Page 63 - Drumul_socialismului_1974_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 917 9 DUMINICĂ 20 IANUARIE 1974

1
....................»■/ rş.wjww"».! '■ a.^w.wwiP'r " ""... ^
BREVIAR INTERNAŢIO ţelegrşu»e • nota • informaţii

După semnarea acordului de dezangajare Invenţii româneşti De pretutindeni

premiate peste hotare
militară dintre tgipt şi Israel Mersul vremii CRAPI VII - „APARATE DE MĂSURĂ" sările. Un emiţător montat pe spatele
unei păsări nu o deranjează pe aceas­
Multe din ideile semnate de specialiştii români
din diverse domenii de activitate şi-au găsit anul PENTRU CALITATEA APEI ta la zbor. Emiţătorul transmite date
cu
şi
privire
la
inimii
funcţionarea
trecut consacrarea pe plan mondial, cu prilejul muşchilor, la frecvenţa respiraţiei şl
După zăpadă ţi frig, o \ participării lor la o serie de manifestări interna­ Crapii urmează să stabilească în vii­
CAIRO 19 (Agerpres). — către instaurarea păcii în în cadrul conferinţei de pa­ iarnă neobişnuit ,de caldă ! ţionale de prestigiu. tor cit de toxice sînt apele reziduale. temperatura corpului păsării în timpul
zborului.
Aceste
date
la
recepţionate
La Salonul de invenţii de la Nancy-Paris, de
Preşedintele egiptean, Anwar Orientul Apropiat". Pe de ce de la Geneva asupra Ori­ s-a instalat pe întinse por- j pildă, inginerului Ionel Rizescu, de la Institutul O firmă americană, în colaborare cu sol sînt valorificate cu ajutorul unui
un institut dc cercetări din Karlsruhe
Sadat, şi-a exprimat satis­ altă parte, şeful statului e- entului Apropiat se va în­ ţivjii din teritoriul R. F. i „Petrom", i s-a decernat medalia de aur pentru (R. F. Germania), a amenajat pe computer. Emiţătorul electronic, con­
struit de inginerii dc la Biroul de con­
facţia faţă de încheierea a- giptean a arătat că nici o truni, de acum înainte, la Germania, mercurul termo- j realizarea unui aparat şi a unui procedeu de fer­ cursul inferior al Elbci un bazin expe­ strucţii speciale al Academiei de ştiin­
rimental în care se varsă ape rezidua­
cordului cu Israelul, menţio- hotărîre nu va fi adoptată kilometrul 101 de pe şoseaua metrelor ridicîndu-se în a- [ mentaţie profundă. La aceeaşi confruntare a in­ le provenite de la o anumită uzină şi ţe din R.S.S. Estonă, asigură o legă­
teligenţei tehnice, alte trei invenţii, semnate de
nînd că „în prezent, pro­ în ceea ce priveşte Canalul Cairo-Suez — anunţă agen­ ceste zile de ianuarie la ■ cercetătorii de la „Petrom", au primit distincţiile se produc In mod artificial curenţi. tură stabilă la distanţe nu prea mari.
Sînt studiate îndeosebi raţele sălbatice,
blema a evoluat şi nu mai de Suez pînă la terminarea ţia MEN. peste 15 grade Celsius. In j supreme. Nu mai puţine satisfacţii a adus In­ Crapii trebuie să rămînă în acest ba­ pescăruşii, cormoranii, ciorile, bufnite­
admite imobilismul" — rele­ acţiunilor de dezangajare. Pe de altă parte, agenţia pas cu... vremea, natura se j ventatorilor români Salonul internaţional de la zin timp de o săptămînă. Dacă din le şi altele, In total 15 specii de păsări
cauza conţinutului insuficient dc oxi­
vă agenţia MEN. Abordînd problema palesti­ relevă că generalul Ensio trezeşte la viaţă. In landul \ Viena, unde au obţinut cinci medalii. gen sau a prezenţei natriului şi cloru­ care trăiesc în regiunea Mării Baltice.
Anul trecut, a însemnat un nou pas în valo­
ri! din apele reziduale peştii sînt slă­
„In prezent, a reafirmat niană, preşedintele Anwar Siilasvuo, care conduce, din Hessen au înfrunzit sălcii- [ rificarea creaţiei ştiinţifice romaneşti peste ho­ biţi, ei sint împinşi de curent prin-
Anwar Sadat, principala Sadat a menţionat că a a- partea Naţiunilor Unite lu­ le, au răsărit lalelele şi I tare. Dintr-un bilanţ al Oficiului de stat pentru tr-o ecluză la unul din capetele bazi­ HAINE REFLECTORIZANTE -
Invenţii şi mărci rezultă că un mare număr de
problemă o reprezintă dezan­ vut cu Yasser Arafat, pre­ crările grupului de lucru narcisele. In multe locuri { Idei tehnice româneşti au primit aviz de breve­ nului. Prin aceasta se declanşează un O NOUĂ TENDINŢA A MODEI ?
