Page 6 - Drumul_socialismului_1974_01

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 903 • VINERI 4 IANUARIE 1974

1 Din agenda pregătirii
tii comuniste tehnico-productive a elevilor

Un schimb de
In adunarea generală a rea productivităţii muncii Cnişan a propus valorifica­
organizaţiei de bază schim­ şi reducerea preţului de rea tuturor laufurilor rezul­
bul C de la secţia I furna­ cost, întărirea ordinii şi tate după scurgerea fontei.
le a C.S. Hunedoara, dez­ disciplinei în muncă, ve­ In cadrul discuţiilor pro­ experienţă util
baterea pentru învăţămîn- nind cu propuneri menite blemele au -fost abordate
tul de partid a avut ca te­ să urgenteze materializarea de pe poziţie critică şi au­
mă „Reducerea cheltuielilor măsurilor preconizate. tocritică prin sublinierea In cadrul microîntreprin- xe, şeful catedrei de acti­
-
materiale". Tema a consti­ — In calitate de şef de neajunsurilor, a cauzelor derii Liceului nr. 2 din De­ vităţi tehnico-productive,
tuit o dezbatere în spiritul echipă la întreţinere • fac a- acestora şi s-au adoptat va avem 6 ateliere de bază am fost primiţi cu deosebi­
responsabilităţii comuniste, pel la toţi comuniştii şi măsuri corespunzătoare pen­ care îndrumă elevii spre tă căldură de conducerea
în lumina hotărîrii Comi­ prin ei la toţi salariaţii de tru înlăturarea lor. Pentru mai multe meserii frumoa­ termocentralei.
tetului Executiv al Comi­ executarea la nivelul ce­ se, utile : sudori, lăcătuşi Inginerul Ieronim Rusan
tetului Central al P.C.R. şi rinţelor actuale a sarcinilor întreţinere, electricieni în­ — directorul termocentra­
a Decretului Consiliului de de serviciu, în cadrul discu­ treţinere instalaţii lumină lei — precum şi şefii dife­
Stat din poiembrie 1973 cu Dezbafere ţiilor s-au făcut referiri la şi forţă, ţesătoare de co­ ritelor servicii, secţii şi sec­
privire la folosirea judi­ necesitatea îmbogăţirii cu­ voare, decoraţii interioare, toare, ne-au arătat şi expli­
cioasă a combustibililor şi în învăţămînful noştinţelor profesionale şi a tâmplari, mecanici, bobina­ cat problemele care ne stau
energiei. Sarcinile ce revin celor de cultură generală, tori, strungari, decoratori, în faţă. După discuţia care
organizaţiilor de partid în de partid deoarece unii salariaţi sînt legători de cărţi, lăcătuşi a urmărit cunoaşterea de
acest important domeniu au necorespunzător pregătiţi pentru construcţii metalice ansamblu a termocentralei,
fost abordate în spiritul cu- pe linie profesională şi de şi electricieni auto. conducerea ne-a invitat să
vîntării tovarăşului Nicolae cultură generală. Comunis­ Planul de producţie vizionăm două filme de
Ceauşescu la Consfătuirea la secţia I furnale de a-şi tul Constantin Moisin s-a pe 1973 a fost de prevenire a accidentelor.
cu primii secretari şi secre­ mobiliza eforturile pentru angajat în cadrul adunării Tipografii zeţari Demlan Solomon şl Virglniu Susan, discută cu muncitoarea Virgini» 156 000 lei, plan care fi­ Apoi am fost conduşi în
ind defalcat pe trimestre,
tarii cu problemele organi­ a aplica în vdaţă sarcinile generale a comuniştilor să Lâpăduş, care se califică la locul de muncă, despre tainele meseriei. Foto : VIRGIL ONOIU luni şi decade deja a fost sala maşinilor, camerele de
ajute pe cei ce nu au şcoa­
comandă termică şi electri­
zatorice din noiembrie 1973. ce le avem pentru reduce­ la generală încheiată să se depăşit la autodotări şi că, la staţia de epurare
A fost o dezbatere matură, rea consumului de energie înscrie pentru completarea prestaţii de serviciu în chimică. Ce ne-a impresio­
în care comuniştii au scos şi a combustibilului, punînd studiilor. Toţi vorbitorii şcoală şi în afara şcolii, re­ nat ? Multe lucruri.
