Page 62 - Drumul_socialismului_1974_01

'

XIRLi W WkaJBBU'Atfl! c^j?m:4v^jjp^«aBgcCT însera MBig«.mwgaMaaiîBECTa^a=îJt .>A'i^ iiMWkuij«.
BiaMSigai'iw
l
l
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 917 © DUMINICA 20 IANUARIE 1974
sxssfi
toii SE Ulii UITtA IA SAU?

Populaţia rurală constituie, de 500 lei pe lună", ne spu­
încă, un uriaş rezervor gata nea G. U., incluzînd în su­
să absoarbă lumina cărţilor mă... papetăria. Cît despre
de tot felul. gerul din magazin...
une ţii la sate, în forme cît mai îmbucurătoare avem de la
Pornind de la această rea­
CINE-ŞI MAI ADUCE AMINTE?
litate, înseamnă că preocu­
Constatări şi mai puţin
parea pentru răspîndirea căr­
magazinul. sătesc din Aurel
variate
publice,
(biblioteci
magazine), trebuie să depă­
—
şească limitele unei luni (lu­
na februarie — „Luna Căr­ Vlaicu. Cînd aţi adus ultima
oară cărţi ?
ţii la sate"), să fie prezentă . La întrebarea adresată ges­
pe tot parcursul anului. Fap­ tionarei magazinului, răspun­
tul că doar în acea lună hă­ sul vine greu :
răzită cărţii se acordă aten­ — Nu-mi aduc aminte pre­
In lumina . documentelor hâ de foarte puţine forma­ ţie vînzării volumelor, duce cis, în 1970 sau 1971...
Activitatea cultural-educativâ Plenarei C.C. al E.C.R. din ţii. De asemenea, nu există la la situaţii de-a dreptul je­ la magazinul din Aure] Vlai­
De patru ani nici o carte
noiembrie 1971, care au pus
nante. Dar să exemplificăm.
în faţa tuturor factorilor cul­
turali din ţară problema com­ ora actuală în cadrul activi­ ZECE NOUTĂŢI... ÎNVECHITE cu I Dăm glas uimirii noas­
tăţii teatrale de amatori din
tre. /
plexă şi de o excepţională
judeţul nostru o Coordonare
— Dar avem cărţi — vine
de masa*-munca de partid! valoare a ridicării niVelUlui a repertoriului formaţiilor de Romos, în cele trei rafturi răspunsul. Şi ni se prezintă
La magazinul universal din
politico-ideologic şi cultural
noutăţi din anii 1965 — 1969,
teatru existettte pe. raza unei
al oamenilor muncii, teatru­ Cbbiune. Din această cauză rezervate cărţilor, volumele cărţi perimate, ce nu mai au
lui de amatori îi revine ro­ Se întîmplă câ în aceeaşi Sta­ Sînt dispuse alandala, claia ce căuta în magazin („Sta­
....întreaga activitate ideo­ Nicolae Slovenschi: Pro­ le-am prqpus în domeniul Nicolae Slovenschi: Ne pu­ lul de a se constitui, alături giune mâi haulte cămine cul­ peste grămadă, îneît, practic, tutul C.A.P.” — 1967, „Fi­
logică educativă trebuie să se gramele de activităţi întoc­ muncilor voluntar-patriotice. nem mari speranţe în for­ de celelalte, sectoare ale ar­ turale din cadrul unei comu­ nu poţi află ce conţine „li­ nanţarea şi creditarea C.A.P."
desfăşoare permanent sub mite de directorii căminelor Dar, n-am reuşit încă să a- maţia de căluşari din Dîncu tei, într-o tribună â celor ne să joace una şi aceeaşi brăria". Cartea social-politi- — 1967, tratate de fitotehnie
conducerea organelor şl or­ în colaborare cu consiliul de vem o activitate susţinută şi Mare. Cu reStul formaţiilor, mai înalte idei, într-un mij­ piesă de teatru îfnpiedicînd că, despre care am aflat că etc.).
