Page 64 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 64
Proletari din toate fările, unifi-vă!
SEMNAREA KCLAUTB COMUNE
PRIVIRE LA VIZITA DELEGAŢIEI FRONTULUI
NATIONAL PENTRU ELIBERAREA AR60LEI
Luni la amiază, la sediul România, şi ITolden Ro- C.C. al P.C.R., Constantin
C.C. al P.C.R., a avut loc berto, preşedintele Frontu Matei şi Constantin Vasiliu,
semnarea Declaraţiei comune lui Naţional pentru Eliberarea adjuncţi de şefi de secţie la
cu privire la vizita în Re Angolei. C.C. al P.C.R., Radu Enache,
publica Socialistă România a La solemnitatea semnării au secretar al C.C. al U.T.C.,
delegaţiei Frontului Naţional fost de faţă tovarăşii Emil Nicu Ceauşescu, vicepreşe
pentru Eliberarea Angolei Bodnaraş, Manea Mănescu, dinte al Consiliului Uniunii
(F.-N.L.A.). i Paul Niculescu-Mizil, Ilie Asociaţiilor Studenţilor Co
Declaraţia a fost semnată Verdeţ, Dumitru Popescu, munişti din România, Stan-
de t o v a r ă ş i i Nicolae Cornel Burtică, Mihai Gere,
Ceauşescu, secretar general al Ştefan Andrei. Au fost pre ciu Stoian, secretar general
Partidului Comunist Român, zenţi, de asemenea, general al Ligii române de prietenie
preşedintele Consiliului de colonel Ion Coman, Ghizcla
Stat al Republicii Socialiste Vass, Ion Savu, membri ai (Continuare in pag. a 4-a)
ANUL XXVI Nr. 5 918 MARJI 22 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI
Cuvintul tovarăşului Cuvînîul tovarăşului
A Primele cantităţi
XXX-a XMea 9 Nicolae Ceausesco Holden Roberto
aniversare Congres de ipsos
a al Du])ă ce la finele anului Stimate tovarăşe Roberto, Tovarăşe preşedinte,
Tovarăşi,
Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P. C. R, trecut Fabrica de ipsos de Stimaţi tovarăşi, Iată sosit momentul atît de aşteptat de
la Călan a fost pusă in
Aş dori să exprim încă o dată satisfacţia
funcţiune înainte de ter conducerii Partidului Comunist Român, a către mişcarea noastră. Am sărbătorit aici
men, rodajul, verificările guvernului Republicii Socialiste România o adevărată căsătorie.
şi probele tehnologice s-au încă din momentul sosirii noastre în a-
Necesităţi imperioase în toate întreprinderile efectuat într-un timp op pentru vizita pe care delegaţia dumnea ceastă frumoasă ţară, care este Republica
voastră a făcut-o în România, pentru rela
tim, permiţînd obiectivu ţiile de colaborare şi solidaritate care se .Socialistă România, am fost obiectul unei
lui să treacă pe producţie dezvoltă între Partidul Comunist Român şi solicitudini, unei prietenii care s-a dovedit
conform prevederilor di
deosebit de sinceră. Cred că în analele miş
ACCELERĂRI DE RITMURI SPRE UN BILANŢ nainte stabilite. In acest Frontul Naţional pentru Eliberarea Angolei. cării noastre această vizită în ţara dumnea
In zilele petrecute în ţara noastră aţi pu
fel, pînă sîmbătă, 19 ianua
voastră, tovarăşe preşedinte, constituie un
rie, fabrica a produs mai tut constata preocuparea României pentru lucru deosebit de important.
dezvoltarea sa economico-socială. ne-aţi îm
mult de 300 tone de ipsos părtăşit din preocupările Frontului Naţio în cursul scurtei noastre şederi aici am
RODNIC ÎN PRIMA LUNĂ A ANULUI de înaltă calitate care în- nal pentru Eliberarea Angolei, ale poporu învăţat să vă cunoaştem, aşa cum şi dum
neavoastră aţi învăţat să ne cunoaşteţi. Toa
cepînd de joi 24 ianuarie
lui angolez în lupta pentru cucerirea in
te convorbirile pe care le-am avut, tovară
a.c. vor începe să fie ex
pediate beneficiarilor. dependenţei naţionale. şe preşedinte, s-au purtat într-o ambianţă
Aşa c?tm am menţionat în cursul convor
0 Siderurgiştii hunedoreni şi minerii După primele două decade de muncă Centrala cărbunelui Petroşani înregistrea In acest sens — după birilor pe care le-am avut. Partidul Comu de sinceritate, de francheţe şi — voi adău
de la Vulcan - autorii chemărilor la în din ianuarie, colectivele de frunte ale ju ză de la începutul anului 1 250 tone cum ne-a relatat tovarăşul nist Român, poporul român vor continua să ga — într-o ambianţă destinsă.