în evidenţă înaltul simţ de accent deosebit pe econo­ s-au angajat să folosească alizările fiind de peste In primul rînd faptul că
misirea cocsului. Eu cer —
răspundere şi preocuparea integral timpul de lucru, Cofe superioare în bătălia din adincori 60 000 lei. s-a făcut un pas mare de
•întregului colectiv de la arăta Nicolae Banu — ca să contribuie la întărirea Conducerea microîntre-. la întîlnirile şi discuţiile
secţia I furnale, de a trans­ toţi cei care au în primire
agregate să le folosească ordinii şi disciplinei în prinderii (alcătuită din e- care s-au organizat doar în
pune în viaţă noile şi im­ chibzuit, în aşa fel încît să muncă. rile cerinţe ale producţiei. E levi şi părinţi cu diferite cadrul şcolii cu reprezen­
portantele sarcini din do­ reducă la minimum staţio­ Dezbaterea — în spiritul (Urmare din pag. I) minei raporta nu numai în­ foarte adevărat că în reali­ profesii şi meserii), preocu­ tantul întreprinderii patro-
meniul economiei. nările. responsabilităţii comuniste deplinirea planului aferent a- zările lor merituoase îşi spu­ pată de orientarea profe­ natoare, la un instructaj
nulul trecut, dar şi atingerea
Cei 13 comunişti care au La dezbatere, Nicolae — s-a concretizat prin mă­ început aşadar producţia a- nivelului de producţie planifi­ ne un cuvînt hotărîtor noul sională şi şcolară, de înca­ practic şi eficient. Apoi,
luat cuvîntul au scos în e- Guţă a arătat efectele ne­ suri ce se vor materializa cestui an, pregătiţi temeinic, cat pentru '74. program de lucru dar trebuie drarea absolvenţilor în pro­ faptul, nu lipsit de impor­
videnţă sensul şi semnifi­ gative ale faptului că une­ din primele zile de muncă cu dorinţa fermă de a ne în­ subliniat faptul că aceşti ve­ ducţie, a întreprins un son­ tanţă, că directorul termo­
caţia problemelor referi­ ori benzile mai merg în ale acestui nou an. scrie în nivelurile zilnice pla­ - Pianul acestui penultim terani ai minei noastre au ri­ daj în diferite întreprin­ centralei precum şi şefii
toare la folosirea judicioa­ gol, iar Victor Niţuică a nificate. an al cincinalului este cu dicat munca la cel mai înalt deri şi unităţi economice serviciului de planificare,
să a combustibilului şi e- propus ca la uscarea jghea­ ADAM ORŞA Această hotărîre a mineri­ 10 000 tone cărbune superior nivel de cinstire. din judeţul Hunedoara pri­ şeful serviciului C.T.C. al
nergiei, îmbunătăţirea cali­ burilor să nu se mai con­ activist al Comitetului lor din Vulcan se regăseşte în celui anterior, Asta ne mobi­ Cit adevăr este cuprins în vind necesarul de forţă de serviciului tehnic de inova­
tăţii fontei, sporirea eficien­ sume gazul metan, decît municipal de partid citeva fapte anterioare de o lizează încă din ianuarie, la aceste vorbe ne spunea în muncă, a posturilor ce vor ţii şi raţionalizări şi-au gă­
ţei economice prin creşte­ strictul necesar, iar Vasile Hunedoara deosebită semnificaţie. Cu 4 o producţie medie zilnică de ajunul Anului nou şi şeful de putea fi ocupate de elevii sit timp să instruiască con­
4 550 tone. Avem toate con­
noştri care în cadrul atelie­
zile mai devreme colectivul diţiile să ne înscriem în acest brigadă, Nicolae Stoica. relor şcoală vor primi a- cret pe şefii serviciilor şi
ai diferitelor sectoare din
nivel - afirmă tovarăşul in­ — Muncim cu tragere de testat de calificare în dife­ microîntreprinderea noas­
giner Emil Muru, directorul inimă cu gîndul îndreptat spre rite meserii. tră.