gajarea forţelor pe cele do­ şedintele Comitetului Execu­ militar, şi-a exprimat pro­ au înflorit ghioceii. Medicii I tare în alte ţări. semnal de alarmă. Atunci este oprită
scurgerea de ape reziduale in Elba şl
uă fronturi, egiptean şi siri­ tiv al Organizaţiei pentru funda satisfacţie în legătură constată o sporire a nu-\ este verificat gradul de toxicitate al In R. F. Germania va apare în cu-
rînd pe piaţă o îmbrăcăminte de pro­
an. O altă problemă, de o Eliberarea Palestinei, o „con­ cu realizarea acordului pri­ mărului persoanelor care j apel. tecţie pentru pietoni. Cîteva din arti­
însemnătate la fel de mare, vorbire foarte constructivă, vind dezangajarea forţelor e- se pling de inexplicabile I colele care se află în dezbatere sint
este reorganizarea internă a desfăşurată într-o atmosferă giptene şi israeliene la Ca­ NOUTĂŢI MEDICALE LACURI SĂRATE TERMALE mantouri cu tivuri luminoase, pălării
Egiptului". de înţelegere şi coordonare nalul Suez. „Totul indică — dureri de cap şi de depre- \ PE MUNJI INZAPEZIJI care reflectă razele luminoase în întu­
neric, „ochi dc pisică" Ia tocurile pan­
totală". a spus el — că cele două siune psihică şi agravarea j
Totodată, precizează agen­ tofilor. Pînă in prezent există 65 de
ţia, preşedintele egiptean a ★ părţi sînt doritoare să apli­ stării unor pacienţi sufe- i Şase lacuri altădată necunoscute au accesorii de siguranţă pentru pietoni,
care au fost testate. Dat fiind că la
anunţat că dezangajarea for­ ce acest acord". rină de boli cardiace. De \ Progrese realizate fost trecute în cartea turistică a re­ oamenii sub 50 dc ani s-a constatat o
giunii septentrionale a munţilor Tian-
de
faţă
evidentă
ţelor se va putea încheia TEL AVIV 19 (Agerpres). ★ unde se vede că fiecare a- j Cean. Savanţii le-au descoperit după repulsie haine reflectorizante, imbricarea
fabricanţii
unor
într-un termen de 40 de zile, — „Consider că acordul este DAMASC 19 (Agerpres). — în sintetizarea Insulinei ce au escaladat o regiune greu acce­ de îmbrăcăminte consideră că interesul
sibilă, la o altitudine de 2 000 m. Mare
după care ar putea să în­ favorabil ambelor părţi şi că Preşedintele Republicii Ara­ notimp este bun... la timpul j le-a fost surpriza cînd au descoperit pentru această îmbrăcăminte poale fi
trezit prezentîndu-se aceasta ca o nouă
ceapă cea de-a doua fază a implicaţiile sale vor fi pozi­ be Egipt, Anwar Sadat, a său. j Posibilitatea de a se că. Prin combinarea în­ cele şase lacuri ale căror ape sînt sa­ tendinţă a modei.
tive", a declarat, în cadrul
conferinţei de la Geneva. unei conferinţe de presă, Da- avut sîmbătă, la Damasc, i | produce insulină în retor­ crucişată a celor două turate de sare (235 g la litru), iar tem­
{ ;
lanţuri de albumină, din
peratura lor atinge plus 40". Şl totuşi,
tă există în principiu de­
„Această dezangajare, a su­ convorbiri cu preşedintele ja de zece ani. Dar insu­ care este alcătuită mole­ aceste lacuri sînt înconjurate dc sute
bliniat el, reprezintă o ches­ vid Elazar, şeful Statului Siriei, Hafez Assad, asupra 1 Satelitul lina sintetică era atît de cula de insulină, el au dc kilometri dc zăpezi eterne. Expedi­ „SALVAŢI ANIMALELE I" -
tiune pur militară, ce pre­ Major al armatei israeliene. evoluţiei situaţiei din Orien­ scumpă înclt un mili- reuşit să mărească canti­ ţia savanţilor din Kazahstan a stabilit TEMA UNEI NOI SERII
că lacurile din munte sînt dispuse de-a
tatea de Insulllnă obţinu­
gram costa aproximativ 1
găteşte calea pentru o acţi­ El şi-a exprimat speranţa tul Apropiat. Şeful statului j „Skynet-2a“ milion de şilingi austrieci tă. Insulina din retortă lungul unei mari spărturi tectonice ale DE TIMBRE SUEDEZE
une politică. Sper că dezan­ că acest acord „va modifica egiptean a expus preşedinte­ faţă dc circa 400 de şi­ are numeroase avantaje, scoarţei pămîntului. Se emite ipoteza
gajarea va deschide drumul relaţiile dintre cele două lui Assad o serie de aspecte » i lingi, pentru un gram de printre care: garantarea că temperatura lacurilor este dată de Administraţia poştei suedeze a editat
ţări, fiind, poate, simbolul insulină de origine anima­ pe termen lung a aprovi­ curenţii calzi subterani. O altă ipoteză recent o serie specială de timbre cu
zionării diabeticilor cu in­