ganizaţiilor de partid" — se conducere al căminului se permanentă în direcţia com­ o să mai vedem. loc efica'ce de educare a ma­ posibilitatea efectuării Unor este solicitată în Romos, nu — Nu le-aţi vîndut ?
precizează în hotărîrile ple­ analizează de către comite­ baterii misticismului, deci o Avram Cioflica: Echipa de selor în spiritul eticii şi e- turnee reciproce alb acestor se vede în rafturi. Ba mai — De 10 ani C.A.P. n-a
narei C.C. al P.C.R. din 3—5 tul comunal de pârtid şl se bună activitate ateist-ştiinţl- dansuri populare moţeşti. chităţii socialiste. formaţii la căminele cultura­ mult, printre cărţi se află luat nici o carte.
noiembrie 1971 şi în indica­ fac observaţii cuvenite. Apoi fică. Zfevedei Stănilă: Căluşarii, In alegerea repertoriului le existente pe raza comu­ cutii cu joc de table, curele — Dar cărţi pentru oame­
ţiile Conferinţei Naţionale a se trimit înapoi lă cămine. Red: Greutăţile sau neajun­ fireşte, Dar şi celelalte for­ directorii căminelor culturale nei respective. de pantaloni, ouă de găină nii din sat nu aduceţi ? Cărţi
partidului din iulie 1972. Zevedei Stănilă: Tematica surile de care aminteaţi, că­ maţii vor avea un cuvînt ş.a. Lîngă râionul de încălţă­ pentru copii, pentru lecturi
Pentru a consemna modul se stabileşte în colectiv, orice rui fapt se datoresc? greu de spus. minte, un panou de „nou­ în afara clasei 7
cum se include activitatea deplasare de formaţie artis­ ★ tăţi" aşa-zis publicitar, con­ — ? I
culturală printre componen­ tică se face numai cu apro­ Zevedei Stănilă: La noi, Din răspunsurile interlo­ ţine zece cărţi prăfuite şi E clar. Nici gestionarul nu
tele de seamă ale vastului barea comitetului Comunal de inginerii fac mai multă ac­ cutorilor noştri reies cîteva Criteriile alegerii învechite. Vînzăloârfea Hilda e interesat să aducă cărţi,
tivitate culturală decît ' ca­
program de educaţie comu­ pârtid. drele- didactice. In acest sens, aspecte importante, pe care Birlc ne spune că ultimele dar nici U.J.C.C., de vre­
nistă, care sînt expresiile Red: Cum se efectuează chiar aş dori să-i evidenţiez le utilizăm drept concluzii. cărţi le-a primit în vara tre­ me ce trec ani de zile fără
practice ale acestui dezide­ controlul îndeplinirii sarcini­ © Comitetele comunale de cută. Magazinul universal, asemenea „marfă".
rat în preocupările comitete­ lor? pe inginerii Eugen Lăzărescu, partid din judeţ acţionează repertoriului în teatrul după. cum ne declara Grigo- ■Ar
lor comunale de partid, re­ Avram Cioflica: In mod Aurel Ghigu, Ion VaSiescu. pentru exercitarea rolului re Urîtoiu, preşedintele coo­ Poate totuşi intervine ci­
dacţia ziarului nostru a or­ direct prin participarea mem­ Şi în privinţa cunoscutelor conducător al întregii acti­ perativei comunale, aparţine neva. Nu cerem ca maga­
ganizat recent, cu sprijinul brilor biroului la mânifeStâ- noastre formaţii de căluşari vităţi ideologice, educative şi de cooperativa din Orăştie şi zinele săteşti să se dărîme
Comitetului judeţean pentru rile cullural-artistice. ăvem greutăţi. Dacă un artistice (faptul reieşind clar de amatori este aprovizionat cu cărţi de de cultură, să devină depo­
cultură şi educaţie socialistă, Zevedei Stănilă: Prin in­ membru al echipei se căsă­ în evidenţă şi prin cunoaş­ la I.C.R.M. Deva. „In gene­ zite de cărţi, dar hici aşa, să
o dezbatere la care au parti­ formările prezentate de că­ toreşte, nu mai participă la terea de către secretarii a- ral, aici se vînd cărţi în jur cochetăm cu... ignoranţa.
