Page 61 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 61
1
wwiwagmi !» 'wjwm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 917 @ DUMINICA 20 IANUARIE 1974
50 de ani de la moartea lui Vladimir lisei Lenin AU AVUT LOG, LA HMEOOAIA, 1------ Semnal
LUCRĂRILE CONFERINŢEI
DE NĂDEJDE © Pionierii
Şcolii generale Păuliş sini
JUDEŢENE A SINDICATELOR îndrumaţi, în cadrul acţiunii
„Prin satul nostru trec in
fiecare zi pionierii", spre
fapte pline de umanism. Ei
făptuirea revoluţiilor socialiste şl (Urmare din pag. 1) Răspunderea de care s-a nare a stilului şl metodelor se deplasează la locuinţele
de muncă ale consiliului ju
„Moartea l-a smuls victoria lor în cele 14 state. dat dovadă pe parcursul deţean, consiliilor teritoriale ( sătenilor mai vîrstnici, aju-
dezbaterilor constituie o cer
prematur pe Lenin din Dar Lenin nu a fost numai un tivelor, a inovatorilor şi ra- titudine că vor li adoptate şi comitetelor sindicatelor în i? ttndu-i la tăiatul şl depozi
clocotitoarea sa activitate teoretician, el a ştiut să îmbi ţionalizatorilor, întărirea dis cele mai corespunzătoare mă vederea cuprinderii şl rezol- (1 tatul lemnelor, la alte acti
teoretică şi practică. Dis ne în mod armonios teoria cu ciplinei şi responsabilităţii suri, că sindicatele noastre vării cu succes a marilor ^ vităţi casnice. Detaşamentul
pariţia lui Vladimir lliei practica, participînd şi condu- în producţie şi pentru res din judeŞ vor face totul pen sarcini ce le stau în faţă. I clasei a V-a, spre exemplu,
Lenin, revoluţionar realist cînd Marea Revoluţie din Oc pectarea normelor de pro tru ridicarea activităţii lor Este necesar să mutăm cen- j îngrijeşte o femeie singură,
şi lucid, ferm dar flexi tombrie 1917. tecţie a muncii, în rezolva la nivelul sarcinilor stabilite trul de greutate al muncii \ de 80 de ani.
bil, de o mare receptivi Vladimir llic! a jucat rolul rea problemelor sociale, de de plenara C.C. al P.C.R. din sindicatelor la comitetele din t
tate la riou, la tot ceea principal în procesul de consti viaţă ale celor ce muncesc. 10-11 februarie 1971 — în lu întreprinderi şi de pe şantie- /
CIND O SA SE RESPECTE
ce este înaintat, cu o vi tuire a societăţii socialiste în Un loc important în cadrul mina hotărîrilor Congresului re şi îndeosebi în grupa sin- ) LEGEA ? CiND O VREA
ziune largă asupra pro Rusia, elaborind lucrări privind dezbaterilor l-au ocupat pro al X-lea al partidului. In pe dicală. Să punem un accent l PAUL ? o Petru Botnar din
cesului de transformare a rolul statului, al partidului, a! blemele legate de perfecţio rioada scursă de la ultima mai mare pe răspîndirea ex- 1
societăţii, de edificare a sindicatelor în construirea noii narea stilului şi metodelor de conferinţă judeţeană a sindi perienţei pozitive a unor con- 1 Cristur a cumpărat un ceas
„Victoria".
de
După
masă
socialismului şi comunis societăţi. muncă ale organelor sindica catelor, în viaţa social-poli- silii, comitete, birouri ale ^ o lună, ceasul a stat. S-a
mului, a reprezentat o înfăptuind cu succes progra le, afirmării de mai multă tică şi economică a judeţului grupelor sindicale. Consiliul I
grea pierdere pentru po mul dezvoltării multilaterale a iniţiativă în activitatea lor. dus cu el la Anton Paul,
poarele sovietice, pentru României socialiste, partidul De asemenea, s-a subliniat nostru s-au petrecut mutaţii judeţean, consiliile munlcipa- ’ responsabilul unităţii de
clasa muncitoare din toa nostru îşi aduce o preţioasă necesitatea îmbunătăţirii în de o excepţională valoare. le, orăşeneşti, comitetele sin- ş ceasornicărie din Hunedoara
te ţările, pentru întreaga contribuţie la dezvoltarea mar- continuare a colaborării din Colectivele de oameni ai dicatelor din marile între- 1 a cooperativei „Drum nou".