unei ere noi". ale acordului privind dezan­ ■ Lansarea de pe o rampă i lă. Recent, savanţii vest- sulină şl reducerea efec­ este aceea că lacurile, graţie compozi­ tema „Salvaţi animalele". Seria indică
ţiei chimice particulare a apei, au de­
germani au reuşit să facă
gajarea forţelor la Canalul 1 de la Cape Kennedy a sate- \ şase animale care trăiesc în Suedia şl
(Referindu-se la poziţia is- Suez. un al doilea pas Impor­ telor secundare, cum sînt venit acumulatori al căldurii solare. care sînt ameninţate de dispariţie :
Lucrările Comisiei raeliană, David Elazar a pre­ ★ î litului britanic „Skynet-2a u \ tant în producerea de formarea de anticorpi şi vulturul marin, lupul, vipera, rîsul, şoi­
cizat că ţara sa „va aplica i cu ajutorul unei rachete a- \ insulllnă pe cate sintetl- reacţiile alergice. NU A PUTUT FI GĂSITĂ O NOUA mul călător şi morsa. Acţiunea mon­
dială de salvare a speciilor de anima­
O.N.U. pentru prevederile acordului înche­ AMMAN 19 (Agerpres). — î mericane „Thor Delta" a \ DEFINIŢIE A „TURISMULUI" le ameninţate este patronată de Orga­
iat". Potrivit clauzelor, a a- Secretarul de stat american, I eşuat, a anunţat un pur- \ nizaţia internaţională pentru protejarea
condiţia femeii rătat el, „trupele israeliene Henry Kissinger, a avut, j tător de cuvint al NASA. \ ParalizifSe vor putea Pentru a doua oară a rămas fără re­ animalelor sălbatice (World IVI’rtlife
vor fi retrase la o distanţă sîmbătă după-amiază, o în­ i Efectuată sîmbătă la ora j zultat concursul cu premii, organizat Fund). Pînă în prezent, oamenii sînt
vinovaţi de dispariţia a circa 300 spe­
de Uniunea ziariştilor italieni speciali­
NEW YORK 19 (Agerpres). suficientă de Canalul de Su­ trevedere cu regele Hussein [ 1,38 GMT, lansarea a fost j fi oare lecuite? zaţi în turism, pentru găsirea unei noi cii de animale, iar alte 1 000 de specii
în localitatea iordaniană A-
definiţii pentru noţiunile de „turist" şi
— La New York se desfă­ ez pentru ca egiptenii să se kaba. ! compromisă ca urmare a I „turism". După cum a declarat pre­ se află în pericol.
şoară lucrările Comisiei poată considera satisfăcuţi, ; unei defecţiuni la cea de-a \ şedintele uniunii, Gilberto Bernabei,
O.N.U. pentru condiţia femeii. dar totodată Israelului i se Potrivit agenţiilor France | doua treaptă a rechetei, j In urmă cu cîţiva ani, fecţiuni ca: epilepsie, pa­ din cele 144 propuneri sosite din în­ UN MUZEU AL CĂRŢII
ralizie Ia braţe sau picioa­
Pe agenda Comisiei figurea­ asigură poziţii noi, astfel în- Presse şi United Press In­ i datorită căreia aceasta nu j au produs o adevărată re­ re. Metoda folosită de treaga Europă, juriul nu a putut con­
micile
voluţie
ordinatoa­
sidera nici una ca fiind satisfăcătoare,
ză probleme privind progra­ cît securitatea sa să fie ga­ ternational, convorbirile Kis- : s-a aprins. Satelitul urma ; re pentru reglarea ritmu­ dr. Cooper constă din im­ deoarece nu conţineau toate aspectele La Zdar (Moravia de sud) se află u-
mul de măsuri în cadrul a- rantată". singer-Hussein se referă la • să se plaseze pe o orbită j lui cardiac. Aceste ordi­ plantarea dispozitivului în pregnante ale rolului economic, cultu­ nul dintre cele mai interesante muzee
craniul pacientului şi co­
nului internaţional al femeii ★ recentul acord intervenit în­ : situată la 34 000 km, tre- j natoare, introduse în nectarea lui cu o parte ral şi social pe care îl joacă turismul ale cărţii, printre puţinele de acest gen
pieptul celor suferinzi de
în Jume. In fiecare an, In acest lăcaş
în epoca noastră. Nu s-a adoptat nici
— 1975, elaborarea unui in­ tre Egipt şi Israel privind ; cînd pe deasupra Oceanu- I inimă, au dat posibilita­ a creierului. „Ordinatorul o hotărîre referitoare la o eventuală al culturii sint înregistrate aproxima­
strument internaţional referi­ CAIRO 19 (Agerpres). dezangajarea forţelor lor mi­ lui Indian, şi să fie utilizat j tea la mii şl mii de oa­ creierului" este acţionat repetare a concursului. tiv 30 000 de noi volume din literatura
de către un transmiţător
meni să desfăşoare o via­
tor la eliminarea discrimină­ Grupul de lucru militar creat litare. în comun de serviciile de j ţă normală şi să exercite care funcţionează eu aju­ naţională şi din străinătate.