cipat tovarăşii Zevedei Stă­ cestora pînă la cele mai mici
nilă, Nicolae Slovenschi şi amănunte a acestei activi­ şi instructorii formaţiilor de Dacă în preajma stagiunii,
Avri..^ Cioflica-, secretari ai D e z b a t e r e tăţi); teatru trebuie să ţină sea­ directorul căminului cultu­
comitetelor comunale de © Efortul comitetelor co­ ma de cîteva criterii. ral de centru, împreună cu
partid din Romos, Mărtineşti munale de partid este în­ Un repertoriu eficace pre­ ceilalţi directori de cănnre Artişti amatori
şi Blăjeni. dreptat spre o activitate supună alegerea pifeşgior de aparţinătoare comunei şi cu
Redacţia: La începutul dez­ tre directorii căminelor cul­ joc. Aşa sînt obişnuiţi oa­ culturală de masă în slujba teatru în aşa fel Îneît Să e- instructorii formaţiilor de
baterii noastre, am dori să menii. îndeplinirii sarcinilor econo­ xiste lin echilibru între nu­ teatru respective s-ar întruni hunedoreni in Capitală
ne relataţi despre modalită­ turale şi prin controlul de mice, de ridicare a nivelului mărul genurilor dramatice. în‘tr-un colectiv artistic şi ar
pe teren cînd se acordă şi
Este foarte important ca
ţile practice prin care co­ sprijinul necesar bunei des­ Avram Cioflica: Rezultate de cunoaştere; în momentul alegerii reperto­ alcătui repertoriul fiecărei
mitetele comunale de partid făşurări a activităţilor. Sau bune la noi s-au obţinut. în © Este nevoie de un aju­ riului, cei care-1 alcătuiesc formaţii din piese diferite Frumuseţea şi autentici­ vor face dubaşii din Pojoga
din localităţile dv. conduc, Blăjeni, Criş şi Vulcan. In tor mai substanţial al insti­ să-Şi pună întrebarea cili Se s-ar înlătura acest neajuns tatea portului şi obiceiuri­ şi artiştii amatori din Pane,
îndrumă şi coordonează în­ îi chemăm la comitet pe cei celelalte localităţi nu s-âu tuţiilor de specialitate (Co­ adresează cutare sau cutare şi publicul ar beneficia de lor folclorice hunedorene care vor prezenta un vechi
câre au sarcini pe linie eul-
treaga activitate spirituală. tUrală, aflăm dacă şi le-au respectat indicaţiile. Mai e mitetul judeţean pentru cul­ piesă şi în ce scop. în acest un număr mai mare de spec­ atrage constant interesul obicei dc nuntă. La o nouă
tacole.