omenire progresistă". xism-leninismului, la afirmarea tre sindicate şi celelalte or muncii hunedoreni şi-au in prinderi să extindă practica ' „Ţi-1 fac dacă plăteşti", i-a
socialismului în lume. ganizaţii de masă şi obşteşti, tensificat eforturile pentru efectuării unor analize la răspuns Paul. „Dar ceasul e
NICOLAE CEAUŞESCU In legătură cu aceasta, componente ale Frontului U- înfăptuirea sarcinilor de faţa locului, în mijlocul în garanţie I" — a obiectat
Marx, şi mai tîrziu Lenin, au nităţii Socialiste, care, sub plan şi a angajamentelor a- membrilor de sindicat, să dea P.B. „Nu mă interesează,
arătat că tezele teoretice ale conducerea organizaţiilor de sumate în întrecerea socia o atenţie deosebită, să folo ceasul a fost trîntit". Omul
socialismului, concepute de ei, partid, să-şi poată aduce în listă, au înregistrat rezulta sească mai eficient contribu- ^ şi-a căutat dreptate la con
La 21 Ianuarie se împlinesc nu trebuie privite ca ceva imu treaga contribuţie la realiza te însemnate în siderurgie, ţia activului obştesc, să con- i ducerea cooperativei „Drum
50 de ani de la moartea ge abil, elaborate o dată pentru rea măreţelor sarcini care minerit, construcţii, transpor lucreze strîns în toate dome- I nou". Conducerea l-a trimis
nialului gînditor şi revoluţionar, totdeauna. Socialismul şi comu stau în faţa oamenilor mun turi, în sectoarele de apro niile cu comitetele femeilor înapoi la Paul. Cînd o să
conducătorul primei revoluţii nismul, care se edifică în con cii în etapa actuală. vizionare şi deservire a şi organizaţiile U.T.C., cu se respecte legea în privinţa
socialiste din istoria omenirii - diţii istorice concrete extrem de In încheierea dezbaterilor populaţiei, în domeniul învă- toate organizaţiile de masă obiectelor în garanţie la
Vladimir Mici Lenin. diverse, nu se pot înfăptui pe a luat cuvîntul tovarăşul ţămîntului, cercetării şi edu şi obşteşti. „Drum nou" ? Cînd o vrea
Sub influenţa educaţiei căpă baza unui patent universal va Constantin Dumitrescu, care, caţiei, al asistenţei medicale. In încheierea cuvîntului Paul ?
tate în familie, a literaturii ru labil, pe baza unei licenţe u- între altele, a spus : Datorită acestor eforturi — său, tovarăşul Constantin i
se înaintate, precum şl a vieţii nice. Marxism-leninismul este o Apreciem că lucrările Con în cadrul cărora s-a materi Dumitrescu a subliniat sarci- ’
ce o observa în jurul său s-au învăţătură vie, care se reînno ferinţei judeţene a sindicate alizat şi activitatea sindica nile ce revin sindicatelor în ş CASATORII @ Prima că
format caracterul şi concepţiile ieşte continuu ; caracterul său lor au o importanţă deosebi telor — judeţul nostru a domeniul muncii educaţiona- i sătorie din acest an care a
înaintate ale tinărului Ulianov. revoluţionar constă tocmai în tă pentru jalonarea obiecti putut raporta conducerii par le, de formare a omului nou 7 avut loc la consiliul popu
Din fragedă tinereţe Lenin stu faptul că se’ îmbogăţeşte per velor de viitor, pentru sta tidului, secretarului general şi de ridicare a nivelului său ş lar Sarmizegetusa a fost a-
diază temeinic operele Iu! manent cu toate concluziile şti bilirea celor mai corespun al partidului, tovarăşului general de cunoaştere, în im- i ceea a tinerilor utecişti lliş-
Marx şi Engels, la 17 ani In- principale la Congresele III zincii Statelor Unite ale Euro inţifice ale dezvoltării sale. zătoare măsuri menite să du Nicolae Ceauşescu, îndeplini primarea ordinii şi disci- / ca Lăsconi, economistă şi
trînd în lupta revoluţionară. (1905), IV (1906) şl V (1907). pei", dezvoltată apoi în lucra Viaţa a confirmat şi confir că la sporirea contribuţiei rea cu 13 zile mai devreme plinei, a principiilor eticii şi 1 Traian Jurj, tehnician con
In anul 1905 Lenin scrie lu rea sa „Imperialismul - stadiul mă neîncetat că a fi cu adevă structor, Cu această ocazie
In această perioadă, Lenin a sindicatelor la soluţionarea a producţiei industriale pe echităţii socialiste, în respec- ţ
crarea „Două tactici ale social- cel mai înalt al capitalismu rat marxist-Ieninist înseamnă a membrii comitetului comu
terminat pregătirea marii lu problemelor complexe cu ca ■primii trei ani ai cincinalului tarea cu stricteţe a legisla- i
democraţiei în revoluţia demo lui", unde pe baza descoperirii fi un explorator îndrăzneţ şi nal U.T.C. Sarmizeqetusa
crări ştiinţifice : „Dezvoltarea re se confruntă întreprinde şi cu 25 de zile a prevede ţiei protecţiei muncii. De J
capitalismului în Rusia". In a- cratică", lucrare în care ridică legii dezvoltării economice şi experimentat al drumului nou rile industriale, celelalte u- rilor pentru export. asemenea, a insistat asupra ţ le-au adresat cele n I căl
pe o treaptă superioară marxis politice inegale şi în salturi a pe care îl deschide omenirii duroase felicitări, multe u-
ceeaşi perioadă a redactat pla nltăţi economice hunedore- Pentru rezultatele bune în răspunderii care revine sin- l
mul, plecînd de la elaborarea ţărilor capitaliste, elaborează socialismul şl comunismul, un rări de fericire, sănălale şi
nul pentru crearea unul partid ne în eforturile pentru înde registrate, pentru contribuţia dicatelor în ce priveşte îm- 7
marxist-revoluţionar în Rusia tezei sale potrivit căreia învă teza potrivit căreia socialismul cutezător vizionar al zilei de adusă la înfăptuirea sarcini bunătăţirea condiţiilor de ţ viaţă lungă.