Muzeul deţine, de asemenea, şi o bo­
rilor faţă de femei, situaţia o activitate productivă. torul unei baterii. Trans- LEGĂTURA PRIN RADIO gată colecţie alcătuită din diferite ti­
Pornind tot de la prin­
femeii în dreptul civil şi în telecomunicaţii ale Marii I cipiile de funcţionare a miţătorul este de dimen­ fi CU PASĂRILE puri de literă, tehnici de tipărit si
reduse,
siuni
putînd
cadrul familiei, participarea Comunicatul reuniunii „Comitetului Britanii şi S.U.A. acestor ordinatoare de purtat în buzunar. mostre bibliofile anterioare anului 1500.
In acest an, colecţiilor de valoare II
Printre persoanele a că­
femeii la dezvoltarea econo­ administraţie. I ritm cardiac, doctorul ror stare s-a îmbunătăţit Ornitologii sovietici au reuşit să sta­ s-au adăugat străvechi manuscrise din
mică şi socială etc. Tarding Cooper, de la se numără un bărbat în bilească o legătură prin radio cu pă­ Egipt şi Mesopotamia.
secţia de neurochirurgie a
Din partea ţării noastre la celor 20“ ai FM Spitalului de boli cronice vîrstă de 50 de ani care
nu-şi putea îndoi cotul şl
lucrări participă Florlca Pa­ din New York, a pus la genunchiul drept, de cînd
ula Andrei, judecătoare la ROMA 19 (Agerpres). — de Miniştrii punct un dispozitiv, la fel avea trei ani, precum şi
de preţios, denumit ordi­
Tribunalul Suprem, membră La sfîrşitul reuniunii de două nu au stabilit însă detaliile nator al creierului. un băiat de 12 ani sufe­ j....................................................................................................................................
de
paralizie
cere­
rind
a Consiliului Naţional al Fe­ zile a „Comitetului celor tehnice ale acestor hotărîri. Noul dispozitiv a fost brală, care înainte de a-
meilor. 20" al Fondului Monetar In­ Ei se vor întruni din nou la Activitate vulcanică { experimentat cu succes plicarea acestui procedeu
la aproximativ zece per­
Luînd cuvîntul în cadrul ternaţional, desfăşurată in 12 iunie la Washington. In ’ : soane care sufereau de a- nu putea sta în picioare. | 0 şcoală de artă pentru copii
dezbaterilor, reprezentanta capitala Italiei la nivelul mi­ ce priveşte noul organ de î Un vulcan subacvatic si- j
României a expus pe larg niştrilor de finanţâ, a fost conducere propus, şi mai a- i tuat intr-o zonă la circa \
Copiii în vîrstă de la ţia de muzică. La secţia
In oraşul Himki, din a-
politica partidului şi statului dat publicităţii un comuni­ les asupra componenţei sale, { 900 mile sud-vest de Tokio I propiere de Moscova, s-a trei la şapte ani frecven­ de arte plastice ei stu­
nostru în ce priveşte creşte­ cat. va hotărî Adunarea Generală | şi-a intensificat activitatea. 1 deschis o nouă şcoală de tează studioul experimen­ diază nu numai desenul
rea rolului femeilor şi pro­ _ Potrivit comunicatului, par­ a F.M.I., în luna septembrie, | Marinarii de pe o navă de \ artă pentru copii. Spre tal din cadrul şcolii, unde şi pictura, dar şi muzi­
La
movarea lor mai activă, în ticipanţii la lucrările reuni­ cînd se va reuni în capitala I pescuit japoneză au putut \ deosebire de şcolile de de patru ori pe săptămî­ ca, notele muzicale. care
ore,
două
fac
cîte
rîndul
nă,
lor,
copiii
muzică şi de artă unde
societate, contribuţia adusă unii nu au reuşit să ajungă S.U.A. : zări bucăţi de rocă azvirli- i învaţă copiii talentaţi, modelaj, muzică, învaţă frecventează secţia de
muzică, studiază şi ei ba­
de milioanele de femei la la un acord în privinţa re­ Comunicatul acordă un I te de forţa exploziei pînă I şcoala de artă din Himki o limbă străină. Lecţiile zele picturii, ale arhitec­
progresul patriei noastre, la formei sistemului monetar spaţiu larg consecinţelor cri­ ! la 20 de metri deasupra j primeşte pe toţi copiii de constau în,„cea,,.mai . măre turii. -
parte din jocuri atractive,
vîrstă preşcolară şl şcola­
formarea unui tineret sănă­ internaţional. Miniştrii au a- zei petroliere, care,, dealtfel, ră care doresc , să se în­ cu materiale didactice o- Şcoala are peste o mie
tos, animat de nobilele ide­ mînat pentru un moment a dominat dezbaterile. Se j nivelului mării. Zona res-[ scrie aici. Scopul princi­ rlginale, care Ii ajută pe de elevi. O sută de pro­
aluri ale socialismului şi co­ mai prielnic preconizata re­ constată gravele repercusiuni j pectivă din ocean este \ pal al noii şcoli nu este preşcolari să-şi însuşească fesori cu experienţă —
absolvenţi ai conservatoa­
lesne
de
mai
obiectul
munismului. formă a sistemului monetar. ale crizei asupra ţărilor in­ j foarte activi, erupţia fiind j acela de a pregăti muzi­ studiu. relor, ai şcolilor de muzi­
cieni şl artişti plastici, cl
că, ai şcolilor superioare
Şcolarii în vîrstă de la
Delegata României a spri­ In schimb, ei au adoptat dustrializate, şi îndeosebi a- j cea de-a patra de această \ \—... de arte plastice — trans­
şapte la 16 ani frecven­
de a se ocupa de dezvol­
jinit programul propus de două hotărîri de principiu. supra celor în curs de dez­ tarea estetică multilatera­ tează, după dorinţă, secţia mit copiilor cunoştinţele
secretariatul O.N.U. pentru Una preconizează invariabi­ voltare. Cobaunicatul relevă : intensitate tncepind din lu- f lă a copiilor. de arte plastice sau sec­ lor.