Zevedei Stănilă (Romos): rezolvat şi îi punem la treabă şi navetismul unor cadre tură şi educaţie socialistă, fel, pigsele vor găsi în pu­ specialiştilor ca şi admira­ întîlnire cu folclorul hune-
Periodic, la nivel de co­ dacă nu şi le-au îndeplinit. didactice. Inspectoratul şcolar jude­ blicul căruia Se adresează re­ In alcătuirea repertoriului ţia şi aprecierile spectatorilor dorean vor evolua căluşa­
mună se analizează modul Nicolae Slovenschi: , Prin Nicolae Sldvenschl: Avem ţean, ş.a.) pentru îndruma­ zonanţa necesară unei reale formaţiilor de teatru de a- din ţară şi de peste hotare. rii din Dîncu Mare şi va
cum biroul comitetului co­ 1 necazuri mari deoarece cadre­ rea aşezămintelor culturale, participări la acest veritabil matori pentru stagiunea 1974 La cele mai multe confruntări fi prezentat obiceiul de pri­
munal de partid şi directorii participarea directă. Undi le didactice fac naveta. De pentru înarmarea activiştilor act de cultură — spectaco­ trebuie să se ţină cont de ce­ ale artei populare, fie româ­ măvară, „Popelnicul". Va
dintre membrii comitetului
căminelor culturale se achită comunal de partid sînt chiar pildă, învăţătoarea din Mărti­ culturali cu metodologii de lul de teatru. De pildă, o le două evenimente de maxi­ neşti, fie de pe meridianele urma o paradă a jocului
de obligaţiile lor, stabilindu- artişti amatori în formaţiile neşti, Leontina Lobonţ, face lucru lâ nivelul cerinţelor formaţie cu un public alcă­ mă importanţă din viaţa globului, folclorul hunedo- pădurenesc prezentat de
se totodată măsuri concrete noastre (ca de pildă Corne­ naveta la Orăştie şi căminul actuale; tuit în majoritate din sala­ poporului nostru : a XXX-a rean cucereşte binemeritate dansatorii din satul Ruda
pentru perioada următoare. lia Tellman, preşedinta co­ stă închis. Deci treaba merge © Motive de ordin subiec­ riaţi ai unor întreprinderi adversare a Eliberării şi trofee. O nouă recunoaştere (Ghelar). Formaţiile de
Nicolae Slovenschi (Mărti­ mitetului comunal al femei­ prost la Mărtineşti. Şi la tiv şi obiectiv impietează a- este recomandabil să aibă în Congresul al XI-lea al P.C.R. a frumuseţii şi valorii lui dansuri ale căminului cul­
neşti): Avem la nivel de co­ lor) şi membrii comitetului (leledinţi activitatea e slă­ supra participării tuturor in­ repertoriu piese care brea­ Formaţiile de teatru ale că­ o constituie invitaţia adresa­ tural din Cimpa şi ale clu­
minelor culturale vor pune
mună un program de activi­ susţin chiar ei o activitate buţă. Acum îiisă învăţătoarea telectualilor la viaţa spiri­ ză pentru creşterea conştiin­ în scenă în Cinstea acestor tă Comitetului de cultură bului din Uricani vor pre­
tate la care concură toate or­ de popularizare a documente­ s-a stabilit în sat şi a înce­ tuală a comunei. In această ţei profesionale şi pentru ri­ evenimente majore, piese, cu şi educaţie socialistă a ju­ zenta jocuri momîrlăneşti.
ganizaţiile de partid, de lor de partid, a legilor statu­ put să pregătească o piesă direcţie trebuie acţionat mai dicarea calificării profesio­ predilecţie într-un act, inspi­ deţului Hunedoara, de că­ Jocurile moţeşti vor fi a-
masă şi obşteşti; în planuri­ lui. Eli particip, la fel ca şi de teatru. O activitate mai energic, în spiritul iniţiativei nale. Ceea ce nu înseamnă rate din lupta comuniştilor tre Muzeul satului Bucu­ duse de dansatorii din