trecerea pe ţară — înregistrează cele mai deţului nostru răspund cu rezultate pres cărbune net peste prevederi. inginer Vaier David — di acorde întregul său sprijin luptei de elibe Semnarea Declaraţiei Comune concreti
mori depăşiri de plan. tigioase necesităţilor şi exigenţelor aces In rindul colectivelor cu rezultate dem rectorul întreprinderii pen rare naţională din Angola, pentru înlătura zează toate convorbirile şi schimbul de pă
q 6 exploatări miniere din Valea Jiu- tei prime luni din '74. Siderurgiştii de la ne de laudă se situează energeticienii tru lianţi Deva, în urmă rea deplină a dominaţiei colonialiste, pen reri pe care l-am avut. Singura dorinţă pe
1 raportează un plus de producţie de Hunedoara, autorii chemării la întrecere de la Mintia, forestierii din cadrul tru trecerea la făurirea statului naţional care o exprim — şi aceasta este o dorinţă
3 860 tone cărbune. adresată tuturor unităţilor din metalurgia I.F.E.T. Deva, lucrătorii de la „Marmura" toarele zile se va face independent, la dezvoltarea economico-so foarte sinceră, o dorinţă care ne angajea^-
q însemnate creşteri faţă de prevederi ţării, sînt colectivul unde se evidenţiază Simeria şi I.M.C. Deva şi altele, care recepţia liniei ferate pen cială. ză — este . ca să traducem în viaţă ceea ce
la I.E.C. Deva, I.M.C. Deva, „Marmura" cel mal bine eforturile şi preocupările şi-au onorat sarcinile de plan pe cele tru acceptul intrării şi Declaraţia Comună pe care am semnal-o noi am semnat.
Simeria, I.F.E.T. Deva. pentru utilizarea în mod intensiv o agre două decade. Realizările lor, dar mai cu scoaterii vagoanelor C.F.R. astăzi constituie o dovadă a relaţiilor de co In ce mă priveşte pe mine şi delegaţia
Prima lună a acestui an jubiliar — în şi din incinta fabricii. laborare şi solidaritate dintre Partidul Co noastră vă putem încredinţa că vom res
gatelor şl depăşirea pe această cale a seamă ale colectivelor fruntaşe, asigură
marcată în întreprinderi de entuziaste sarcinilor zilnice de plan. Ca urmare, în de pe acum încheierea primei luni din Interlocutorul nc-a preci munist Român şi Frontul de Eliberare Na pecta ad-literam ceea ce noi am semnat.,
angajări în marea întrecere pentru întîm- primele 20 de zile ale anului, la C. S. ’74 cu un bilanţ de prestigiu. Aceste e- zat că planul de ipsos ţională şi, totodată, o expresie a dorinţei deoarece am făcut acest lucru în deplină
pinarea aniversării a trei decenii de la Hunedoara s-au realizat peste plan, în xemple trebuie urmate de toate unităţile al acestei luni va fi reali noastre comune de a dezvolta această co- libertate, în deplină cunoştinţă de cauză.
eliberarea patriei şi Congresului al XI- industriale din judeţ, îndeosebi de cele zat integral.
lea al P.C.R. cu realizări de prestigiu în contul angajamentelor asumate, 628 tone cu rămîneri în urmă. Sînt vizate în spe (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
îndeplinirea cincinalului înainte de ter cocs, 1 950 tone aglomerat, 2 062 tone cial minele Ţebea, Petrila şi Uricani, sec
men — trebuie să constituie pentru fie fontă, 4 880 tone oţel, iar la cele 7 sec ţiile cocsificare şi turnătorii de la I. V.