Anul internaţional al femeii, litatea valorii drepturilor că ţările membre ale „Co­ | na septembrie a anului \
subliniind că măsurile preco­ speciale de tragere, iar alta mitetului celor 20" neprodu­ i 1973.
nizate vor influenţa opinia recomandă instituirea unui cătoare de petrol se anga­ | j
publică din toate ţările în nou organ de conducere al jează să nu urmeze o politică
favoarea înfăptuirii egalităţii F.M.I. In speţă, este vorba care să afecteze celelalte sta­ j Furt de tablouri Cel mai lung
în drepturi a femeii cu băr­ de un Consiliu permanent al i j Un drum dc aproape trei ore, parcurs
batul şi vor contribui la creş­ guvernatorilor, redus la 20 te. De asemenea, ele îşi asu­ ; :
terea rolului femeii în socie­ de membri, care va funcţiona mă obligaţia de a nu recurge j Un tablou realizat de \ tunel din lume
tate, la ameliorarea condiţii­ alături de Consiliul plenar la devalorizări sau restric­ ■ Pablo Picasso, valorînd a- j cu ochii pe fereastra vagonului
lor sale de muncă şl trai. al guvernatorilor şi Consiliul ţii comerciale. ; proape 40 de milioane de j
Cel mai lung tunel din lucru folosită, în mod cu­
j lire, a fost furat dintr-un \ lume este tunelul Oran­ rent, a fost de cca 5 000
ge—Flsh din Africa dc de muncitori. Tunelul a
j apartament din Milano. \ însemnări de călătorie din R. S. F. Iugoslavia (II) sud, destinat pentru trans­ fost săpat în rocă solidă
portul apel din rîul Oran­ prin forare şl explozii. In
| {
Lucio Battisti şi Rod Ste- 11,15 Ce ştim şi ce nu ştim 19.00 Lumea copiilor. „Cu ge în valea rîului Greai timpul executării săpătu­
Fish, o regiune semiaridă.
Cinema wart; 14,00 Unda veselă. despre... Sisteme ca­ Daniela la... carna­ conductorul, deschizînd pe rînd uşile lasă să stăm jos în cele aproape trei din provincia Eastern Ca­ rii au survenit La di­
— Pravalo staniţa Zagreb ! — anunţă
Incîntare ieşită din comun, care nu ne
un
verse
dificultăţi.
„Nu vă întreceţi cu gluma"
pe. Tunelul nu este ter­
val" ;
moment dat o sursă de
— emisiune de Ion Dianu. lendaristice din trecut 19.30 Telejurnal. Săptămîna compartimentelor. ore cît face trenul pînă la Ljubljana. minat în totalitate, astfel apă a inundat întregul
şi astăzi ;
Poşta veselă de Valentin 11,45 Bucuriile muzicii. Am înţeles: urmează gara Zagreb. La puţini kilometri după Zagreb, in­ că nu poate încă să trans­ tunel, fără a produce
DEVA: Torino Negru Silvestru. Regia artistică politică internă şi in­ Coborîm. Predăm valiza Ia garderobă, trăm în Slovenia. Calea ferată aleargă porte apa: excavarea este pierderi de vieţi ; altăda­
paralel şi într-o necontenită întrecere
cum I se spune aici magaziei bagaje­
(„Patria") ; Cînd legendele Ion Vova;, 14,30 Estrada Geneza unei interpre­ ternaţională în ima­ lor. Plătim, dar sîntem rugaţi s-o des­ cu şoseaua. Alături o rîul Sava. Un fel terminată dar căptuşeala tă s-a produs o pătrun­
dere de gaz metan care
interioară din beton, care
mor („Arta"); SIMERIA : duminicală. Emisiune de tări: Oratoriul „Crea- gini ; chidem, să se vadă ce avem înăuntru. de tăietură în Retezatul nostru, spre are o grăsime de mini­ s-a aprins accidental şi a
mum 9 ţoii, se află în
Jandarmul la plimbare George loanid şi Victor ţiunea" de Joseph 20,10 Reportajul săptămî- Funcţionarul ne confundase. Gura Apoi, de pildă. Dar Ia dimensiuni curs de executare. ars mal multe săptămînl.
mai mari. Munţii se strîng arareori în
— Italiano ? — ne întreabă.