le de muncă ale organizaţiilor ceilalţi, la asemenea mani­ bună e la Dîncu Mare şi intelectualilor de la Buceş. însă că din repertoriul unei în ilegalitate şi piese inspi­ reşti, ca la fiecare sfîrşit Zdrapţi şl căluşarii din
de partid sînt prevăzute sar­ festări. Dîncu Mic. Âvem aici şl bri­ Conferinţa pe ţară a secre­ astfel de formaţii trebuie ex­ rate din viaţa şi activitatea de săptămînă, pe o peri­ Musariu, iar cîntecele mo­
cini concrete pentru toţi Red: Dacă ar trebui să găzi de agitaţie, căluşari, tarilor comitetelor de partid cluse piese inspirate din tre­ oamenilor zilelor noastre, oadă de cîteva luni, for­ ţeşti de către taraful şi so­
membrii comitetului, mai a- caracterizaţi în puţine cu­ s-au organizat programe cu şi preşedinţilor consiliilor cutul istoric sau din viaţa care să consemneze artistic maţii de artişti amatori din liştii Casei de cultură din
les pentru cei din comisia vinte activitatea culturală de oare s-au efectuat deplasări populare comunale, marele satului socialist. aspecte din realizările harni­ satele hunedorene, păstră­ Brad. Cîntece şi dansuri de
de propagandă; sarcini în masă din comună, care ar în judeţ şi chiar în afara sfat al gospodarilor satului în alegerea unui repertoriu cului nostru popor. toare ale unor străvechi şl pe Valea Mureşului Vor
pitoreşti obiceiuri, cîntece şi
■ ;$ăbkst^LpriVinţă au"'şi de­ fi, după părerea dumneavoas­ lui. - cu • conducerea superioară de trebuie să se ţină cont şi de aduce dansatorii, taraful şi
putaţii comunali, dintre care tră, situaţia? Dar vina nu e numai a partid, cu tovarăşul Nicolae posibilităţile materiale şi u- Prof. PETRIŞOR CIOROBEA jocuri, să evolueze în Bucu­ soliştii căminului cultural
unii, cum sînt cei din Dineu Nicolae Slovenschi: Am cadrelor didactice. Nu avem Ceauşescu, a relevat, în con­ mane ale formaţiei respecti­ metodist la Centrul judeţean reşti pentru a fi prezen­
Mare şi Dîncu Mic, sprijină reuşit să înviorăm activitatea decît şcoli generale el. I—IV textul' dezvoltării actuale a ve de a bune în scenă un de îndrumare a creaţiei tate turiştilor şi locuitori­ din lila.
activitatea culturală. Perio­ artistică prin antrenarea ti­ în comună, deci cadrele di­ satului nostru, marele inte­ Spectacol. O formaţie de tea­ populare şi a mişcării artistice lor Capitalei. Debutul îl I. M.
dic, analizăm cum se des­ nerilor şi vîrstnicilor doar dactice Sînt puţine la număr. res cultural al ţăranului, mo­ tru cu posibilităţi mai mo­ de masă
făşoară munca culturală. la Dîncu Mare, considerat, Pînă în prezent nu am reu­ dul lucid, realist, în care ea deste de montare trebuie să
Avram Cioflica (Blăjeni): de fapt, centrul cultural al şit să-i antrenăm în activi­ pune problemele civilizaţiei abordeze de preferinţă piese
La noi se lucrează după un comunei. Nu am reuşit să tatea culturală pe ingineri şi satului. Dar totodată, secre­ într-un act, care sînt mai
plan, care are la bază pro-, stabilim o armonie între că­ medici. Avem opt ingineri şi tarul general al partidului puţin pretenţioase la pune­
gramul trimestrial de lucru. minul cultural din Dîncu doi medici, tineri, care ar nostru spunea cu acel pri­ rea în scenă decît pibsele
In mod regulat, directorul Mare şi Mărtineşti; lipseşte putea face multe, dar, din lej: clasice în mai multe acte.