care colectiv muncitoresc din industria ţii de laminoare s-a realizat în plus un Călan, I.C. Orăştie, I.U.M. Petroşani şi
judeţului o perioadă de accelerare ge total de 4 195 tone laminate. altele, unde se impun urgente măsuri Turismul a început să fie
nerală a ritmurilor producţiei, pentru Acţionind în acelaşi spirit de angajare pentru folosirea integrală a maşinilor, u- practicat de mase tot mai
realizarea exemplară a planului şi acu şi dăruire, colectivele exploatărilor din tilajelor şi instalaţiilor, a forţei de mun ACORDUL GLOBAL largi de oameni de diferi
mularea unor depăşiri cit mai substan Valea Jiului sporesc producţia medie zil că şi timpului de lucru, îmbunătăţirea a- te profesii, devenind azi nu
ţiale la toţi indicatorii. nică de cărbune, înscriind pînă acum pe provizionării tehnico-materiale şi asigura un mijloc de distracţie, ci o
Aceste necesităţi imperioase vizează grafic plusuri importante de producţie. rea desfacerii produselor. necesitate. Liniştea, peisajul,
întreaga industrie a judeţului, se ridică Minerii de la Vulcan, care au lansat Toate unităţile industriale hunedorene aerul ozonat sînt numai o
in faţa tuturor conducerilor şi organiza chemarea Ia întrecere către toate unită dispun de condiţii favorabile pentru des Stimulează hărnicia si interesul parte din factorii care con
ţiilor de partid, care trebuie să acţioneze ţile din industria carboniferă, sînt in făşurarea normală a producţiei şi înche cură la reîmprospătarea ca
cu fermitate şi eficienţă în scopul mate fruntea minelor din Valea Jiului cu un ierea primei luni din '74 cu realizări su 9 pacităţii de muncă, a rela
rializării sarcinilor şi măsurilor indicate plus de aproape 2 800 tone cărbune. perioare prevederilor şi in această di xării organismului.
de secretarul general al partidului în cu- Cu depăşiri se prezintă şi minele Paro- recţie conducerile întreprinderilor, organi
vîntarea rostită la plenara C.C. al P.C.R. şeni, Lonea, Aninoasa, Dîlja şi Lupeni. zaţiile de partid, colectivele de muncă cooperatorilor pentru sporirea producţiei Dar muntele are şi el
din noiembrie anul trecut. Datorită strădaniilor acestor colective, trebuie să acţioneze ferm şi eficient. legile lui, cunoscute şi mai
puţin cunoscute. In situaţii
vitrege, el este de temut
Introducerea şi aplicarea ducţii superioare celor pla ţinînd o producţie totală dc chiar şi pentru cei mai buni
Lucrările de investiţii vor sistemului de organizare şi nificate la hectar. Acordul 9 632 kg ştiuleţi. Asemenea cunoscători ai tainelor lui,
global îi stimulează pe cei
realizări au obţinut şi alţi
retribuire a muncii în a-
darmite pentru cei mai
fi realizate integral, Sarcinile la zi—depăşite la toţi indicatorii cord global s-a dovedit a harnici şi-i obligă şi pe cei cooperatori. Gheorghe Foc-
fi un puternic factor sti
care erau mai delăsători şi
şa, de pe un hectar a obţi
mulativ al hărniciei şi inte făceau treaba de mîntuială nut 7 842 kg "ţiorumb ştiu-
in tenaen — Sintem în secţia de bază — fire periori IQ calitatea produselor. tru obţinerea de producţii să se alinieze după frun leţi. De pe aceeaşi suprafa
resului cooperatorilor pen
de carbon, am înregistrat indici su
a
„Viscoza"
I.F.A.
Lupeni,
unde
taşi.
ţă, Vasile lagăr a realizat
se produce mătasea artificială atit — Dar anul ăsta ? cît mai mari de porumb de 6 039 kg, Octavian ITanc — Cine salvează...