(„Mureşul") ; HUNEDOARA : Dumitrescu; 15,00 Buletin Haydn ; n i i : „O garoafă pen­ — Nu. Român. România — răspun­ braţe, aşa că apa rîulul o mult mai Tunelul va avea 17 pi­ Alinierea acestui tunel
deosebit de lung a ridicat,
Veronica se întoarce („Side- de ştiri; 17,30 Azi în Ro­ 12,30 De strajă patriei ; tru Bucureşti" ; dem. liniştită ca a Riului Mare, de la noi. cioare şl 6 ţoii diametru de asemenea, probleme
Se scuză, în limba lui, şi ne roagă
• rurgistul") ; Aventura lui mânia, Carte radiofonică de 13.00 Album duminical: Cu­ 20.30 Publicitate ; să închidem valiza. N-arc ce se uita în Acolo unde stîncile se adună şl gîtule şl 51,5 mile lungime (cca neobişnuite (a trebuit să
cursul apei, larma ci este mal mult
se ţină seama de curbura
83 km).
20,35 Film artistic : „Fra­
Poseidon („Constructorul"); reportaj. Emisiune de Pe­ pletul zilei cu Radu bagajul nostru. Şi spune curat româ­ auzită. Chiar de ia fereastra vagonului. Costul său se va ridica Pămîntului, precum şi de
100 de lei („Arta"); CĂ- tre Dragu; 17,40 Selecţiuni Zaharescu. P a r a d a cul". In rolul princi­ neşte: „Bine, bine. România". Ne glndim cu drag şi admiraţie la hi­ la 60 000 000 lire sterline, anumite „anomalii gravi­
Avem 4 ore de aşteptare, pînă la tre­
LAN: Monte Carlo („11 din opereta „Cîntec gitan" şlagărelor. Rime vese­ pal, Fernandel. Pre­ nul ce ne va duce la Ljubljana, peste drocentrala ce se va naşte pe Rîu! iar durata lucrărilor tota­ taţionale" existente în zo­
Marc, de la noi, şi nu ne săturăm ochii
mieră pe ţară ;
Iunie"); TELIUC: Ultimul de Maurice Yvain; 18,00 le de Aurel Felea, cu 130 de kilometri, spre Marea Adriatică. şi sufletul admirînd minunăţiile naturii lizează 16 ani. Mina de na tunelului).
tren din Gun Hill („Mine­ Serenada în Do major op. Ion Besoiu. In vizită 21,25 Intîlnire cu Johann Patru ore în care nu ne încumetăm să şi cele ale iscusinţei omului, prezente
rul") ; GHELAR : Pe ari­ 48 pentru orchestră de la Teatrul muzical Strauss. Selecţiuni din ne îndepărtăm — pe jos — prea de­ la fiecare pas.
parte de gară. Oraşul, eu peste o ju­
Locomotiva fluieră des. Linia ferată
pile vîntului, seriile I-II eoarde de Ceaikovski; 18,30 din Galaţi. Aventuri spectacolul prezentat mătate milion de locuitori, este un fur­ trece cînd pe deasupra, cînd pe sub
(„Minerul") PETROŞANI : Aşa joacă pe la noi — mu­ în epoca de piatră. de orchestra Filarmo­ nicar. In gară sosesc şi pleacă aproape şosea, tăind pieptiş tăria stîncilor. Din
concomitent cîte două, trei, patru tre­
Cu cărţile pe faţă („7 No­ zică populară; 19,00 Radio­ Cîntă Angelica Stoi- nică şi baletul Tea­ nuri. Cu nume sonore pe tablele indi­ loc în loc, picherii şi cantonierii dru­ Canalul european
mului de fier ne salută, ridicînd ste-
iembrie") ; Stare de asediu jurnal; 19,15 Cvartetul de can. Teatru scurt. trului Volksoper din catoare: Milano, Roma, Londra, Triest, guleţe galbene. întocmai ca la noi. îna­
(„Republica") ; LUPENil : coarde nr. 3 de Diamandi Melodii cu Acvilina Viena ; Bucureşti, Belgrad... In spatele gării, inte de Ljubljana, munţii se mai des­
mii şl mii de maşini. Taxiuri şi trolei­
part, lăsînd loc unui podiş înalt, de pe
Viforniţa („Cultural"); E- Gheciu; 19,34 Pagini din Severin şi N. Bran- 22,05 Telejurnal ; buze aduc şi duc oameni, zarva şi for­ al cărui platou se văd atît de bine va întîlns Dunărea