căminului de centru, Cornel o mai intensă activitate edu­ cauza navetismului...'* Aici, „Trebuie să înţelegem că In repertoriul multor for­
Miheţ, prezintă şi informări cativă, se scapă din vedere trebuie să fac o precizare: ridicărea nivelului general maţii întîlnim de obicei fie
verbale în şedinţele de co­ munca de ridicare a nivelu­ în comună locuiesc aproape de cultură al satelor, educa­ numai dramatizări după ope­
mitet executiv. Totodată, lui ideologic, cea de cunoaş­ două mii de locuitori, cea rea socialistă a ţărănimii re clasice, fie numai comedii,
săptămînal se dau indicaţii tere. mai mare parte lucrează la presupune o largă partici­ celelalte tipuri de piese lip­
să existe o activitate cultu­ Zevedei Stănilă: Pot să întreprinderile din Orăştie, pare a intelectualităţii noas­ sind cu desăvîrşire. Se mai
rală bună şi permanentă în afirm că a crescut aprecia­ Călan, Simeria, Hunedora. tre la această muncă. Este întîmplă ca foarte multe
toate căminele culturale. Pleacă dis-de-dimineaţă şi necesar ca fiecare să înţe­ formaţii să joace în aceeaşi
bil, datorită activităţii cul­ leagă că are obligaţii faţă Stagiune aceeaşi piesă. Ast­
Red.: Cum reuşeşte comi­ turale, conştiinţa politică a vin seara acasă unde îi aş­ de popor, faţă de părinţii săi fel, în cadrul stagiunii 1972-
tetul comunal de partid să oamenilor. Este un fapt po­ teaptă... televizorul. 1973, din 92 de formaţii tea­
dea o justă orientare pro­ zitiv faptul că această acti­ Red: Acum, după ce ne-aţi pînă la urmă, de a se în­ trale de amatori, 31 au jucat
toarce în Comună, de a
gramelor de manifestări ? vitate este pusă în slujba relatat şi părţile bune şi merge acolo pentru a ajuta comedia „Mireasa cu maşi­
Avram Cioflica: Comisia de îndeplinirii sarcinilor eco­ cele mai puţin bune, avînd la dezvoltarea şi înflorirea nă" de Hanz. Kehrer, 21 —
propagandă participă direct nomiile. Totuşi, nu am reu­ In vedere că anul acesta se Satului românesc”. „Cocoşul cu două creste" de
la întocmirea programului de şit încă să antrenăm mai va desfăşura importantul In acest spirit trebuie ac­ Gheorghe Vlad şi 19 — ^Vac­
activitate. Fiecare membru mulţi cetăţeni să participe în concurs republican al for­ ţionat de către comitetele co­ cin contra lenei" şi „Nepotri­
al biroului are sarcini pre­ formaţiile artistice. maţiilor artistice de ama­ munale . de partid pentru vire de caracter" de Ion Bă-
cise. Unii sînt chiar membri Avram Cioflica: Consider tori închinat celei de a antrenarea tuturor intelectua­ ieşu. In schimb) piese cu o
în formaţii artistice, cum e ca un rezultat meritoriu al XXX-a aniversări a Elibe­ lilor la activitatea politică problematică mai gravă, ca
Marina Ciocan, preşedinta muncii culturale din comuna rării cu ce gen artistic şi şi cUltural-educatiVă de masă. „Maria" de Horia Lovinescu Marile noastre desfăşurări de frumuseţe I
comitetului comunal al fe­ noastră realizarea şi depăşi­ formaţie speraţi un succes Sau „Porumb crud" de Dan Foto: VIRGIL ONOIU
meilor. rea obiectivelor pe care ni notoriu? C. DROZD . Tărchilă, au fost puse în sce-
-a trapazlîc se decepţionează foarte tare şi con­
chide filozofic că uneori nu poţi avea încredere
cartea scena Film nici în cea mai bună prietenă, cu care ăi îm­
părţit, vorba aia, şi ultima firimitură de viaţă
mondenă.
„Fata din Ce-i drept, fata din Istâhbul are toate mo­
selectată de valori pe care trebuie să le asi­ tivele să fie deziluzionată : nu tu prieten, nu
milăm lucid şi la modul cel mai echilibrat. tu.prietenă, ci doar nişte milioane care nu ,a-
Editoriale Moştenirea culturii trebuie citită şi recitită în­ Profil istanbul** duc, nu-i aşa, fericirea, cum spuhe şi Corina
Chiriâc într-un şlagăr. Dar tristeţea nu poate
tr-o ordine valorică, noţiunea de livresc în ca­
zul acesta capătă o cu totul altă semnificaţie : dura _ veşnic, ne spune mesajul filmului, pen­
Dan Hăulică „livrescul însemnînd, în epoca noastră, mai tru că, mâi repede sau mai tîrziu, va apare în
mult şi mai binfe decît scrupulul obedient al Georgeta viaţa tuturor un tractorist. Şi apare.