exploatării. Mai mult, faptul Microîntreprinderea noas­ Reîntorşi în şcoală am
„Bnadu-mcetinaitu/ Cline Lăsăm ca discuţia noastră. luat altele,, din cărămidă şi care-1 vom da în folosinţă că 1974 va fi un an bogat în finalizarea cincinalului Înain­ tră este patronată de Cen­ purtat discuţii cu colegii
te-a tăi atu/De la vîrf de să-şi deruleze firul înspre cu acoperiş de ţiglă. Oame­ în acest an. Dar cîte alte evenimente : Congresul parti­ te de termen. Ne-am propus trala termoelectrică Min­ care fac parte din servicii-
munte/Ou vîrfu-nainte..." anii de cînd ţara a devenit nii au bani. Obţin • venituri obiective social-culturale nu dului şi sărbătorirea a 30 ca prin iunîe-iulie să atingem tia, de cooperativele meş­ le respective trecînd la mă­
Versurile acestui cîntec amar Republică. Dintr-odată pri­ frumoase din creşterea vi­ vom construi şi da în folo­ de ani de la eliberarea pa­ capacitatea zilnică proiectată teşugăreşti „Progresul" din suri concrete, la aplicarea
de trist le-am ascultat în- marul devine vorbăreţ, de telor, din valorificarea pro­ sinţă în al patrulea an al triei, ne îndeamnă' să nu ne Deva şi „Viaţă nouă" din celor văzute şi discutate la
tr-o duminică în comuna nerecunoscut! „Cîte nu am. duselor animaliere. Anual, actualului cincinal? Locui­ precupeţim eforturile pentru a pentru ’75. Vpm finaliza in Hunedoara. specificul activităţii noas­
Răchitova. Ni l-a cîntat Ru- făcut în anii socialismului,’ se contractează cu statul torii au propus în adunări­ cinsti măreţele sărbători cu acest sens lucrările de des­ tre.
salina Boabă, una dintre ne spune el — şi se prop­ 15-16 vagoane cu carne de le săteşti să construim o cele mai alese buchete de chidere a orizontului 420, vom In acest trimestru, noi cei Cu prilejul acestei vizite
yîrstnioele acestei aşezări. teşte adînc în scaun ca şi bovine, sute de hectolitri de şcoală mai încăpătoare şi realizări. In cele 6 abataje realiza peste 1 000 metri de din conducerea microîntre- am învăţat multe, dar im­
— Nu ştiţi şi cîntece mai cum pînă atunci ar fi stat lapte de ovine şi bovine, mai spaţioasă • în satul Bo- frontale şl 25 abataje cameră prinderii am aşteptat cu portant e că am depistat
nerăbdare să facem o vizi­
vesele? pe unul cu spătarul şubred. carne de păsării, lînă, fruc­ iţa, cu 8 săli de clasă; un comunişti cum sînt şefii de suitori în steril şi fără îndo­ tă la Termocentrala Min­ neajunsurile cu caracter or­
— Nu, toate cîntecele din In ultimii 20 de ani 'am te. De cînd partidul a luat magazin sătesc; iar în Ră­ ială ne vom îndeplini ritmic tia, invitaţi fiind de condu­ ganizatoric şi de conţinut
bătrîni sînt triste. Aşa cum chitova o baie populară şi brigadă Vespaslan Cătană şl planul de extracţie. cerea unităţii. Dorinţa noas­ existent în microîntreprin-
ne era şi traiul. un dispensar veterinar. Petru Ailincăi, sectorul II, Ba­ Ritmic — un cuvînt care la tră a fost de curînd înde­ dere.