glantine („Muncitoresc") ; opera „Ana Bolena" de des. C e r n e a l ă şi 22.15 Duminică sportivă. fota n-au momente de contenire, de munţii. Alpii. Cu vîrfurile lor sure,
LONEA : ...Şi salută rîndu- Donizetti; 20,00 Albumul plumb. Caleidoscop LUNI, 21 IANUARIE răgaz. Privim admirativ, zîmbitor. Da, abrupte, ţuguiate, înzăpezite. Unul din cele mai im­ Pe traseul aflat în lu­
încă
o dovadă grăitoare a afirmaţiei
nelele („Minerul"); ANI- interpreţilor de muzică muzical internaţional. filmata: Planeta se grăbeşte... „ Cuprindem cu privirea Ljubljana, eea portante proiecte hidrolo­ cru, care prezintă o deni­
gice
din
lume,
Canalul
velare de aproape o sută
Peronul unu, coloana a doua. Aici
NOASA : Naufragiaţi în spa­ populară: Irina Loghin; Ansamblul „Măgura" trage trenul de Ljubljana. Urcăm, In care se apropie. Trenul opreşte. Cobo- european, lung de 3 500 de metri, vor fi realizate
rim. Ne glndim la ceea ce n« aşteap­
km. care va face legătura
ţiu, seriile I-II („Muncito­ 20,15 Zece melodii prefenate; din Codlea. Doi arhi­ 16.30 Emisiune în limba sensul de mers al trenului, avem la tă. MIine, şl în zilele ce vor urma... între Marea Nordului şi 50 de poduri şl Intersec­
ţii dc nivel, opt porturi
resc"); PETRILA: Maria Stu- 20,45 Consemnări de Irina tecţi şi... un pic de maghiară. Din 7 în 7 îndemîna privirii partea stingă a pei­ Marea Neagră, va fi ter­ şi un lac de acumulare.
art („Muncitoresc") ; VUL­ Răchiţeanu-Şirianu; 20,50 iarnă ; zile. Agendă cultura­ sajului. Este o adevărată îneîntare. O GH. I. NEGREA minat în curînd. In R.F. Pe calea de apă, care va
CAN : Aventura lui Posei­ Selecţiuni din cele mai 16.00 Magazin sportiv. lă. Reportaj econo­ Germania au început lu­ avea Intre 20 şi 55 metri
crările la ultimul tronson
lăţime, vor circula ambar­
don („Muncitoresc") ; URI- frumoase operete româ­ Campionatele interna­ mic. Mic recital de de legătură Intre fluviile caţiuni europene pînă la
CANI : Şapte zile („7 No­ neşti; 21,15 Ritmuri, rit­ ţionale de tenis de cîntece populare. Tea- Main şi Dunăre. Porţiu­ 1 500 tone. Trei dintre e-
eluze, cu o înălţime de
iembrie") ; ORÂŞTIE: De­ muri; 22,00 Radiojurnal; masă ale României. . • tru : „Strada îngeri­ Z o o l o g i e nea de 130 km, necesitind ridicare de aproape 25 m,
de
în
valoare
cheltuieli
parte de Tipperary („Pa­ 22,10 Panoramic sportiv; Transmisiune directă lor şchiopi" ; 1,5 miliarde mărci, va fi sînt considerate drept cele
tria") ; Aladin şi lampa fer­ 22,30 Arii şi scene din o- din Sala sporturilor 19.00 Campionatele interna­ terminată pînă în 1977. mai mari din Europa.
mecată („Flacăra") ; GEOA- pera „Martha" de Flotow; de la Ploieşti; ţionale de tenis de ORIZONTAL : 1. Păsări G. In vilă 1 — Gen de şo- neşte cu seminţe de in ;
GIU-BAl : Pe aripile vîn­ 22,50 Moment poetic. De 17.00 Film serial pentru ti­ masă ale României. care trăiesc în Delta Du­ pîrlc originare din Indo­ 12. Denumirea ştiinţifică
nezia ;
7. Vîrstă — Nu
a unei specii de raţe săl­
tului, seriile I-II ; HAŢEG : dragoste. Lirică latino-ame- neret : „Pistruiatul". Transmisiune directă nării, mari consumatoare mal există altul ; 8. Pă­ batice care trăieşte în A-
de peşte — Umbră sură,
Paraşutiştii („Popular"); ricană; 23,00 Dans non- Episodul V ; din Sala sporturilor spaima oilor; 2. Cel mai sări autohtone, familiare merica de Sud (două cu­
BRAD : Perechile („Steaua stop; 24,00 Buletin de ştiri; 17,35 Cîntare patriei — de la Ploieşti ; mare mamifer al zilelor in peisajele dc iarnă — vinte) — In pană !