citatului, care te raportează timid la cărţi şi Direcţia Difuzării Filmelor s-a gîndit să ne AL. COVACI
la opere mai vechi : livrescul e gestul însuşi
„ Geografii de a te defini într-un raport explicit, faţă de facă o bucurie în noul an şi ne-a cumpărat
aria vastă a trecutului. Şi în acest sens, toată „Fata din Istanbul", producţie tehnicolor a
arta contemporană e livrescă" ; e_ necesar deci studiourilor din Turcia. O parte considerabilă
spirituale** „un mod contemporan” de lectură, de cerceta­ a publicului s-a bucurat atît de tare la vestea
că „Fata din Istanbul" descinde şi la noi, în­
re pe cît de incitant pe atît de creativ. Meta­
morfoza privirii trebuie să fie deci clară, tri­ eît a uitat să deschidă televizorul dutnihică
miterea la alte culturi să stea sub semnul cu­ după-âmia2â, deşi pe micul ecran rula „Pistru­
riozităţii creatoare iar confruntarea cu alte iatul"... şi â dat buzna la cinematograf, sperîhd
culturi să se facă dintr-o „perspectivă inte­ că doar-doar apucă un bilet şi-şi va putea
Recenta carte a lui Dan Hâulicâ, apărută la lărgi, astfel, orizontul cihemâtografic şi în di­
Editura Univers, ni-1 atestă pe autor nu numai gratoare". Astfel orientul e imaginat ca un recţia pitorescului port de lingă Cornul de
ca un fin comentator de artă ci şi ca un inge­ priin pas al civilizaţiei lumii căci „orientul e Aur.
nios iniţiat în lumea artelor şi a culturilor lu­ un început care ne însoţeşte perpetuu", el e Ne-am bucurat şi noi foarte de surpriza pe
mii. Lectură cărţii (scrisă la modul cel mai lumeâ interioară spre care păşim de fiecare care nfe-a făcut-o D.D.F.-ul şi ne-am dus să
erudit) ne poartă în lumea imaginară a spaţii­ dată pentru a cunoaşte mesajul lumii prezen­ vedem „Fata din Istanbul".
lor culturii asiatice şi europehe, în lumea du­ te. „Fată din IStânbul" ă Venit fără văluri, cum
rabilă a marilor valori. Spectaculoasa „bibliotecă universală" _ se îi şade bine ifnfei eroine contemporane, şi vom
Cartea e o experienţă aleasă, de cunoaştere naşte din acumulări, din metamorfoze cînd putea Vedea, deci, toate acele splendori ale fi­
artistică, o sumă densă de memorii livreşti, de stranii cînd paradoxale. Expediţia îri aceste zicului frumoasei levantine care erau, în peri­
mesaje armonioase, din care dedikiem cu u- vaste spaţii de cultură trebuie făcută cu mulţă oadele premergătoare Irii Atatiirk, drepturi ex­ Scenă din film
şurinţă gustul desăvîrşit al privitorului-estet clusive âle uhui paşă hapsîn şi peste măsură
care e Dan Hăulică. iniţiere căci numai de „limpezimi ne îmbătăm, de gelos. Şi am văzut, da, am văzut chipul ac­
Călătoria devine astfel o lume de senzaţii în nu de ceţuri” cum ne mărturiseşte atît de triţei Tiirkân Soray, fără riscul să ne aştepte
care poezia îşi dă mina cu culoarea, o pasio­ convingător Dan Hăulică în rîndurile acestei la ieşire şnurul de mătase al mazilului sau
nantă aventură în lumea atît de strategică dar (mai rău !) vreun turn din Jedikule, răpin- Pentru melomani
atît de durabilă a marilor culturi. Parisul _c preţioase cărţi. du-ne, astfel, posibilitatea de a ne îmbogăţi
simţit cu gesturi directe, spontane, el e leagă­ Prof. ANA POP SlRBU cultura cinematografică cu alte pelicule de ti­ © In luna ianuarie au sosit în libră­