Deşi sarcinile ce revin în acest an colec de apreciată de beneficiari. — Deşi sarcinile lunare sînt pe toate terenurile, indife 6 110 kg, Ştefan Matei —
tivului I.C.S. Hunedoara sînt sporite în ra — Ciţi muncitori lucrează în sec mai mari, am plecat bine. Avem rent de gradul lor de ferti #> 6 380 kg, Liţă Udrea —
port cu cele din 1973, există hotărîrea una ţie, tovarăşe Martonosy Francisc ? sarcinile la zi depăşite la toţi in litate. Aceasta pentru că In condiţii de 7 440 kg, iar Irimie Oprea
nimă şi certitudinea că ele vor fi realizate Şeful secţiei ne răspunde prompt: dicatorii, am dat peste plan aproa plata muncii se face nu nu de pe o jumătate de hectar „Salvaraontur?
integral, in termen şi de bună calitate. Ga — Peste 700, dintre care 340 nu pe 1,5 tone fire viscoză, se consta mai în raport cu suprafaţa neirigare, peste a realizat o producţie de
ranţia îndeplinirii lor stă în vrednicia oame mai la finisaj textil. tă îmbunătăţirea permanentă a pro lucrată şi normele realiza 6 000 kg porumb 3 500 kg. Familia cooperato
nilor, în forţa lor de mobilizare şi acţiune, — ate femei ? ducţiei. te ci şi direct proporţional rului Vasile Lazăr a lucrat
in dorinţa de a înfăptui cincinalul înainte — Majoritatea sînt femei. La fi — Pe cine notaţi la panoul hăr cu producţia de porumb ob ştiuleţi la hectar. în acord global 5 ha şi • a puţin iniţiaţi. Din diferite
de termen. La nivelul conducerilor trustului nisaj textil, din 340, doar 40 sînt niciei ? ţinută de către fiecare coo Retribuţii mărite, obţinut o producţie totală surse de informare, mulţi
şi şantierelor s-au luat măsuri concrete de bărbaţi. Dar priceperea, hărnicia — Aveţi mult spaţiu ? perator de pe suprafeţele — terenul fiind mai slab dintre noi au luat cunoştin
distribuire teritorială a lucrărilor, de eşalo şi devotamentul lor în muncă se — Nu prea. angajate în acord global. după producţiile productiv — dc 14 840 kg, ţă de tributul plătit mun
narea lor judicioasă in timp, de aprovizio materializează în rezultate deose — Atunci să ne limităm la ; Pali Experienţa multor coope obţinute revenindu-i ca retribuţie
narea corespunzătoare cu materiale, pentru bite. Iolanda, Maria Balea, Maria Sur- rative agricole de producţie 3 700 kg porumb ştiuleţi. telui de către cei ce i-au
încadrarea riguroasă in graficele de execu — De exemplu... du, Maria Ştern, Nagy Elena, Sonia din judeţul nostru demon Cum am lucrat pămintul ? nesocotit capriciile. Pentru
te- . . . . — In 1973, ne-am îndeplinit pla Dumanschi, Eugenia Măndoiu. Tot strează eficienţa aplicării Terenul pe care am cultivat a preîntîmpina ivirea unor
J
Un sprijin mai mare se cere insa şi din nul producţiei globale în proporţie colectivul este hotărît să întîmpi- retribuirii muncii pe baza Să dăm cuvînt faptelor, porumbul a fost ogorît din asemenea stări de lucruri,
partea beneficiarilor şi proiectanţilor privind de 101,4 la sută, am depăşit pro ne cea de a XXX-a aniversare a acordului global şi interesul să demonstreze ele viabili toamnă iar în primăvară în anul 1969 a apărut Ho
asigurarea la vreme a proiectelor şi docu ductivitatea muncii cu 1,2 la sută, Eliberării patriei şi Congresul al deosebit al cooperatorilor tatea retribuirii muncii în s-au administrat cîte 200 tărîrea Consiliului de Mi
mentaţiilor, a amplasamentelor şi deschiderii am dat peste prevederi apreciabile Xl-lea al P.C.R. cu rezultate deo pentru această formă de acord global. La noi, retri kg superfosfat la hectar, niştri nr. 140, prin care se