Enervat la culme ; 9. Şar­
roşie") ; GURABARZA : 0,03—5,00 Estrada nocturnă. concurs coral inter- 19,20 1001 de seri. noastre — Flecare din pe uriaş, care trăieşte în VERTICAL : 1. Porum­
braţele unei elice de a-
Drumul spre vest („Mine­ judeţean. Participă : Băiatul de pe afiş ; vion ; 3. Păsări cîntătoare zonele tropicale — Ani­ bei sălbatici din America
de Sud — Şarpe veninos,
rul") ; ILIA: Ciprian Po- corul Liceului peda­ 19.30 Telejurnal. La cotele cu penajul colorat în gal­ mal cu platoşă din Ame­ originar din India ; 2.
ben — Odinioară era în­
rica de Sud ;
10. Şarpe
rumbescu, seriile I-II („Lu­ gogic din Cîmpulung anului XXX ; sărcinat cu menţinerea uriaş, trăieşte în America Cerb nordic — Regele a-
nimalelor (plural) — Soi
mina"). Televiziune Muscel ; corul de ca­ 20.00 Ancheta Tv.: „Pămân­ ordinii publice; 4. Ultime­ şi în insula Madagascar de peşte (regionalism) ; 3.
meră al Casei de cul­ tul, avuţie naţională"; le amazoane ! — Femeie — Cal dobrogean — Ar­ Animal din America de
bust din familia rozacee-
care practică sportul că-
tură a studenţilor din 20.30 Revista literar-artis- lăriei ; 5. Mamifer carni­ lor ; 11. Solii soarelui (sin­ Sud, caracterizat prin
încetineala
care
se
cu
tică Tv. : literatură,
DUMINICA, 20 IANUARIE Cluj ; corul Sindica­ film, plastică, teatru ; vor, trăieşte în haite, în gular) — Pasăre mică şi mişcă — Unul din cei mai
frumoasă, care se hră­
Africa şi Asia — Pomadă:
tului învăţămînt Cra- frumoşi colibri din Bra­
iova ; corul ostăşesc 21.15 Roman foileton : „Pot zilia ; 4. Marcă de maşi­
8,30 Gimnastica pentru Bouille" — ecraniza­ nă — Schimbă linia — Cel
PROGRAMUL I: 6,00 toţi ; „Someşul" ; corul Sin­ re după Emile Zola. mai bun ; 5. Animal ma­
rin
braţe
puternice,
cu
Buletin de ştiri; 6,05 Con­ 8,40 Cravatele roşii ; dicatului învăţămînt Episodul IV ; prevăzute cu ventuze ; 6.
certul dimineţii; 7,00 Radio­ 9,35 Film serial : Daktari. Slatina ; 22.15 24 de ore. In tema careului dc faţă
jurnal. Sumarul presei. Bu­ Episodul „Căsuţele — Lopăţică pentru cură­
ţatul plugului ;
7. Nete !
letin meteo-rutier. Sport; leilor” ( I ) ; — La telefon — In fine !
7,45 Avanpremieră cotidi­ 10,00 Viaţa satului. Invita­ — Negaţie ; 8. Intr-o ra­
ză 1 — Parte dintr-o com­
ană; 8,00 Partidului, inima tul emisiunii: Theodor petiţie sportivă — Final
şi versul; 8,10 Ilustrate mu­ Butnaru, preşedinte­ la şali ; 5. Ce se naşte
zicale; 9,00 Ora satului; le cooperativei agri­ din pisică... ; 10. Mamifer
din familia cămilelor, ca­
10.00 Radiomagazinul fe­ cole din comuna In- re trăieşte în America de
meilor; 10,30 Succese ale dependenţa-Galaţi. De Sud — Păsări călătoare,
discului — muzică uşoară; luni pînă duminică — Vînd casă cu încălzire Cumpăr apartament con­ asemănătoare porumbeilor,
căutate de vînători ; IX.
11.00 Buletin de ştiri; 11,05 jurnal de actualitate centrală, baie. curte 960 fort I, 3 camere. Informaţii Militari din cavaleria u- Mat în trei moţaşi
Intîlnire cu melodia popu­ săptămînalâ. Pe agen­ mp. Eliberez imediat. Că- Deva, telefon 12308. şoară — Diviziune în bloc
lară şi interpretul preferat; da de lucru a adună lan, Batiz, 113. — Cap de taur : ; 12. Ge­
neric pentru zburătoare
11,35 Muzică uşoară de Ra­ .rilor generale : „1971 Uaut femeie îngrijit copii, — Pasăre ce trăieşte în Controlul poziţiei : 1. DbB — g3 Ra4 — b5
du Şerban; 12,00 De toate — an record în agri­ Ofer apartament 2 came­ internă. Deva-Gojdu, bloc junglele din Ameriea de Alb — Rh2, Db3, Cd6, Cd8 2 - D g3 — C3 orice
pentru toţi; 13,00 Radio­ cultură". Ceramica do re, Turda, contra similar A 7, apartament 43. Horho- Sud. Negru — Rd4, p.e4, g4 3. Dc3 — c4 sau c5 -f mat
jurnal. Sport; 13,15 Stele Bihor. Program muzi- Deva. Informaţii Deva, str. DICŢIONAR: Oan, Ifa. Rezolvarea problemei 1. Db8 — g3 Ra4 - b4
ale cîntecului: Marina Voica, cal-distractiv ; Lenin, 25. ianu. din numărul trecut 2 Dg3 _ f]3 a5 _ g4
3. Ncl — <32 + mat
ILEANA MORARU
Deva
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Fetru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audiente, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva-