ tice şi cultural-eduoative în activitatea brigadierilor zoo­ tice de amatori de la clubul şi de cei 28 de tovarăşi în­ ferit în cuvîntul său Valen­ lui Unităţii Socialiste. cinstea marilor evenimente,
interesării şi îmbunătăţirea sectorul de creştere a ani­ tehnici Ioana Bontea, Eudi- muncitoresc „11 Iunie" Călan scrişi la discuţii. tina Udrea, delegata coope­ Perfecţionarea stilului de Congresul al Xl-lea al parti­
condiţiilor de muncă şi de malelor. Astfel, s-a dat curs ta Pascu, Maria Moldovan. şi căminului cultural din sa­ Proiectul programului de rativei de consum. muncă al consiliului orăşe­ dului şi a XXX-a aniversiv
viaţă ale oamenilor care lu­ iniţiativei „Să învăţăm din Pentru a ridica nivelul de tul Grid, au oferit apoi parti­ activitate a fost îmbunătăţit — Pentru stîrpirea posibi­ nesc, înlăturarea formalismu­ re a Eliberării, să depăşi
crează în fermele zootehnice experienţa celor mai buni cunoştinţe al celor ce au par­ cipanţilor la schimbul de prin propuneri cu mare e- lităţilor chiulangiilor şi be­ lui, a paralelismului în ac­ cu 150 kg grîu şi 200 kg po­
şi de oare depinde prosperi­ îngrijitori şi crescători de a- ticipat la schimbul de expe­ experienţă un bogat program ficacitate. Ion Clep, secreta­ ţivilor care fug de muncă şi ţiuni. promovarea muncii şi rumb producţia la fiecare
tatea acestui sector de bază nimale". Ea constă în întîl- rienţă, medicul veterinar Au­ cultural-artistic. rul comitetului de partid la mai induc în eroare persona­ răspunderii colective — sînt hectar cultivat;
al agriculturii noastre. niri, o dată pe lună, între rel Anghel a prezentat cîte- A doua zi în toate sectoa­ secţia T.A., remarca măsuri­ lul nostru, determinîndu-ne căi menite să ducă pe viitor — se vor asigura baza fura­
Intre măsurile legate de toţi îngrijitorii de animale va din sarcinile îngrijitorilor rele zootehnice s-a simţit o le ce vor asigura realizarea să le oferim „scutul" unor la îmbunătăţirea activităţii jeră necesară şi o bună în­
munca şi viaţa îngrijitorilor din cele 8 C.A.P. şi de la privind îngrijirea, furajarea îmbunătăţire a activităţii, în­ aici a unor piese de schimb certificate medicale prin di­ noului organ ales, pentru a-şi grijire a animalelor, care să
de animale, luate recent sau ferma I.A.S., „acasă" la una şi întreţinerea animalelor', grijitorii s-au simţit mai pu­ greu de procurat pînă acum, ferite şiretlicuri, cred că exercita efectiv atribuţiile permită obţinerea şi valori­
în curs de ducere la îndepli­ din aceste unităţi, unde se cum influenţează acestea asu­ ternic mobilizaţi în munca profesoara Margareta Dumi­ trebuie să existe o mai mare multilaterale ce îi revin. ficarea (ca plus al contrac­
nire, aş aminti prelucrarea realizează schimbul de expe­ pra creşterii efectivelor, a lor, chiar şi numai pentru tru, preşedinta comitetului colaborare, o informare di­ tului iniţial) a cantităţii de
din nou cu aceştia a avanta­ rienţă, prezentîndu-se meto­ producţiilor de lapte şi car­ faptul că s-au văzut încon­ de cultură şi educaţie socia­ rectă între conducerile uni­ PETRE FĂRCAŞIU 10 000 litri de lapte.