ţătura lui Marx şi Engels, în poate învinge şi într-o sin mîine pornind de la realităţile plinirea exemplară a sarcini
propunînd pentru început, avîn- lor economice şi sociale, per- muncă şi de viaţă ale salari- 1
du-se în vedere că partidul va treaga ideologie a socialismu gură ţară sau într-un grup de şi cerinţele arzătoare ale zilei lor de plan pe acest an cu miteţi-mi ca în numele biro a ţi lor. 7
acţiona în ilegalitate, să se or lui ştiinţific nu constituie o co ţări, enunţînd de asemenea de azi, precum şl de la conclu semnificaţii deosebite în via ului Comitetului judeţean de Consiliul judeţean al sin- > COMERŢ 0 Cofetăriile şi
ganizeze un ziar politic care ar lecţie de teze rigide, ci o con ideea posibilităţii victoriei re ziile, generalizate pe plan teo partid să adresez participan dicatelor, biroul său executiv ^ patiseria de pe bulevardul
fi unificat pe baza principiilor cepţie şi o metodă revoluţio voluţiei socialiste şi în ţările retic, ale experienţei de ieri ţa politică, economică şi soci ţilor la conferinţă, întregului vor trebui Să ânalizeze cu i Dr. P. Groza din Deva se
marxismului revoluţionar comi nară de cercetare a naturii şi slab dezvoltate din punct de şi de azi. ală a patriei noastre, pentru activ sindical, oamenilor mun multă atenţie toate propune- > disting printr-un mod pro
tetele şl grupele social-demo- societăţii, o teorie ce poate vedere economic. Practica re realizarea cincinalului înain cii din judeţ calde felicitări şi rile Şi observaţiile făcute în priu de indicare a preţuri4
cratice existente în ţară, ar fi călăuzi proletariatul, partidul voluţionară a confirmat viabili NICOLAE VINTILA te de termen. urări de noi şi deosebite suc cadrul conferinţei judeţene, lor : etichete şcolare lipite
pregătit congresul partidului, e- său de avangardă, in analiza tatea tezelor leniniste prin în Hunedoara cese în muncă în întîmpina- a celor municipale şi orăşe pe cutiile de ciocolată, pe
laborînd un program unic şi condiţiilor istorice concrete şi rea istoricelor evenimente ale neşti, din întreprinderi, a produse puse în vînzare. Ex
statutul partidului. După depor stabilirea strategiei şi tacticii acestui an — a XXX-a ani adunărilor generale şi să sta plicit, desigur, dar total ines
tare, imediat ce şl-a recăpătat pentru transformarea revoluţio bilească măsuri concrete tetic I Şi unde mai pui că
nară a societăţii. versare a Eliberării patriei nici vitrinele nu sînt scutite
libertatea, Lenin s-a consacrat şi Congresul al Xl-lea al pentru îndeplinirea lor.