— Cum le era traiul oa­ Şi primarul trece în re­ laş Szabo, sectorul VI, Con­ mina Vulcan capătă impe- plinită. Conducerea micro- VASILiCA POPA, ILDICO
menilor de pe aceste me­ vistă toată înfăţişarea, de stantin Popa, sectorul III, Du­ danţe neobişnuite, încă din întreprinderii, împreună cu ZSOK, IUDITA PREG
leaguri înainte, tovarăşe Satele Răchitovei azi şi de mîine a satelor mitru Milea, sectorul IV, se tovarăşul prof. Tămaş Ale- elevi la Liceul nr. 2 Deva
primar Ion Dumitrescu? comunei. Nemaiavînd as­ prima zl de lucru a acestui
— Amarnic, tovarăşe, a- tâmpăr pe scaun, ne in­ află puternic ancoraţi în ma­ an.
marnic. Pînă acum 20 de vită să pornim pe una din
ani aici n^a fost nimic în între două cîntece uliţele satului reşedinţă de
afară de sărăcie. Nu erau comună, să ne convingem
şcoli, nu era dispensar, nu personal de cele spuse. Por­ Pianul p@ 4 ani din cincinal va fi
erau drumuri, nu era ma­ nim alături. Parcurgem o
gazin. Boli erau însă de tot realizat atîtea cîte nu. s-au măsuri de îmbunătăţire pre­ porţiune bună din sat, ne
felul. Cîte vieţi nu au pie­ făcut în 100. Nicî nu ştiu ţul de cumpărare al bovi­ întâlnim cu oameni. Prima­
rit înainte de vreme! Şi, cu ce să îhcep! Să o iau cu nelor, număruţ animalelor rul discută cu ei, se con­ realizai cu peste 4 luni avans
pentru a ne convinge, inter­ drumurile comunale şi să­ contractate cu statul s-a sultă. In drumul nostru
locutorul a deschis un re­ teşti. Am construit în toa­ mărit simţitor. Astfel, în trecem pe lîngă casa unui
gistru de stare civilă, din te satele drumuri pietruite 1973, faţă de planul de 76 gospodar, unde dan curtea (Urmare din pag. 1) tului asumat de către perioadei obţinînd cantităţi PAVEL CARA, directorul
care ne-a citit. „In anul şi trainice, pe care circulă “capete la bovine adulte, acestuia un copil cîntă pe I.J.I.L prin deschiderea suplimentare de diverse pro­ F.I.L. Hunedoara :
1937 au murit 18 oameni azi nu numai carele, dar s-au contractat 92, iar la prispa casei: „Partid mă­ faţă de 1973, pe dotarea cu unei secţii de săpun care duse din lemn, agregate de
în vîrsfă de pînă la 45 de şi autobuzele, alte autove­ tineret 350 capete în loc de reţ, partid iubit/Născut în utilaje modeme.în valoare va utiliza reziduurile carieră, var, terasit, con­ „Rezerve noi puse în
ani, din’ care 5 au fost copil hicule de mare tonaj. în 340. Cu ce să maf continui? lupte grele/Tu mă faci as- • de peste 3 milioane lei ' a abatorului din oraş, cît fecţii metalice etc. Planul valoare"
sub 1 an. Şi aproape ace­ fiecare aşezare avem şcoală, Aşa se întâmplă cînd sînt tăzi fericit /Sub mîndrele fluxului productiv. Intre şi prin dotarea secţiilor pe acest an creşte cu 17 la
eaşi cifră o întâlnim şi în cămin cultural. In sate arde prea multe... Să vă spun că drapele..." De la primar a- acestea aş menţiona două cu noi utilaje. De pildă, sută faţă de 1973, iar pro­ Pînă la finele acestui an,
următorii 3—4 ani. In tre­ azi lumina electrică, iar în nu mai avem nici un caz estacade dotate cu poduri punctul de lucru de confec­ ductivitatea este mai mare aşa cum ne-am angajat, noi