finanţărilor, a ajutorului concret cu echipe cantităţi de fire vîscoză şi sulfură sebite în muncă. plată a muncii. La noi, buţia muncii s-a făcut în iar suprafaţa de 18 ha a prevede înfiinţarea echipe
de meseriaşi la lucrările de montaj. ţăranii cooperatori au în produse de bază, acordîn- fost îngrăşată cu gunoi de lor de salvare în munţi,
ţeles şi s-au convins faptic du-se 250 kg pe tonă (80 la sub denumirea de „Salva-
sută în natură şi 20 la sută
că de nivelul producţiilor în bani).. La cultura porum GHEORGHE MIR mont“. Aceste echipe sînt
pe care le realizează de bului, de exemplu, Eleono- brigadier de cîmp la C.A.P. formate din cei mai buni
Rezultatele întrecerii patriotice pentru buna gospodărire pinde direct şi cîştigul, fapt ra Barbu a lucrat cu fami Strei alpinişti, buni cunoscători
ce îi determină să munceas
ai muntelui, dotaţi cu mate
că mai bine, să obţină pro lia sa 1,5 ha porumb, ob- (Continuare in pag. a 3-a) riale tehnice de salvare mo
derne, inclusiv cu mijloace
si înfrumuseţare a localităţilor în anu! 1973 J de alarmă. Despre scopul
şi necesitatea acestor echi
pe şi în judeţul nostru s-<a
întrecerea patriotică pen meinice făcute în tot cursul B. MUNICIPII CU POPULAŢIE SUB 50 000 mai scris în coloanele zia
tru înfrumuseţarea şi buna anului 1973, Comisia Centra LOCUITORI rului (au mai scris şi alte
gospodărire a localităţilor a lă formată din reprezentanţi Convorbirea telefonică publicaţii). La început cre
antrenat şi în 1973 mase ai Comitetului pentru Pro — Premiul I 500 000 lei municipiului Tecuci, jude In pagina a ll-a deam că lucrurile au dema
largi ele cetăţeni cu aportul blemele Consiliilor Populare, ţul Galaţi
cărora s-au realizat numeroa Consiliului Central al Uniu — Premiul II 350 000 lei municipiului Tîrgovişte, ju rat bine. Dacă însă facem
se lucrări ca : amenajări şi nii Generale a Sindicatelor, deţul Dîmboviţa bilanţul pe 1973, vom con
întreţineri de străzi, trotua Comitetului Central al Uniunii — Premiul III 300 000 lei m'unicipiului Tr. Măgure Participare activă, ini stata că ceea ce s-a făcut
re, parcuri şi zone verzi, Tineretului Comunist, Consi le, judeţul Teleorman. ţiativă, răspundere, în de duminică după-amiază nu e la nivelul cerinţelor.
locuri de agrement, terenuri liului Naţional al Femeilor. încă nu a apărut decizia
de sport şi de joacă pentru Consiliului Naţional pentru E- In afara municipiilor cla locurile următoare şi muni rezolvarea optimă a sar de înfiinţare a acestei echi
copii, lucrări de îndiguiri, ta- ducaţie Fizică şi Sport şi ai sate pe primele trei locuri, cipiile Suceava, Giurgiu, Lu cinilor care stau în faţa — Şi care c bi felicitările, pentru pe, aşa cum prevede H.C.M.
Alo, redacţia ?
—
luzări şi consolidări de ma Consiliului Naţional al Or au mai obţinut rezultate bu goj, Petroşani, Călăraşi, Foc Sintem Călanul, de lanţul ? că va trebui să le- nr. 140. Dintre forurile pre
luri, de combatere a exce ganizaţiei Pionierilor, a ho- ne, clasîndu-se în ordine pe şani şi Alba Iulia. economiei şi vieţii so la Comitetul orăşe — Păi, după cum reeditaţi. Pentru că văzute în hotărîre de a se
sului de umiditate pe tere tărît în conformitate cu pre ciale a judeţului. nesc al U.T.C., vă a confirmat şi to printre noi se afla ocupa de pregătirea, îndru
varăşul ing. Marta,
Ghcor-
nurile agricole, plantări de vederile H.C.M. nr. 238/1969 c. ORAŞE CU POPULAŢIE PESTE 10 000 vorbeşte Dionisle şeful fermei, valoa şi sudorul Pentru marea şi controlul acestor
ghe
Sima.