cu trup şi suflet realizării pla Cel mal concludent exemplu P.C.R. In etapa actuală, principa- ^ de un asemenea peisaj I
nului conceput de el — crearea de dezvoltare creatoare a mar la atenţie a Consiliului ju- l
gazetei. Dar editarea unul ase xismului este elaborarea de că In continuare, vorbitorul deţean, a sindicatelor tre- 7
menea ziar în Rusia nu se pu tre V.l. Lenin a teoriei revoluţi s-a referit la principalele buie orientată spre pregăti- \ GESTUL © Am văzut, vi
tea realiza, astfel că la 10 Iu ei socialiste. V.l. Lenin apără sarcini ce stau în faţa sin rea temeinică a adunărilor l neri seara, ce înseamnă
lie 1900 a plecat în Germania, teoria marxistă a revoluţiei so Dăruire ia toţi dicatelor, pe ramuri de acti generale ale salariaţilor şi or- ! gestul omenesc, patriotic,
unde a editat „Iskra", iar ca sub cialiste împotriva oportuniştilor, vitate, pentru transpunerea ganizarea întrecerii socialiste 1 dovedit într-o luptă cu flă
titlu au fost tipărite cuvintele venind cu contribuţii proprii. Identificat de peste un — Nu muncesc destul 7 în practică a prevederilor în întîmpinarea marilor eve- ^ cările de către oameni, prin
ce prevesteau noua eră din is Astfel, analizînd dezvoltarea ca deceniu cu echipa sa, Pe — Muncesc, dar pot mai Plenarei C.C. al P.C.R. din nimente politice ale acestui i tre care şi Zamfir Puiuţ, ges
torie : „Din seîntei va izbucni pitalismului în noul său stadiu tre Libardi, adevărat jucă-' Interviu cu mult. februarie 1971, a marilor a- an, în scopul obţinerii unor ) tionarul magazinului , .Se
flacăra...". Se mută apoi în imperialist, el a elaborat teza tot-fanion al Jiului s-a PETRE LIBARDI — Ce îşi doreşte căpitanul tribuţii ce revin acestei im rezultate care să situeze co- Ţ lect", şi gestul pasiv a su
anul 1902 la Londra iar mai revoluţiei permanente, potrivit impus în atenţia opiniei pu Jiului în retur? portante organizaţii a clasei lectivele de muncă hunedo- " te de trecători ce se „agi
tîrziu la Geneva unde se tipă căreia revoluţiile burghezo-de- grele momente în actualul — Victorii cît mai multe noastre muncitoare. Vorbito rene la nivelul exigenţelor tau" în expectativă in faţă
rea „Iskra" ce era trimisă prin mocratice se pot transforma în blice, nu numaidecît fot campionat? şi să urcăm cît mai sus în rul a insistat asupra necesi actuale pe care le pune parti incendiului izbucnit lingă
balistice, ca personalitatea
militanţii revoluţionari leninişti revoluţii socialiste în cadrul că — Meciul cu F.C. Argeş. „Cupa României". tăţii ca sindicatele să acţio dul în faţa economiei noastre birourile I.C.R.A., de pe stra
în patria sa, Rusia. rora rolul de hegemon îi revi cea mai statornică, mai re Trecuseră 5 etape şi noi —De ce ar avea mai neze cu toată fermitatea şi naţionale. da 23 August din Deva.
ne proletariatului. A dezvăluit prezentativă a formaţiei mi răspunderea pentru aplicarea Compania locală de. pom
Acum Lenin scrie o lucrare nerilor din Valea Jiului. aveam un singur punct. mare nevoie fotbalul din Conferinţa a ales Consiliul pieri, sosită la timp, a lo
foarte importantă: „Ce-i de fă sub toate aspectele mecanis Dacă nu cîştigam acel meci Valea Jiului? măsurilor stabilite la ex judeţean al sindicatelor şi
mul rolului conducător al cla Cind spui Libardi, spui Ji ploatările miniere din Valea calizat focul, stingindu-l in
cut ?", în care expune multila ul ţi invers. Asta şi pentru degringolada Jiului era ine — De o bază sportivă ca comisia de cenzori. citeva minute. Şi încă un
teral planul de făurire a parti sei muncitoare, formele şi me că a rămas printre cei mai vitabilă aproape. începuseră lumea, pe care să poţi juca Jiului cu prilejul trecerii la gest de atitudine : al elevu
De asemenea, conferinţa a
dului proletar marxist, rolul lui todele pentru înfăptuirea aces vechi jucători ai Jiului, să ne obsedeze insuccesele, fotbal şi pentru public, pe noul program de lucru, pen desemnat comisia judeţeană lui Camit Stoican care a a-
ca forţă conducătoare a clasei tui rol în revoluţia burghezo-de- dar şi pentru valoarea sa în sinul echipei tremurau care să crească copii şi ju tru îmbunătăţirea calităţii jutat organul de miliţie să
muncitoare. De asemenea, în mocratică, în noile condiţii is recunoscută, fiind conside fiorii spaimei, resemnării. niori. metalului la C.S. Hunedoara pentru activitatea în rîndul depisteze pe aătorii incen
femeilor salariate.
anul 1903 a întocmit lucrările torice, cind ea devine singura rat de drept, ani de zile, Totul depindea de acel meci — Ce părere aveţi de şi I.V. Călan şi gospodări diului. Dar cu „gestul" con
In încheierea lucrărilor sa
pregătitoare pentru Congresul al forţă interesată în victoria de cel mai tehnic jucător al din 9 septembrie 1973. componenţa noului lot re rea măi judicioasă a materiei le, făcîndu-se mesagerul în ducerii I.C.R.A. care în ulti
ll-lea al partidului, elaborind plină a acestei revoluţii şi prezentativ? prime şi materialelor, pen
transformarea ei în revoluţie so echipei. — Numiţi acum cel mai tru acordarea unffi sprijin flăcărate! angajări în muncă mele 4 luni „şi-a dat de
Statutul, proiectele de hotărîri, cialistă. Chiar şi în prezent, sub fericit moment al Jiului. — Nu-i prea mare riscul efectiv comitetelor oamenilor a minerilor, siderurgiştilor, două ori foc", cum rămîne ?