cut nu ne-a băgat nimeni casele oamenilor cîntă apa­ de boală contagioasă şi că flăm că micuţul se numeşte rulante, zece strunguri pa­ ţii metalice va fi dotat cu cu 25,4 la sută faţă de 1970, vom realiza planul pe în­
în seamă. Numai cînd era ratele de radio. Altele sînt acest lucru se datoreşte Eugen Ursu, iar cântecul ralele, borwerkuri, raboteze utilaje necesare uzinării pie­ ceea ce exprimă cît se treg cincinalul, în special
vorba să dăm eram căutaţi azi condiţiile de trai ale faptului că în comună lu­ l-a învăţat la grădiniţă. etc. Adăugind şi ridicarea selor de aluminiu pentru poate de bine saltul pe care prin creşterea productivită­
de primar, de jandarmi, de oamenilor. O confirmă, da­ crează patru cadre medi­ „Avem şi o grădiniţă în calificării profesionale prin U.M. Cug>ir, iar turnătoria l-am făcut în anii cincina­ ţii muncii cu 2 600 lei/sa-
prefect. Şi dacă încerca că vreţi, bunăstarea lor cale, care trăiesc permanent diverse cursuri la peste va fi extinsă. Vom introduce lului. Punem bază în acest lariat. De asemenea, în a-
vreunul să spună că nu materială. In ultimii 15 ani în mijlocul oamenilor! Pen­ satul reşedinţă de comună 300 de muncitori, avem o în fabricaţie sortimente noi an pe creşterea eficienţei cest an vom pune în func­
are ce să dea, era vai de am eliberat cel puţin 200 tru a le crea condiţii bune şi vom înfiinţa încă una în imagine aproape completă de produse, cum sînt: ca­ producţiei, obiectiv pentru ţiune noi capacităţi pentru
pielea lui. Cîte ciomege nu de autorizaţii pentru con­ de lucru, am înălţat ' cu anul ce vine la Boiţa". a ansamblului de forţe pe mera combinată „Zimbru", care am întocmit un amplu valorificarea antracenului
s-au rupt pe spatele oame­ struirea de locuinţe noi. sprijinul cetăţenilor un dis­ care ne bazăm în realiza­ paturi pentru copii, 5 mo­ program. Evidenţiem cîteva şi a oxidului roşu captat cu
nilor de aici". Locul caselor de lemn l-au pensar uman modern, pe N. PANAITESCU rea angajamentelor. In dele de rochiţe pentlru din măsurile preconizate: filtrele existente în C.S.
cinstea zilei de 23 August asimilarea a 12 produse Hunedoara, iar la carierele
vom da peste planul cincinal plajă, 10 sortimente de noi, darea în folosinţă a de _ ^olomită din Teliuc şi
o producţie de 12 milioane mobilier şcolar ş.a. Produc­ noului Autoservice, intro­ - vor fi introduse in-
lei, iar pînă la finele cin­ ducerea fişelor-limită pen­ \ i corespunzătoare
1.... tivitatea va creşte în acest
PRIMUL MILION D£ OUA cinalului am preliminat ob­ an cu 5 la sută. tru toate consumurile spe­ -litru concasarea acestei
ţinerea unei producţii su­ cifice, reprodectarea unor materii prime încît să re­
s
Repere 74 pe întreprinderea „Avicola" de stat Mintia a înregistrat plimentare de 250 milioane NICOLAE ZĂHUJ, directo­ produse, îmbunătăţirea ca­ zulte dolomită măcinată pe
MINTIA. Deşi au trecut abia trei zile din noul an,
lităţii, în special la cără­
lei.
