Page 65 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 65
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 918 & MARJI 22 IANUARIE 1974
taBCg»
Participare activa, iniţiativă, răspundere, în rezolvarea optimă
care stau în faţa economiei $i vieţii sociale a judeţului 1
liMfliminte, ponclpi! şi orientali desprinse li lisririe Conferinţei udeţene a sindicate!
s2Kr»3«5S£szsaa5: Eag3BagB^am«mmw^
r Dezvoltarea în ritm sus întreprinderilor — acolo un s-a dezvoltat mult în ultima r\
ţinut a economiei judeţului de elevii îşi desfăşoară ac vreme, şi-a diversificat pro PREOCUPĂRI STĂRUITOARE Piffll PERIICTIOIIAREA
Mobilizare energică pune în faţa conducerilor u- tivitatea practică — maiştrii- ducţia şi, ca urmare, are
nităţilor economice, a sin instructori urmăresc îndea nevoie de muncitori bine
dicatelor, sarcini importante proape evoluţia pregătirii pregătiţi profesional. Noi STI1UIUI SI METODELOR Di MUNCA SI DESEÂSDRAREA
de forţe in marea în domeniul pregătirii şi tinerilor muncitori. ne-am străduit în această
privinţă, e drept că putem
cadrelor.
— Este de la sine înţeles
O
perfecţionării
economie puternică nu este că numai entuziasmul nu face mai mult, dar solici
tăm şi sprijinul mai sub ACTimĂTU MITICMRMfilMTODRE
întrecere socialistă stanţial al Colericului ju
deţean al sindicatelor. Co
lectivul
PRE8AT1REA CÂBSEL01 - PâiTE nostru este hotărît Caracteristica generală a drept de vot deliberativ 1), prezenţi în mijlocul nostru,
In cadrul lucrărilor conferinţei* un capitol aparte, să întâmpine cea de a cursului dezbaterilor din a tuturor condiţiilor nece să stea de vorbă cu noi, să
XXX-a aniversare a Elibe
deosebit de important, tratat pe larg în darea de seamă INTEGRANTĂ k PROGRESULUI TEHNIC cadrul conferinţei a consti sare îndeplinirii ritmice a sprijine mai efectiv colec
şi la care s-au referit mulţi dintre participanţii la discu rării patriei şi Congresul tuit-o atmosfera de răspun planului şi angajamentelor tivele din construcţii, în
ţii, l-a constituit mobilizarea energică a organelor sindi al Xl-lea al partidului, pre dere, insistenţa cu care în minerit, construcţii, sec deosebi datorită faptului că
cale, a tuturor oamenilor muncii la realizarea sarcinilor posibil de realizat fără ca este suficient pentru a rea cum şi sărbătorirea a 750 s-au abordat problemele ri torul forestier şi în alte u- ne confruntăm în acest an,
de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socia dre cu înaltă pregătire pro liza ceva — spunea delega de ani de atestare documen dicării pe o treaptă supe nităţi, pentru îmbunătăţi în genera] în activitatea de
listă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen. fesională, cu o conştiinţă tul Traian Gheorghiţă, Vi-, tară a oraşului Orăştie, cu rioară a' activităţii, a stilu rea condiţiilor de viaţă ale investiţii, cu cele mai mo
Sub conducerea şi cu sprijinul permanent al organe nouă despre muncă şi de copreşedintele Comisiei ju realizări de prestigiu, să lui şi metodelor de muncă unor categorii de salariaţi. bilizatoare sarcini pe care
lor şi organizaţiilor de partid, sindicatele — ajutate de spre viaţă. In toate unităţi deţene a inginerilor şi teh ne respectăm angajamentul ale consiliului judeţean, ale — In activitatea sindica le-am avut pînă în prezent
un larg activ obştesc — au antrenat masele de oameni ai le economice din judeţ se nicienilor. In ultima vreme, de realizare a cincinalului sindicatelor hunedorene pe telor noastre, în metodele din toate punctele de ve
muncii la înfăptuirea exemplară a programului stabilit acţionează cu fermitate şi comisia noastră % avut o în trei ani şi şapte luni. întreaga lor filieră organi lor de muncă — spunea în dere.