luînd parte activă la conduce Dar V.l. Lenin îşi desăvirşeşte asaltul tinerilorsăi coechi — Tot meciul cu F.C. convocării la lot a atîtor muncii şi colectivelor de pe energeticienilor, constructori
rea congresului şi la activita noua sa teorie a revoluţiei în pieri de certă valoare, mij Argeş, prima noastră vic jucători tineri, nerodaţi prin lor, celorlalţi oameni ai mun
tea lui. A prezentat referatele 1915, în articolul „In jurul lo- locaşul ofensiv al Jiului ră torie (3-—1), cînd a început alte loturi, de tineret sau şantierele de construcţii în cii de pe aceste meleaguri REFLECTOR O Cetăţenii
neajunsurilor
şi
lichidarea
mâne „creierul" echipei. In să se împlinească ceea ce juniori; dacă se constată că îndeplinirea sarcinilor mult dă istorie şi împliniri — din satul Ostrov, comuna
al ll-lea său campionat sub eu speram, că vor mai veni nu corespund, facem in sporite ce stau în faţa lor români, maghiari, germani şi Rîu de Mori, au propus cu
culorile alb-negru, decarul zile bune şi pentru noi. A continuare experienţe che- în acest an. Se simte necesi de alte naţionalităţi —, a ani în urmă, într-o adunare
„Cuvintele şl frazele Iui Lenin cădeau ritmic şi apăsat, şi căpitanul Jiului, inginerul urmat acea perioadă de re mînd alţii în lot? Asta nu tatea unor intervenţii sporite dragostei lor fierbinţi şi înal populară, construcţia unui
înseamnă' că nu sînt de
vorbea cu căldură, cu convingere şi cu acea sinceritate Petre Libardi, sintetizează, venire, cu rezultate bune ăcord cu întinerirea echipei a sindicatelor şi în celelalte tei preţuiri cu care încon cămin cultural şi a unui ma
joară conducerea partidului,
stabilit
gazin
sătesc.
S-au
ce captivase de la început... Lenin convingea şi impre cu rang de simbol, calită acasă şi înfrîngeri-limită in naţionale, dar parcă chiar sectoare economice — indus conferinţa a transmis o sumele cu care trebuie să
ţile actuale ale acestei în deplasare, şi apoi ne-am tria locală, unităţile socialis
siona. Ascultindu-I îmi dădeam seama de puternica in drăgite echipe. lansat în ultimele 6 me prea repede fac unii saltul te din agricultură, comerţ, telegramă Comitetului Cen contribuie fiecare, s-au ales
fluenţă pe care o exercita tocmai ca vorbitor". — Care a fost cea mai ciuri şi în „Cupa Româ de la debut la naţională, gospodărirea orăşenească, tral al Partidului Comunist comitetele de cetăţeni şi
frumoasă epocă a Jiului? niei". S-a împlinit şi pro cum e portarul Jivan, abia transporturi — şi îndeosebi Român, tovarăşului NICOLAE s-au strîns şi majoritatea ba
LUCREJIU PATRAŞCANU — Cea următoare reve nosticul antrenorului nostru, are vreo 10 meciuri în di al transporturilor auto. CEAUŞESCU, secretarul ge nilor. Construcţia obiective
nirii în divizia A, în 1966, Traian Ivănescu. vizie. neral al partidului, preşedin lor respective nu a început
cind după primul campio — Ce a adus antrenorul — Dacă aţi fi antrenor, In contextul cuvîntului său, tele Consiliului de Stat al însă. Oamenii sînt purtaţi cu
nat am fost cotaţi „cam Ivănescu în echipă? să zicem la Jiul, ce aţi cere vorbitorul s-a ocupat pe larg Republicii Socialiste Româ vorba : ba că le construim
de problemele de perfecţio
„Avind în faţa mea pe Lenin în persoană mi-am dat pionii eficacităţii". Aveam — Reunificarea echipei, jucătorilor? nia. ici, ba dincolo ; ba că ne
vreo 42 de goluri marcate... „împăcarea" tinerilor cu — Disciplină, dăruire şi apucăm de ele anul acesta,
seama că acesta este omul cum mi-l închipuiam eu mai — Şi Libardi a fost la un „bătrînii", spiritul nostru de o combinaţie între specta ba că la anul ce vine. Şi
înainte : scund de statură, cu fruntea lată şi ochi pătrun pas de titlul de golgeter familie. col şi rezultat. Jiul a jucat aşa au venit şi au trecut
zători, modest îmbrăcat, jovial şi plin de delicateţe, apro atunci... — Ce îi lipseşte Jiului? mult pentru spectacol, dar trei ani. De ciţi ani are ne
piat de oameni, înţelegător şi cumpănit în aprecieri, — Da, dar în ultimul — Munca angajată a tu nu avea rezultate. voie consiliul popular pînă
meci, Adam de la „U" Cluj a turor celor 11 care ies pe — Pe ce loc va încheia să se hotărască să încea
principial şi respectuos faţă de oricine". pă aceste două obiective de
învins pe Dinamo, mar- teren. Să lupte şi tinerii ca Jiul acest campionat?