jelor acordului global (cu e- dele ce se aplică de unitatea ne. De asemenea, medicul juraţi de mai multă atenţie. J
xemple cît mai convingătoa­ la care se efectuează vizita. specialist Corneliu Daju a Comitetul nostru orăşenesc
re), urgentarea execuţiei u- Iniţiativa s-a declanşat în subliniat cîteva din normele îşi propune ca, lunar, să or­
nui bloc cu 16 apartamente ziua de 9 ianuarie a.c., cînd igienico-sanitare umane care ganizeze cu aceste categorii
pentru salariaţii de la ferma la C.A.P. Strei şi-au dat în- trebuie să le respecte îngriji­ de oameni asemenea acţiuni
I.A.S. (care s-a tărăgănat tîlnire peste 60 de îngrijitori torii în munca lor. de ridicare a nivelului pro­
dar, în sfîrşit, va fi dat în de animale, printre care şi Sub îndrumarea specialiş­ fesional, de educaţie. Asigurarea promptă
folosinţă în luna februarie brigadieri, medici veterinari, tilor, a preşedintelui coope­ I
a.c.), deschiderea unui chioşc şefi de ferme. Programul în- rativei agricole, Gheorghe IONEL HODOROG
cu produse alimentare în in­ tilnirii a cuprins mai multe Barbu, s-a făcut vizitarea secretarul Comitetului
cinta fermei, trecerea la a- momente importante. S-a fă­ grajdurilor din C.A.P. Strei, orăşenesc de partid Călan a întregului necesari

de materiale
Iri acest scop s-a stabilit,
Există suficiente rezerve cere trebuie repartizîndu-se sarcini con­
crete pe crescătorii de ani­
male, să fie efectuate lucrări (Urmare din pag. 1)
de îmbunătăţire pe mai mult
mai bine valorificate pentru creşterea de 600 hectare pajişti natu­ za. Nu au fost cazuri cînd să ne întîrzie în aproviziona­
rea cu materiale şi am vrea să credem că nu vor fi nici
rale, din care circa 300 vor
fi fertilizate cu îngrăşăminte de acum înainte.
chimice. Totodată, se pre­ — La fel ca şi în Valea Jiului, materialele spefc'ifide
efectivelor şi a producţiei animaliere vede realizarea unei struc­ ni le asigurăm direct de la furnizori, rămînînd să pri­
turi mai bune a culturilor mim prin B.J.A.T.M. Deva numai produse de uz general
— ne-a informat ing. GheorgheţvGheorghe, directorul Ba­
furajere, în sensul creşterii zei de aprovizionare, transport şi prestări servicii a Cen­
ponderii trifolienelor şi a
O scurtă privire retro­ Bretea Mureşană şi Brîznic. tre activul Comitetului ju­ tralei minereurilor Deva. Pot spune că avem o colabo­
spectivă asupra rezulta­ Este posibil ca sporurile deţean de partid în legătură suculentelor. rare bună şi sîntem ajutaţi. Singura problemă care se
telor înregistrate de coo­ prevăzute la efective — 125 cu ridicarea eficienţei activi­ Cu prilejul adunărilor ge­ pune la ora actuală este lipsa de robinete, vane şi unele
perativele agricole din co­ capete la total bovine şi 70 tăţii în sectorul zootehnic, nerale ale cooperatorilor, care armături de dare este nevoie la uzinele de preparare şi
muna Ilia în privinţa creş­ la matcă, precum şi 273 ca­ s-a reuşit să permanentizăm vor avea loc în perioada ur­ pentru unele lucrări de investiţii.
terii efectivelor de animale pete la ovine — să fie rea­ ca îngrijitori de anjmale nu­ mătoare, vor fi scoase la i- Dacă marile unităţi sînt oarecum avantajate _ în a-
şi a îndeplinirii obligaţiilor lizate şi depăşite. De ase­ mai cooperatori localnici, veală şi alte rezerve a căror provizionare, fabricile de industrie locală întîmpină
de livrare a produselor ani­ menea, sînt condiţii ca pro­ care sînt retribuiţi, în baza deplină valorificare' este me­ multe dificultăţi. Despre acestea ne-a vorbit economis­
maliere la fondul de stat ducţia de lapte marfă, la acordului global, cu venit nită să contribuie la sporirea tul Eugen Pîrvu, şeful biroului aprovizionare de la între­
este în măsură să reliefeze care s-a stabilit o creştere lunar garantat. O asemenea aportului comunei noastre la prinderea judeţeană de industrie locală Deva :
că, deşi s-au făcut paşi în­ cu aproape 1 800 hl faţă de problemă fiind rezolvată, se constituirea fondului centra­ — Pe fondul unei îmbunătăţiri radicale a raporturi­
semnaţi în realizarea sarci­ oarutitatea livrată în 1073, înţelege de la sine că una lizat de produse agroalimen- lor cu B.J.A.T.M. Deva şi al unui sprijin serios din par­
nilor ce ne revin din pro­ să se situeze cel puţin la ni­ din premisele esenţiale de tare al statului, la consoli­ tea acestei unităţi, ne lovim încă de o seamă de greu­
gramul judeţean de dezvol­ velul stabilit prin plan şi al care depind rezultatele în darea economico-organizato- tăţi. Nici la ora actuală nu avem contractate circa 1 000
tare a zootehniei, nu s-au angajamentelor asumate în fermele zootehnice este sa­ rică a fiecărei cooperative a- tone de metal şi nu este asigurat în totalitate necesarul
fructificat eficient toate re­ întrecere de către fiecare tisfăcută. Rămîne ca în cen­ gricole şi la ridicarea nive­ de oţel pentru şurubelniţe. Tot la acest capitol sînt de
zervele existente. Dacă la cooperativă agricolă. Cu pri­ trul activităţii viitoare a lului de trai al ţăranilor co­ reclamat neacoperirea nevoilor de S.D.V.-uri, şuruburi
efective situaţia este oare­ lejul analizelor decadale ce consiliului popular comunal operatori. pentru lemn la fabricarea mobilei, ţesături de bumbac.