în evidenţele de producţie cifra de 1 milion. Atitea rul F.I.L. Brad : mizi prin adoptarea unui oare o vom furniza combi­
ouă s-au recoltat în acest interval de timp. E o cifră CORNEL JELEDINJAN, di­ „Baza — creşterea regim optim de umezire la natelor siderugice din ţară
harta comunelor frumoasă şi la realizarea ei a contribuit evident fu­ rectorul F.I.L. Haţeg : eficienţei producţiei" macerarea argilei, precum şi conform contractelor. Va
rajarea raţională, care aici se face după toate regu­
lile stabilite pentru creşterea păsărilor în complexe „Utilaje şi capacităţi prin captarea gazelor calde de fi lărgită şi diversificată
(Urmare din pag. 1) un exemplu în această pri­ de tip industrial. Reiese deci că şi în acest început noi de producţie" Am încheiat planul pe la cuptorul de ars şi folo­ gama produselor din cau­
vinţă Ioslf Nistorescu, de­ de ah salariaţii întreprinderii „Avicola" de la Min­ primii trei ani ai cincina­ sirea lor ca agent termic ciuc, embrionul acestui o-
consiliului popular comu­ putat, circumscripţia electo­ tia au demarat bine în ceea ce priveşte realizarea Ne vom aduce contribuţia lului cu 112 zile înainte la uscarea artificială a că­ biectiv fiind secţia de vul­
nal — să înalţe noi obiec­ rală nr. 6, Ion Baciu, cir­ parametrilor stabiliţi să se obţină în 1974 — an care la îndeplinirea angajamen­ de termen, pînă la finele rămizilor. canizare existentă.
tive social-culturale. Dintre cumscripţia electorală nr. 7, trebuie să fie record pentru producţia agricolă.
acestea amintim: continua­ loan Filipescu, circumscrip­
rea şi terminarea construc­ ţia electorală nr. 12, care
ţiei internatului şi ateliere- au achitat pe loc cîte 150
lor-şcoală, a laboratorului şi lei, precum şi cetăţenii Ion
a băii de la Şcoala generală Crişan, deputat în circum­
de 10 ani din Beriu, îm­ scripţia electorală nr. 43,
prejmuirea şcolilor din sa­ loan Tomescu, circumscrip­
tele aparţinătoare, construc­ ţia electorală nr. 45, Vasile
ţia unui pod din beton peste Chiocgendea şi Vasile To­
rîul Grădişte în satul O- mescu din circumscripţia e- TELEX 0 TELEX
răştioara de Jos ş.a. In ca­ lectorală nr. 46, din satul Atletismul m faţa mor sarcini
drul acestei adunări s-a sta­ Sibişel, care au achitat pe FOTBAL
bilit să se execute un nu­ loc cîte 100 lei, contribuţie BERNA 3 (Agerpres). —
măr de 3 400 zile cu braţele bănească care le revine pe La 16 ianuarie va avea loc
halta performanţă
şi 240 cu atelajele. Contri­ 1974. Asemenea exemple p r e c i s e , care vizează la Paris tragerea la sorţi
buţia în bani se ridică, pe sînt şi cetăţenii Vasile Cîrţu, pentru stabilirea meciurilor
comună, la 82 200 lei. Inte­ loan Zălog, Nicolae Mari- din cadrul sferturilor de fi­
resul şi dorinţa cetăţenilor nescu şi alţii. Locuitorii au Consfătuirea de la Sna- cît şl a numărului mic Se valabile şi în judeţul Hu­ gentina Menis, Virginia printre altele : atragerea nală a,le competiţiilor euro­
pentru a contribui la ridi­ liotărît ca pînă în a treia gov, care a întrunit cadre­ antrenamente, rezultatele nedoara, C.J.E.F.S. a sta­ loan, Cornelia Popescu, spre practicarea atletismu- pene : „Cupa campionilor
carea gradului edilitar-gos- decadă a lunii august să le tehnice cele mai compe­ atleţilor în competiţiile ofi­ bilit, într-o şedinţă de Lu­ Viorica Viscopoleanu, Ca- lui a copiilor de la vîrsta europeni", „Cupa cupelor"
podăresc al comunei şi rea­ achite în întregime contri­ tente în atletism din ţară, ciale au fost nesatisfăcă­ cru cu cadrele tehnice din rol Corbu, Gheorghe Me- cea mai fragedă, iar antre­ şi „Cupa UEFA" La fotbal.