Frenţoni.
pomi, înfrumuseţarea trasee să acorde următoarele premii LOCUITORI — învăţăminte, conclu — Ce aveţi atît rea lucrării se ri el am primit o echipe, doar O.J.T. a făcut
lor turistice şi a intrărilor în şi menţiuni municipiilor şi — Premiul I 450 000 lei oraşului Buhuşi, de urgent, tovarăşe dică la 6 000 lei. veste de Ia mater
—
Cum se simt
secretar ? Doar azi
localităţi, întreţinerea fon oraşelor fruntaşe în acţiunea Bacău judeţul zii şi orientări desprinse e duminică. băieţii după munca nitatea din Hune ceva. A virat o sumă de
doara. Elena, soţia
dului locativ etc. de înfrumuseţare şi buna lor — Premiul II 330 000 lei oraşului Gura Humorului, din lucrările Conferinţei — ştim, dar noi din ziua de odih lui, i-a dăruit azi o bani în contul clubului
Pe baza unor analize te gospodărire. acum am venit de nă ? fetiţă de 3,350 kg Corvinul Hunedoara, din
i judeţul Suceava la lucru. A fost o — Dacă v-aş spu — o surioară pen
— Premiul III 300 000 lei oraşului Curtea de Argeş, judeţene a sindicatelor. zi spornică. Ştiţi, ne ce bucurii ne-au tru Gabriol. care s-au cumpărat ceva
Felicitări, să-i
e acţiunea de spri
—
A. MUNICIPII CU POPULAŢIE PESTE 50 000 judeţul Argeş jinire a fermelor a- Însufleţit da munca trăiască ! materiale (foarte puţin fa
v-aţi
seama
LOCUITORI — Premiul IV 240 000 lei oraşului Slobozia, judeţul gricole, iniţiată de cum se simt. Pen — Mulţumim. Şl
Ialomiţa In pagina a lll-a Comitetul judeţean tru că l-am avut eu zic să trăiască ţă de necesar), iar doi mem
al U.T.C. De la ora
printre noi pe e-
Premiul I 750 000 lei municipiului Baia Mare, — Premiul V 200 000 lei oraşului Buşteni, judeţul 8 dimineaţă, 21 de lectricianul Ioan O- şi să-i felicităm şi bri ai echipei „Salvamont"
pe Ioan Thlrt, A-
judeţul Maramureş Prahova tineri electricieni, ncscu, care azi a drian Palcău, Oscar din Hunedoara — Abel Ri-
Premiul II 600 000 lei municipiului Craiova, jude — Menţiunea I 150 000lei oraşului Codlea, judeţul lăcătuşi şi sudori împlinit 21 de ani. Zigan, Adrian Zur- tişan, Maestru al sportului
frumos
Gestul
ţul Dolj Braşov @ Carnet cultural de la Întreprinde dc a-şi lui sărbători lescu, Vasile Chl-
au
„Victoria"
Francisc
ciudeanu,
rea
Premiul III 450 000 lei municipiului Drobeta Tr. — Menţiunea II 120 000lei oraşului Olteniţa, judeţul lucrat la repararea ziua prin muncă, Moldova». Marcel la alpinism, şi Ion Tzegu,
Severin, judeţul Mehedinţi. 11 Iov ® Sport instalaţiilor electri ne-a impresionat. Tudor, pe toti cei
—
Felicitări lui
ce, de apă şi a a-.
— Menţiunea III 100 000lei oraşului Zalău, judeţul Să- dăpătorllor automa Ioan Oncscu ! care azi, la fermă, GEORGE BOJANU
au fost la înălţime!
In afara municipiilor cla- locurile următoare şi munici laj. 9 Viaţa universitară te de la ferma 7 — Mulţumim, dar
ate pe primele trei locuri, piile Reşiţa, Hunedoara, A- din Călan. nu vă grăbiţi cu LUCIA LICIU (Continuare în pac. a 3-a)
,u mai obţinut rezultate bu- rad, Timişoara, Brăila, Pia
ie, clasîndu-se în ordine pe tra Neamţ şi Mediaş. (Continuare in pag. a 4-a)
1 INSTRUIREA gandiştilor de la invăţă- două clădiri ale căror ser către Ministerul Comerţu LA TERMINAREA VREMEA
mîntul politic al U.T.C.,
| BRIGADIERILOR DE din comunele aparţinătoa vicii locuitorii din Călan lui Interior in colaborare
le doresc cu ardoare.