cum satisfăcătoare, depă- se efectuează de comitetul şi a conducerilor cooperati­ Do asemenea, nu sînt contractate circa 10 milioane ca­
şindu-se prevederile la bo­ comunal de partid s-a des­ velor agricole să situăm cî­ ALEXE MARIŞ pace pentru îmbutelierea apei minerale. In asemenea
vine total şi matcă cu 1 şi prins faptul că, între unităţi teva acţiuni de primă în­ vicepreşedinte al Comitetului condiţii, cu toate insistenţele noastre, sînt greu de reali­
respectiv 6 la sută, nu acelaşi şi de la o perioadă la alta, semnătate pentru creşterea executiv al Consiliului zat în mod ritmic planul de producţie şi sarcinile de ex­
lucru se poate spune despre se înregistrează oscilaţii des­ efectivelor şi a producţiei. popular comunal Ilia Printre cei mal destoinici şefi de brigadă din raionul Brădl- port.
producţii. La lapte-marfă tul de mari la producţia de Pe lingă aplicarea tehnolo­ şor al I.M. Barza se numără şi comunistul Vasile Dud, căruia _ Consemnările rezultate din acest tur de orizont la u-
restanţa însumează 7 pro­ lapte. Aceste diferenţe nu giilor recomandate, se im­ ortacii săi de muncă i-au acordat încrederea de-a fi membru nităţile economice amintite le-am pus în faţa conducerii
cente, iar la carne unităţile sînt datorate în exclusivitate pune să ne orientăm atenţia în comitetul oamenilor muncii din întreprindere. Foto: GH. IMPARAT B.J.A.T.M. Deva. Directorul bazei, tovarăşul Dumitru Pet-
agricole cooperatiste au ră­ unor cauze obiective, o in­ spre creşterea în cele mai cu, ne-a răspuns :
— Ne cunoaştem bine atribuţiunile, sarcinile pe care
mas datoare la fondul de fluenţă serioasă asupra re­ bune condiţii a tineretului Notă le avem pe linia aprovizionării ritmice a unităţilor eco­
destinat reproducţiei, astfel
stat cu peste 10 000 kg. A- zultatelor avlnd-o preocu­ incit fiecare C.A.P. să-şi for­ nomice din judeţ cu materiale. Ştim ce înseamnă să nu
nalizînd temeinic cauzele ce parea faţă de îmbunătăţirea meze o matcă cu potenţial Conferinţa judeţeană a aibă materialele la timp. Tocmai de aceea, noi încheiem
au determinat nerealizarea calitativă a efectivelor şi de ridicat şi să renunţe la cum­ De ce zeci de anual contracte cu unităţile economice. ■ prin care ne obli­
în totalitate a indicatorilor asigurare a unei hrăniri ra­ părări. O importanţă deo­ găm să le aprovizionăm cu materiale în timp, în cantita­
tea şi gama sortimentală necesară. Aşa incit, pentru ori­
de plan, se desprind o serie ţionale pentru fiecare specie sebită trebuie să acordăm tone de furaje ce nerespectare a contractelor, beneficiarii noştri nc
de învăţăminte preţioase şi categorie de animale. Da­ sporirii producţiei de furaje. sindicatelor—important pot trage serios la răspundere.
— Se resimt goluri în aprovizionare acum, în prima
pentru activitatea acestui an. torită grijii manifestate de Prin gospodărirea judicioasă mai stau In clmp? lună a anului ?