lizarea noilor edificii so­ buţia bănească. a trasat principalele jaloa­ toare ; deşi obiectivele pro­ atletism, principalele mă­ gelea ş.a. Tot referitor la namentele să fie efectuate De asemenea, se vor alcătui,
cial-culturale o dovedeşte In adunările care au avut ne în pregătirea atleţilor puse pe anul 1973 au fost suri care trebuie luate de probleme tehnice s-a pre­ sub formă de joc şi între­ tot prin tragere la sorţi,
şi faptul că mulţi dintre ei loc cetăţenii şi-au exprimat români în vederea partici­ realizate numai în propor­ urgenţă în vederea reme­ zentat un material cu me­ cere ; gruparea elevilor ta­ cele 8 grupe preliminarii
au achitat sumele cuvenite hotărirea unanimă de a de­ pării la viitoarea ediţie a ţie de 70 la sută, organele dierii acestor stări de lu­ todele de antrenament ale lentaţi la atletism în şcoli­ ale noii ediţii a campionatu­
sportive nu au luat măsuri
cruri. Acestea sînt: con­
Jocurilor Olimpice de la
in cadrul contribuţiei bă­ pune eforturi susţinute Montreal. In cadrul dezba­ de penalizare a acestor an­ cursuri de selecţie desfăşu­ semifondiştilor şi fondişti- le unde există profesor cu lui european. La campionat
neşti chiar în cadrul adu­ pentru a finaliza în termen terilor care au avut loc s-a trenori şi profesori ; multe rate în majoritatea oraşelor lor, cu principiile metode­ această specializare ; re­ s-au înscris 32 de echipe.
nărilor care au avut loc pe noile obiective social-cultu­ arătat că în eşalonarea ra­ lor de selecţie ale atleţilor compense materiale şi mo­ Meciurile din preliminarii
rale profesorilor şi antre­
circumscripţii electorale. Sînt rale stabilite pentru 1974. murilor sportive, în func­ cadre tehnice de specialita- din judeţ (Hunedoara, De- fruntaşi din R.D. Germană, norilor care vor descoperi vor avea loc între 1 august
ţie de ponderea lor la Jocu­ talente deosebite în practi­ anul acesta şi 31 ianuarie
rile Olimpice, atletismul se carea atletismului ; efectua­ 1975. Sferturile de finală se
situează pe primul plan. Pe marginea unei consfătuiri rea a cît mai multor com­ vor desfăşura în cursul lu­
Dacă organele de conduce­ petiţii cu caracter de masă nilor aprilie şi mai 1976,
re ale C.N.E.F.S. au acor­ în şcoli, licee, întreprin­ iar faza finală a competiţiei
dat şi acordă un sprijin deri, cu scop de selecţiona­ se va disputa în iunie 1976.
deosebit atletismului, în te nu manifestă interes fa­ va, Simeria, Haţeg, Orăş- ţinut de consilierul Fede­ re şi îndrumare spre sec­ S-a stabilit ca întâlnirile
raţiei germane de atletism
tie, Brad, Petroşani etc.);
schimb rezultatele obţinute ţă de participarea la com­ ţiile de performanţă exis­ campionatului european re­
în anul 1973 de către a- petiţiile de inasă, de am­ reorganizarea unor secţii — D. Politz. A mai fost tente ; scoaterea din secţii­ zervat echipelor de tineret
de atletism prin încadra­
1
tleţii noştri fruntaşi cît şi ploare, bun prilej de selec­ prezentat un material cu le de performanţă a ele - (jucători sub 23 de ani) să
de cei nominalizaţi de că­ ţie a sportivilor talentaţi ; rea unor noi cadre tehnice privire la refacerea orga­ mentelor plafonate şi fără se desfăşoare după acelaşi
în atletism (exemplu, Cor-
atleţilor
majoritatea
din
tre Federaţia Română de vinul Hunedoara); sprijin nismului după efort şi a perspectivă, cît şi a cadre­ sistem cu cel al seniorilor.