CiMP DIN C.A.P. re acestei zone. In cadrul cu Comitetul Uniunii sin şi SCHIMBULUI Pentru 24 ore
dicatelor
din
comerţ
instruirii privind dezbate CU STĂRUINŢA r \ W T.A cooperaţie şi cu Asociaţia
Ieri a început, la Casa rile din cercurile invăţă- bucătarilor şi cofetarilor, Vreme instabilă, cu ce
agronomului din Mintia, mîntului politic al U.T.C. COOPERATORILOR concurs care a avut drept La terminarea schimbu rul temporar noros ziua
instruirea brigadierilor de care vor avea Ioc în a- temă: „Cea mai bună can- lui, peste 50 dintre mun şi cu intensificări în cursul
cîmp din cooperativele a- cest prim trimestru al Datorită preocupările tină-restaurant". citorii şi salariaţii Fabri nopţii. Vor cădea precipi
gricole de producţie. In anului, propagandiştilor susţinute ale colectivulu' cii de conserve din Ha taţii slabe locale, sub for
trei serii, timp de cîte 3 Ie-a fost prezentată şi o Staţiei autoservice din Concursul, organizat in ţeg s-au înVSlnit cu bri mă de ploaie şi lapoviţă.
zile, vor fi dezbătute expunere despre locul şi Deva (Şef de staţie — 0 ZI scopul îmbunătăţirii per gada ştiinţifică a casei dc Vintul va sufla moderat
probleme privind organi prestigiul României în Ambruş Dionisie) la vop- manente a activităţii can- cultură. Ilăspunzînd la cu intensificări locale din
zarea muncii şi a produc lume. sitorie a fost instalată o » tinelor-restaurant şi a in întrebările puse, profesorii nord-vest şi nord. Tempe
ţiei în C.A.P., valorifica aerotermă oare asigură tensificării schimbului dc Ilie Duică şl Teofil Prej- raturile vor fi cuprinse,
rea producţiei, aplicarea AMPLASAMENT PENTRU o uscare rapidă şi mai experienţă, s-a bucurat de ban, lt. major de miliţie ziua. Intre 4 grade şi 9
tehnologiilor moderne la constantă a maşinilor ce un real succes trezind in grade, iar noaptea între
principalele culturi, pro CRESĂ sînt proaspăt vopsite. De 1 LA teresul şi larga participa Ion Şandru şi medicul Ml- minus 3 grade şl 2 grade.
rea Teodorescu au făcut
ducerea seminţelor, grija Şl GRĂDINIŢA remarcat că aeroterma a re a unităţilor respective. referiri la însemnătatea
faţă de avuţia obştească, fost luată de la fier vechi In urma analizării rezul
respectarea normelor de Consiliul popular Călan şi recondiţionată. S-a fă tatelor obţinute în cadrul actului istoric al Unirii Pentru următoarele
protecţia muncii şi altele. a predat constructorului, cut astfel o economie di acestui concurs, cantina- Ţărilor Române, Ia ulti
T.C.II. Deva, amplasamen cca 12 000 lei. restaurant dc pe lingă mele descoperiri ştiinţifi două zile
INSTRUIREA tul pentru două obiecti Combinatul siderurgic din
ve sociale noi. E vorba „CEA MAI BUNA ALTA Hunedoara a înregistrat ce şi tehnice, necesitatea Vremea rămîne instabi
PROPAGANDIŞTILOR de o grădiniţă dc 240 CANTINĂ-RESTAURANT" respectării legilor şi la lă, cu cerul variabil. Vor
Colaborarea intre sectoarele productive ale C.S. Hunedoara un deosebit succes fiind cădea precipitaţii slabe
înseamnă, în fapt, o conlucrare rodnică între oameni. In foto, locuri şi o crcşă de 100 S-a încheiat concursul declarată cîştigătoare a a- modalităţile de prevenire locale, sub formă de la
strungarul Mircea Popa execută urgent o piesă necesară apaduc- Duminică a avut loc, la locuri. S-a „semnat" ast republican, organizat de •ţtMnyummaiMBmmm*Ş ccstui concurs. a bolilor profesionale. poviţă şl ploaie.
terului Anton Ileş, pentru remedierea unei defecţiuni interveni Brad, instruirea propa fel „actul de naştere" a
te la unul din cuptoarele Martin. Foto : N. NEGRU