Creşterile stabilite la efec­ organele comunale de partid a suprafeţelor afectate pro­ — Nici vorbă de aşa ceva! Anul 1974 l-am început
tive şi la producţii nu sînt şi de stat în privinţa ma­ ducerii mitreţurilor se pot La cooperativele agricole mm hi OAMENILOR bine, l-au început bine toate unităţile economice pe care
peste nivelul potenţialului terializării obiectivelor cu­ obţine cel puţin 6 200 mii de producţie din Rîu de le aprovizionăm. E adevărat că materiale prea multe nu
de care dispun cele patru prinse în programul de mă­ unităţi nutritive — atît cît Mori, preşedinte Filimon ne-aii intrat pînă zilele trecute, dar spre sfîrşitul lui ’73
reprezintă necesarul pentru
noi, împreună cu beneficiarii, am inventariat toate rezer­
şi
Clopotiva,
cooperative agricole din ra­ suri adoptat în luna noiem­ şeptelul cooperativelor agri­ Munteanu, Ion Druţulescu, vele materiale existente în întreprinderi, am desconges­
preşedinte
za comunei — Ilia, Sîrbî, brie a anului treouf de că­ cole. se mai află încă şi acum în tionat stocurile, am preluat din ele produse în valoare
cîmp însemnate cantităţi de de peste 66 milioane lei, pe care le-am redistribuit acolo
furaje. Căpiţele de fîn şi (Urmare din pag. 1) terea rolului grupelor sindi­ unde erau necesare.
paie împînzesc cîmpul aces­ cale — celula de bază a a- Acum_ ne intră masiv materiale de la furnizori. De­
tor unităţi. Din această cau­ întărirea sub toate aspectele cestei mari organizaţii de pozitele sînt aproape pline. Luna asta, în nici un caz, nu
ză nu s-au putut executa a disciplinei în muncă. Am masă —, apropierea activită­ vom avea vreo problemă cu aprovizionarea întreprinde­
cum trebuie ogoarele de avut, anul trecut, necazuri ţii organelor sindicale de rilor din judeţ.
toamnă, porţiuni însemnate cu nerespectarea normelor producţie, probleme legate — Dar în continuare ?
de teren rămînînd nearate. Lă- de tehnica securităţii muncii, de intensificarea muncii de Speram ca nici în continuare. Tocmai de aceea au
sînd nutreţurile în cîmp, o în acest domeniu sindicatele educaţie socialistă, de ridi­ plecat merceologii în ţară. Să ne creăm rezerve, să pu­
bună parte din acestea s-au pot să-şi aducă o contribu­ care a nivelului general al tem satisface toate solicitările, inclusiv pe acelea recla­
depreciat, înregistrîndu-se în­ ţie efectivă şi ca insistenţă cunoaşterii şi mai ales de mate de^ angajamentele pe care şi le asumă colectivele
semnate pierderi. Conducerile pentru ca fondurile alocate posibilităţile pe care le cre­ de salariaţi în cinstea aniversării a trei decenii de la
celor două cooperative se să fie folosite eficient, şi ca ăm ca minerii, siderurgiştii, Eliberarea patriei şi a celui de al Xl-lea Congres al
mîngîie cu faptul că au fu­ educaţie şi disciplinare in­ constructorii. cnergeticienii, P.C.R.
raje suficiente. Dar oare cine dustrială a oamenilor. Tre­ chimiştii, forestierii, mecani­
le dă dreptul să le risipească? buie iniţiate acţiuni ferme ! zatorii, oamenii muncii din ii J-LUIUOUIU
Unde-i grija de bun gospo­ Analiza activităţii sindica­ transporturi, din industria
dar? telor, a consiliului judeţean locală, unităţile prestatoare Cu beneficiarii sută la sută, cu furnizorii doar 51 8
de servicii, să se angajeze cu
Organele judeţene au atras incumbă investigaţii într-un tot ce au mai bun în pro­ la sută, în număr de peste 660 de contracte, pe structuri
de produse. Ne preocupăm în continuare să creştem sub-
La C.A.P. BrSnlşca, Strel-Săcel, Valea Slngcorglulul, Bretea Mureşană şl alte unlt&ţl, în repetate rîndiiri atenţia complex de atribuţii: cum ducţie, dar să li se asigure şi staţial al doilea procent, clar asta depinde în mare mă­
domneşte ordinea... şi au stabilit termene pentru muncesc reprezentanţii sindi­ condiţii pentru manifestarea sură de furnizori, de planul lor de producţie.