GHEORGHE CRI5TESCU cîndu-i 5 goluri... Ştoker ca Georgescu, Tonca — Pînă la locul 8. strictă necesitate pentru lo
cuitorii satului Ostrov ?
— Care au fost cele mai şi Dodu: N. STANCIU In săptămîna care se încheie azi, drumurile au fost cînd mal
bune, cînd mai rele, adesea punînd la încercare „măiestria"
fiecărui participant la traficul rutier. S-au întîmplat şl cîteva ac
cidente, unele avînd ca rezultat chiar vătămarea corporală de CONTRAVENŢII © Sebas-
persoane, Iar altele, din fericire, s-au soldat doar cu avarierea tian Bogdan, şef de fermă
vehiculelor, acestea din urmă fiind 9 la număr. Cum condiţiile la C.A.P. Unirea, a fost a-
In societatea noastră, munca ta un fel de „a ieşi bine la de at.mqsferlce se schimbă mereu, uneori devenind destul de nefa mendat. cu 250 lei de orga
vorabile (polei, mîzgă, ceaţă), recomandăm să se circule cu ma
a fost pusă în drepturi depline filare". Nu omitem însă să ximum de atenţie şi viteză redusă, să se evite depăşirile riscan nele p.c.i. pentru neluarea
şi e răsplătită ca atare. Mun îl CINSTII I spunem că barmana Ioana Albu te şl neacordarea de prioritate. unor măsuri de asigurare
ca cinstită, făcută cu tragere a fost o dată sancţionată cu contra incendiului a unor
de inimă) in interesul societăţii 1 000 lei amendă de Procura Unul o face, altul s-a acţionat corespunzător, cu bunuri © Pătru Marean de
şi al individului, refuză să îm tura Hunedoara pentru vinzarea toate că se crease o situaţie la acelaşi C.A.P. e briga
partă cinstirea cu aceea făcută cu lipsă la gramaj şi că Mi o trage I deosebită şl mal mult ca orl- dier la livezi. Il căuta cea
cînd
intervenţia
necesară
era
pentru a genera cîştigul ne U l liţia Hunedoara e sesizată în promptă a acestora. sul rău pe la grajdurile de
muncit. Societatea noastră îşi continuare că practică vînza- Era în Deva şl circulaţia în Ne-am deplasat la districtul animale şi l-a găsit. Pentru
manifestă unanim opoziţia faţă rea cu lipsă la gramaj. Deci acel moment cunoştea o inten din localitatea Săcămaş şl aco că fuma în grajd unde sînt
La
apreciabilă.
sitate
ieşirea
lo Suegan Ioan, împreună eu
de orice încercare de a realiza nit însă şi „protagonişti" ai u- — N-au fost siropaţi de a- maioneză ca vai de ea şi o şi întîrzierile în servirea cli spre lila, pe str. Horea, se ceilalţi salariaţi, aşteptau „mi depozitate şi nutreţuri a
ciştiguri fără muncă, faţă de nor fenomene care n-au nimic juns, urmează să-i mai siropăm „faţă" de salată orientală. In enţilor au un rost în unele uni formase o coloană de autove la cerului" fiindcă tractorul cu fost amendat cu 150 lei.
orice formă de parazitism. comun cu cinstea în comerţ. — spune responsabilul. salata de boeuf, carnea tre tăţi de alimentaţie publică. hicule de toate felurile şi toa împrăştletor de sare şi nisip a-
te mergeau în acelaşi ritm, în-
vusese o explozie, la una din
Sub genericul „Nici muncă Un asemenea fenomen este Siropoasă explicaţie. Melci buia căutată cu insistenţă. Ar La complexul „Rusca" bucă cadrîndu-se în limitele legii. anvelope, cu vreo 10 ore îna PROCESE © Otilia Bor-
fără pîine, nici piine fără mun vinzarea cu lipsă la gramaj. şorii erau „gata de drum". deii iuţi fuseseră cîntăriţi la tăria e pusă la punct, curată de La un moment dat, din şirul inte. Mal pe urmă a sosit „în dean din Deva l-ă „condus"
desprinde
se
autovehicule,
sprijin" un autoturism al sec
că", vom da deci prilejul a- — De ce nu măsuraţi vinul pe Fiindcă sîntem la laboratorul kilogram pentru a li se face şi n-ar avea nimeni ce obiecta. autobasculanta cu nr. de în ţiei împreună cu tehniciană pe un cetăţean dornic de
celei majorităţi a oamenilor care-l serviţi oamenilor cu de patiserie, maistrul Bejan mai Surprindem însă pe o picoliţă matriculare 31-TM-4634, care se Doda Maria şi alţi cîţlva spe aventuri galante într-o ca
celor
cinstiţi să-şi manifeste opoziţia sonda măsurătoare ? — am în e „maestru" şi în nerespecta- preţul pe bucată ; fuseseră cîn spălîrtd şl punînd cu grijă de angajează în depăşirea puterea cialişti, dar se vede treaba că meră a hotelului „Dacia"
folosind
toată
lalţi,
erau doar în inspecţie, fiindcă
in faţa cîştiguîui nemuncit, vom trebat-o pe barmana luliana rea_ reţetelor de fabricaţie. în tăriţi cei mai „graşi" şi li se o parte paiele pentru frape motorului. măsuri tot nu s-au luat şi dru din Deva. Şi în timp ce o-
da posibilitate organelor de Edroi de la bufetul din gară. cearcă să ne convingă că pen- stabilise preţ de 20 de bani pe şi citronadă. Chiar aşa de rău La volanul autovehiculul a- mul tot aşa a rămas pînă cînd mul dormea, Otilia îl păzetf.
stat să facă publice măsurile — Am spart-o azi dimineaţă. staţi cu paiele tovarăşi de la parţinînd Şantierului 7 Chişcă- zăpada s-a topit din bunăvoin Sătulă de pază, i-a şterpe
ţa naturii.
daga se afla Plesu Vasile, care
pe care le aplică în lumina le — De ce n-aţi cerut alta ? O.J.T. ? Cerînd bonurile elibera ignorase şi făptui că se apro Merită să precizăm că tracto lit ceasul de mînâ şi a în
gii, împotriva celor ce încalcă _ ? te consumatorilor de la ospăta pia de o zonă cu vizibilitate rul care trebuia să acţioneze tins-o. „Figura" o costă un
normele noastre de echitate so Pe loc, responsabilul unităţi: rul Belinschi Carol, am consta mai puţin bună. este închiriat de la S.M.A. Ilia an de închisoare fiind şl
Aşa se face că în momentul
cialistă. ne-a arătat că are sonde gra tat cu surprindere că „tăiase" cînd din sens opus s-a apro şi se pare că nu s-a găsit înţe recidivistă. (Cei de la hotel
legerea
partea
cuvenită
din
Pentru ca în privinţa unor u- date, dar barmana nu-i ceru bon pentru 15,45 lei deşi înca piat autoturismul l-HD-5507, conducerii acestuia, deşi se a- nu o cunoşteau cumva ?) ®
nici unul, nici celălalt şofer nu
nităţi de alimentaţie publică se. Nu avea nici un interes. sase 140 lei. Cît de aici era au mai putut evita coliziunea fla la o palmă de loc. Petre şi Aurel Stănilă au
Vina este aruncată de la Sâ-
din Hunedoara existau sesi Din fiecare pahar de vin ser tru toate produsele care intia- bucată. De vîndut însă se vin ciubuc ? Greu de spus pentru şi accidentul s-a produs. cămaş la Ilia, de la district la sustras în repetate rînduri
Autoturismul „Skoda S-100" a
zări ale oamenilor că nu prac vit lipseau 10-15 ml. De aici, seră în fabricaţie pînă la acea deau nişte ardei pirpirii de că ospătarul preferă să plă fost practic distrus prin lovirea S.M.A. şi... aşa trece iarna. materiale de construcţii şi
tică un comerţ pus total în ceva, de dincolo ceva, în buzu oră a eliberat din magazie toa să-l termini pe unul dintr-o tească amendă decît să elibe faţă în faţă cu autobasculan Se înţelege că astfel de prac obiecte de inventar de pe
slujba consumatorilor, am ini narul barmanei se adună. Am tă materia primă după reţelar. îmbucătură. „Faceţi atita caz reze consumatorilor bon care ar ta, iar conducătorul său, Lazăr tici nu se pot lăsă nesancţld- Şantierul 71 căi ferdte din
nate.
internarea
ţiat prima din acţiunile noastre cîntărit de curiozitate 10 lan- II dădea de gol ouăle pe ca de nişte ardei !" — ne repro permite controlarea veniturilor Viorhl, a necesitat într-o stare Petroşani. Prinşi - au de e-
spital,
fiind
în
sub acest generic la Hunedoa goşe din cele care se vindeau re le diminuase cu vreo 40 la şează responsabilul Dumitru lui nemuncite. Apropo de a- deosebit de gravă. Şi o altă depăşire xecutat cîte trei luni de în
ra, in sectorul de alimentaţie în bufet. i toate produsele fabricate pînă Marcu. Nu de nişte ardei fa menzi. Cei al căror nume l-am Pentru accidentul care l-a chisoare.