nul ardent al marilor vicii de artă, el e civili­ Hunedoara pul „Fetei din Istanbul”. riile judeţului discuri noi de muzică
zaţia, el e locul unui Brâncuşi, Paul Valery, „Fata din Istanbul" este un film slab. Atît populară: unul, Romica Puceanu, altul,
Peguy, Erncst Robert Curtins..., Veneţia nu e de slab, îneît în sfera nonvalorilor este o ve­ de muzică populară maghiară. Primul
numai o „regata storicâ" cu ale ei dionisiace Este absolventă a Şcolii de coregrafie din ritabilă capodoperă. Nu este vina noastîă că prezintă, în acompaniamentul orchestrei
manifestări carnavaleşti, ci şi o aducere amin­ Cluj. încă înainte de terminarea studiilor a n-am auzit încă de Turgut N. Demirag (sce­ Florea Cioacă, melodiile „Ileană, Ileană",
te a marelui Shakespeare, a muzicii, a arte­ Spectacole fost angajată ca balerină la Opera Maghiară, narist şi regizor), dar „Fata din Istanbul" ne „Erai fată mîndră-n sat”, „Urhblai ţa-
lor atît de grave şi de inepuizabile. unde a jucat în numeroase Opere, în ,)Car- opreşte să emitem opinii roz-văzătoare în le­ ra-n lung şi-n lat", „Ne-am despărţit".
Dan Hăulică ne ademeneşte atît de firesc să men" deţinînd chiar un rol de solistă. gătură cu potenţialul său artistic. Al doilea cuprinde prelucrări ale unor
vizionăm filmele lui Antonioni, documentarul @ Azi 20 ianuarie, la orele 10, Casa După o scurtă perioadă de activitate la An­ cîntece populare maghiare din Bihor şi
Dacă „Femeia necunoscută" fusese o demon­
lui despre China populară, să ştim a surprin­ de cultură din Orăştie găzduieşte un samblul armatei din Cluj, se stabileşte la De­ straţie violentă a fiziologiei melodramei, „Fa­ Răscruci, realizate de Birtalan IOszef,
de funcţiile estetice ale dansului, ale muzicii... amplu concert coral. îşi dau concursul va, unde de treisprezece' arii 'este solistă în ta din Istanbul" arată limpede ce poate ieşi Mikos Albert şi Kozma Mâtyăs, melo­
etc., să simţim legătura subterană între cu­ Corul căminului cuţtural din Marga, ju­ corpul de balet al teatrului de estradă: din ..problematizarea” clişeelor melodramati­ diile „Veştejeşte-te trandafiriile", Co­
vînt şi idee. Intenţia de a „înţelege inepuizabi­ deţul Caraş-Severin, dirijat de Dumitru Apreciată unanim de public, balerina Geor­ ce. Eroina filmului (frumoasă, subliniem din
lul planetei" îl proiectează pe Dan Hăulică în­ Jompan, Corul căminului cultural din geta Ene de-â lungul anilor â contribuit cu ta­ nou, deoarece aici rezidă diferitul peliculei) este boară păunule", „Dor de ducă". „IUbeş-
tr-un spaţiu călăuzitor al memoriei omenirii, Geoagiu, dirijat de Eftimie Bugariu şi lentul şi pasiunea ei la toate succesele presti­ moştenitoarea cîtorva milioane pe-acolo şi în­ te-mă mîndră". Interpretează corul Fi­
cartea fiind deci o neliniştită căutare, o supe­ Corul Casei de cultură din Orăştie, diri­ larmonicii şi orchestra Ansamblului ar­
cearcă s-o tragă pe sfoară un şnapan care o
rioară descifrare a tainelor umanităţii. Dan jat de Ioan Popa. giosului colectiv artistic devean. curtează. Ea, fiind naivă mai întîi, îl crede. tistic din Tîrgu Mureş, condusă de Bir­
Hăulică ne spune că marea cultură nu e numaj talan Judii
un simplu „inventar muzeistic" ci şi o sumă i ■ ■ îi '■ a ir»» «â a*« ajauaan*> alun Dar cînd devine isteaţă şi-şi .dă seama de ttia-