ca întreaga cantitate de fu­ catelor, ai salariaţilor în or­ ca cetăţeni, pentru organiza­
raje să fie transportată şi ganele colective de condu­ rea la nivelul dăruirii a tim­ La stadiul actual mai apar totuşi şi unele lipsuri în
depozitată în cele mai bune cere ale unităţilor, contribu­ pului lor liber. acest compartiment al aprovizionării. Şi mai este un as-
condiţii, pentru ca nici un ţia adusă de sindicate la îm­ Conferinţa judeţeană a sin­ pect . iui toţi beneficiarii şi nu întotdeauna depun la noi
kilogram de nutreţ să nu se bunătăţirea condiţiilor de dicatelor — important forum specificaţiile complete, reale, cu toate datele necesare, re­
risipească. Consiliile de con­ muncă şi de viaţă ale oame­ al oamenilor muncii hunedo- vin cu adăugiri, cu specificaţii suplimentare, pentru care
ducere ale celor două coope­ nilor muncii (între altele, cum reni, avînd loc la începutul noi trebuie sa intervenim la furnizori, la ministerul nos-
.. . resort. Se mai întîmpină greutăţi cu transportu­
u
rative au ignorat şi continuă se respectă obligaţiile reci­ marii întreceri naţionale pen­ rile, incit nu putem spune că totul merge ca pe roate.
să ignore indicaţiile, dispozi­ proce din contractele colecti­ tru întîmpinarea istoricelor
ţiile primite. De unde atita ve), la promovarea normelor evenimente ale anului — va In ceea ce priveşte neajunsurile semnalate de tovarăşul
indisciplină? eticii şi echităţii socialiste, jalona un program judicios Eugen Pîrvu, de la I.J.I.L. Deva, ele nu aparţin bazei
atît în producţie cît şi în fa­ noastre, nu noi ne-am ocupat de- contractarea materia­
Pentru această stare de milie, la dezvoltarea demo­ de activităţi care va spori lelor respective. Nu vreau să neg însă că nu am avut
lucruri sc fac vinovate şi or­ craţiei muncitoreşti, a con­ contribuţia sindicatelor noas­ ?1 „ ‘ lipsurl sau că nu mai avem. Au fost în anul tre­
n0
ganele locale de partid şi de ştiinţei că muncitorul, orica­ tre hunedorene în opera de cut cîteva grupe de materiale ia care n-am putut onora
stat. care răspund direct de re ar fi locul său de muncă făurire a societăţii socialiste integral contractele beneficiarilor, au existat şi la noi
realizarea sarcinilor de pro­ — în industrie, construcţii, multilateral dezvoltate. Ne unele carenţele organizare şi planificare, chiar aspecte
ducţie în agricultură. Sub S.M.A. etc. — este proprie­ facem mesagerii zecilor de de indisciplina a muncii. Sîntem conştienţi de ele şi actio-
ochii lor cei doi preşedinţi tar al mijloacelor de pro­ nam pentru a nu se repeta în acest an. Acţionăm
nu au luat măsuri pentru ducţie şi producător al bu­ mii de membri de sindicat, ai pentru o colaborare mai fructuoasă cu furnizorii si
transportarea şi depozitarea nurilor materiale pe care le zecilor de mii de cititori ai beneficiarii _ noştri, pentru îmbunătăţirea activităţii de
furajelor la fermele de ani­ ziarului pentru a ura o ac­ paletizare şi containerizare a mărfurilor, pentru ca în nici
La Rîu de Mori şi Clopotiva domneşte dezordinea... realizează. Cu toate atribute­
Aceste două fotografii ilustrează două moduri de a gospodări furajele. In timp ce unii le male. Aşteaptă oare să vină le care i se cuvin ! tivitate rodnică. laborioasă, o unitate economica din judeţ să nu stagneze sau să în-
ii-
strîng la timp şi ic depozitează cu grijă, pentru a nu se pierde nici un kilogram de nutreţ, alţii cineva de la judeţ să le facă tn-zie producţia^ din cauza lipsei de materiale pe care noi
le lasă luni de zile pe cîmp, expuse deprecierii şi degradării. Foto: VIRGIL ONOIU Vor fi dezbătute, desigur, conferinţei judeţene a sindi­ avem datoria sa le asigurăm. oi
ordine în propria comună? probleme referitoare la creş­ catelor hunedorene.