generat,
Plesu
Vasile
trebuie
publică. Au participat la aceas — Cît trebuie să aibă fie la ora controlului şi îl mai dă cem noi caz, ci de un proce amintit au fost amendaţi pe loc să suporte consecinţele legilor. O curbă periculoasă pentru
tă acţiunea It. col. ION ILEA, din care ? dea de gol culoarea cremei deu necinstit de a păcăli pe cu amehzi între 50-150 lei, iar depăşiri, datorită lipsei de vizi
Miliţia municipiului Hunedoara, — 80 g — răspunde Constan pentru cremeş. Aici la labora consumator, in treacăt fie spus, alţii urmează să primească a- Cine poartă vina? bilitate, este şi cea de la Ieşi ULTIMA ORA © De ce
rea spre Sînti.halm. Se circula
mg.' NICOLAE POP, de la In ţa Catrinoiu, care le prepară. tor se prepară şi alunele. pentru că controlul nostru era vertismente scrise de la mili normal şl traficul nu era aşa atîta_ sărăcie şi atît dezinte
spectoratul pentru controlul ca Aveau fiecare cîte 68-70 g. un control acoperit, am fost ţie. Ne vom mai întîlni şi a ,,A-nceput de Ieri să cadă / de Intens. Chiar în acest loc res în vînzarea discurilor în
lităţii produselor, SIMION LU- La 8 langoşe una in plus. La - Cită sare puneţi pe ele ? studiaţi vreme de zece minute doua oară cu ei în postuta de cîte-un fulg..." Aşa a fost şi însă, Sfetcu Alexandru, şofer municipiul Deva ? Raioanele
al autobazei din Hunedoara, de
PU, din partea Oficiului jude fiecare „8" — un leu cîştigat — Un kil de sare la 10 de a- pînă să fim serviţi cu două co grijulii faţă' de propriul buzu zăpada care s-a aşezat cu cî pe autocamionul 21-HD-2647, se din diferite magazine şi li
teva zile în urmă pe drumuri
ţean de preţuri. fără muncă. lune, aşa făceam şi cînd eram nar în dauna consumatorilor? le judeţului Hunedoara. A nins angajează in depăşire trecînd brării care desfac şi discuri,
particular — spune Slobodan niacuri, iar pînă să fim serviţi Evidenţele primare ce se ţin la liniştit şi nici prea abundent, axa drumului, moment în care nu s-ar putea comasa în
Constatarea că în sectorul de — Cît trebuie să cîntărească Stubovici. Asigurăm pe cititori cu mîncarea de la bufet - laboratorul de patiserie şi la totuşi pe carosabil s-a format din sens opus se apropia un tr-un singur raion, anume
alimentaţie publică din Hune melcişorii cu nucă ? — între că meşterul fusese generos cu ' pe care am solicitat-o o dată restaurantul „Mioriţa" nu per un strat alunecos, destul de alt autovehicul. destinat vînzârii de discuţi,
doara se lucrează cu tragere băm pe Nicolae Bejan, şeful sarea. cu coniacul — am mai fost lă mit să se stabilească cert cită periculos pentru traficul rutier. Frînărl puternice din partea cu un vînzător iniţiat in
de inimă în slujba consumato laboratorului de patiserie al La restaurantul „Mioriţa" (fost saţi să aşteptăm. Cum nu ne materie primă din cea prevăzu Se impunea din partea celor tuturor conducătorilor de au problemă ?
care întreţin drumurile să ac
pe
tovehicule,
ieşirea
acosta
rilor am făcut-o în mai multe I.C.L.S.A.P. Hunedoara. Metalul) ne întîlnim cu aceeaşi atingeam de coniac, bănuiala tă în reţetar intră în fabrica ţioneze ihvdiat şi mai ales efi mentul drumului şi... acciden
unităţi. Există în fiecare dintre — 80 grame. „măiestrie" în „altoirea" reţe că urmărim ceva s-a întărit şi... ţie. O fi şi asta o tactică. Ci cient, pentru împrăştierea de tul este evitat. REPORTER
material antiderapant şi sare.
Fapta fiind deosebit de gra
cele vizitate ca şi in altele lu Melcişorii „slăbiseră" şi ei ci telor de fabricaţie. Salata „â caşcavalul, şuncă presată şi ne o combate ? Dar cum de obicei se Intîm- vă. a fost necesară sancţiona
crători care-ş 1 fac cinstit dato le 15 a în medie. Şi „slăbise la rus", preparată după o re coniacul cerute de cei doi pia în activitatea districtelor a- rea lui Sfetcu Alexandru cu
ria, manifestă respectul cuvenit ră" prin părţile cu nucă, nu ţetă calculată astă-vară, care „consumatori" corespundeau la SABIN CERBU prrţinMoare Secţiei de drumuri amendă şi suspendarea permi
naţionale Deva, nici chiar a
f aţâ de consumatori. Am în ti I - prin cele cu cocă. prevedea şi "erdeaţă, avea o gram şi la mililitru. E şi aces ION CIOCLEI doua zi drumurile nu e au co sului de conducere pe tln p de
o hirtă, f'ur'm să Tie suflr'fen*
respunzătoare î‘ zona Ilia. Nu ptmtfb reflecţie...