Atletism şi consiliile jude­ secţiile de performanţă din material secţiilor cu activi­ rolului vitaminelor în hra­ lor tehnice care lucrează Jocurile din preliminarii
na zilnică a sportivilor de
provincie efectuează anual
ţene pentru educaţie fizică numai un volum de 350-500 tate rodnică în judeţul Hu­ blazat ; acordarea unei a- vor începe la 1 august a.c.
şi sport au fost nesatisfăcă­ ore de antrenament, faţă nedoara (Liceul nr. 2 De­ performanţă de către dr. tenţii deosebite factorului’ şi vor dura probabil pînă
toare, calificativ acordat de de 1 000-1 200 de ore stabi­ va) ; punerea la dispoziţia Zina Simu. educativ al sportivilor. Con­ la 31 decembrie 1975.
către biroul executiv al In vederea aplicării nou­ siderăm că — ţinând cont
lite de Centrul de cercetări secţiilor de atletism, â ba­ lui în pregătirea atleţilor,
C.N.E.F.S. Au fost eviden­ ştiinţifice, număr de ore zelor sportive existente (e- cît şi în cadrul orelor de de toate aceste propuneri HOCHEI
ţiate, de asemenea, princi­ apt să formeze un atlet ca­ xemplu, stadionul Cetate educaţie fizică, C.J.E.F.S. cît şi de noua orientare a BUDAPESTA 3 (Ager­
palele cauze care au dus la re să realizeze performan­ Deva). Hunedoara pune la dispozi­ Federaţiei Române de Atle­ pres). — A luat sfîrşit tur­
această stare de lucruri, ţe de nivel republican, eu­ A doua latură a consfă­ neul internaţional de hochei
dintre care amintim: lipsa ropean sau mondial; s-a tuirii de la Snagov a con­ ţia antrenorilor şi profeso­ tism şi a Consiliului jude­ pe gheaţă pentru echipele
rilor din judeţ aceste do­
unui control riguros la an­ constatat la multe secţii de stituit-o dezbaterea unor cumente de actualitate cu ţean pentru educaţie fizi­ de juniori desfăşurat la Bu­
trenamente din partea or­ performanţă că latura edu- referate ţinute de cei mai un adevărat caracter ştiin­ că şi sport — vom putea dapesta şi dotat cu „Trofe­
ganelor în drept, iar la caiivă a sportivilor lasă de buni antrenori din ţară ţific. In încheierea lucră­ să aducem şi atletismul hu- ul celor 6 naţiuni". In ul­
semnalarea lipsurilor nu dorit, şi, mai mult chiar, unii (loan Soter, Silviu Dumi­ rilor au fost trasate prin­ tima zi a competiţiei au
s-au luat măsuri ; întrucât antrenori nu iau nici o mă­ trescu. loan Benga. Vasile cipalele obiective ale F.R. nedorean pe primul plan, fost înregistrate următoare­
pregătirea atleţilor fruntaşi sură faţă de sportivii care Dumitrescu, Baruch Elias de atletism, legate în spe­ la nivel de mare perfor­ le rezultate tehnice : Unga­
s-a făcut descentralizat (la încalcă principiile vieţii, e- ş.a.), în care au fost pre­ manţă. ria — Elveţia 9-5 (1-1, 4-2,
oiuburi şi asociaţii), datori­ ticii şi echităţii socialiste. zentate metodele de antre­ cial de participarea cu re­ 4-2); Bulgaria — România
Un „labirint" Industrial conceput şi stăpînit de om, în fo­ tă volumului redus de ore Analizînd aceste • cauze, nament ale atleţilor frun­ zultate cît mai bune la vii­ Prof. VASILE VLASIE
losul omului ! Aceasta vrea să însemne Imaginea doar a unei 9-4 (3-1, 4-2, 2-1) ; Austria —
părţi din instalaţia grupului -ir. 1 al C.T.E. Mintia. afectate antrenamentelor, care, multe dintre ele, sînt taşi : Gheorghe Ghipu, Ar- toarea Olimpiadă. Amintim metodist la C.J.E.F.S. Italia 2-1' (0-0, i-0, 1-1).