de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale parti răspundere pentru recruta activitate nesatisfăcătoare. Ca o concluzie la această zatorică. cuvîntul său tovarăşul Mi- Problemele perfecţionării
dului, le-au orientat preocupările în direcţia intensifi rea şi pregătirea cadrelor, E adevărat că n-a fost nici atît de importantă sarcină Acţionînd în lumina sar hai Cervencovlci, preşedin stilului şi metodelor de
cării întrecerii socialiste, a dezvoltării şi perfecţionării în se organizează în fiecare an suficient entuziasm, dar ce revine sindicatelor notăm cinilor stabilite de plenara tele Consiliului municipal muncă ale organelor şi or
tregii activităţi productive. Pe acest fond, sindicatele au diverse forme de ridicare a nici suficientă preocupare. necesitatea sporirii preocu C.C. al P.C.R. din februa al sindicatelor Hunedoara ganizaţiilor de sindicat au
militat cu perseverenţă, răspundere şi exigenţă pentru calificării, de împrospătare Iar în privinţa pregătirii părilor privind organizarea rie 1971 şi Congresul — se procedează la o prfea fost abordate multilateral
creşterea volumului şi calităţii producţiei, reducerea con a cunoştinţelor, de reciclare. de specialitate se impune şi calitatea cursurilor de U.G.S.R. — se sublinia în îndelungată studiere a ini în cUrsul dezbaterilor la
sumurilor de materiale şl a resurselor energetice, întări De asemenea, în şcolile pro mai mult interes şi auto pregătire profesională a sa darea de seamă — consi ţiativelor apărute în între conferinţă a materialelor
rea sub toate aspectele a disciplinei tehnologice şi a fesionale Şi în liceele de exigenţă şi din partea teh lariaţilor, organizarea de liul judeţean şi-a intensifi cerea socialistă, în loc să prezentate şi a hotărîrii a-
muncii, organizarea superioară a producţiei, promovarea specialitate se desfăşoară o nicienilor şi inginerilor. manifestări interesante pe cat preocuparea pentru se acţioneze cu toată ope doptate. In esenţă, elr se
experienţei pozitive şi a iniţiativelor valoroase, creşterea muncă susţinută pentru pre — Fabrica de industrie teme de pregătire profesio creşterea contribuţiei Sindi rativitatea pentru generali referă la :
eficienţei economice a întreprinderilor. gătirea noilor cadre pentru locală Orăştie — afirma nală în întreprinderi şi catelor la rezolvarea pro zarea lor. Aş propune ca — mutarea centrului de
Rezultatele bune obţinute în producţie de colectivele economia noastră Socialistă, preşedintele comitetului sin şcoli, la toate nivelurile de blemelor ce se ridică în biroul executiv, consiliul greutate al muncii politico-
de muncă de la C.S. Hunedoara, l.C.S. Hunedoara, I.V. iar în atelierele şi secţiile dicatului, Petru Hancheş — calificare. activitatea economică şi so- judeţean, sindicatele noas
Călan, I.C. Orăştie, F.I.L. Orăştie, I.M.C. Bîrcea, f.M. Bar cial-culturală. Pe baza pro tre să acorde o atenţie deo organizatorice la comitete
le sindicatelor din între
za, de alte unităţi economice, au permis economiei jude gramelor de perspectivă şi sebită întrecerii la locurile prinderi, pe şantiere şi in
ţului Hunedoara să încheie bilanţul pe primii trei ani ai a planurilor de muncă tri de muncă, modului cum stituţii şi, îndeosebi, la gru
cincinalului cu 13 zile în avans, să raporteze îndeplini mestriale, au fost stabilite trebuie aceasta organizată, pele Sindicale, în mijlocul
rea planului la export pe anul 1973 cu 25 de zile mai de şi înfăptuite acţiuni care cum să acţioneze în acest membrilor de sindicat;
vreme. au condus la îndeplinirea sens grupele sindicale, ce
— In unităţile noastre — sublinia ing. Aurel Lăpuş- hotărîrilOr Organelor supe trebuie făcut în donieniul — acordarea de către
că, directorul general al Centralei minereurilor Deva — rioare şi proprii, la cuprin popularizării mai active, consiliul judeţean a unui
organizaţiile sindicale s-au preocupat temeinic pentru ani derea şi coordonarea mai mai agitatorice a rezultate sprijin efectiv sindicatelor
marea întrecerii socialiste, popularizarea şi extinderea bună a muncii sindicale în lor obţinute de formaţiile şi colectivelor de muncă
metodelor înaintate de muncă şi a iniţiativelor valoroase, toate domeniile. de lucru. din unităţile care întîmpi-
au organizat o serie de acţiuni, îndeosebi simpozioane, Pornind însă de la sarci — Din criticile şi orien nă greutăţi şi unde sînt
pe teme de producţie, au sprijinit efectiv eforturile în nile complexe ce âu reve tările desprinse din cuvîn- probleme mai deosebite:
muncă ale salariaţilor, prin mijloacele şi metodele de ac nit sindicatelor, conferinţa tăriie secretarului general minieră, de construcţii, sec
ţiune specifice activităţii sindicatelor. Trebuie spus însă a apreciat că în activitatea âl partidului, tovarăşul toarele forestiere, unităţile
bă în unele unităţi mai există încă multă rutină şi sche organizatorică a consiliului Nicolae Ceauşescu, am re de mecanizare a agricultu
matism, se lucrează birocratic, nu se apasă cu curaj, ho- judeţean, a consiliilor mu ţinut că trebuie să interve rii, I.A.S., comerţ, trans
tărîre şi răspundere pe toate pîrghiile de stimulare a nicipale şi orăşeneşti, pre nim operativ şi cu priori porturi ; ,
muncii abnegante a oamenilor, nu se rezolvă operativ şi cum şi a sindicatelor, s-au tate acolo Unde sînt greu — O preocupare perma
cu deplină competenţă doleanţele salariaţilor. manifestat o seamă de ne tăţi, unde îndeplinirea pla nentă pentru folosirea acti
Referindu-se la valoarea iniţiativelor muncitoreşti, la ajunsuri. Ele sînt cunoscu nului şi Viaţa ridică pro velor obşteşti, consultarea
efectul lor economic şi educativ, la forţa de mobili te şi ar putea fi sintetiza bleme - arăta, între altele, şi antrenarea acestora la
zare a colectivelor pentru realizarea sarcinilor de_ plan te (şi au fost) în următoa în cadrul dezbaterilor, to rezolvarea sarcinilor.
şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, bri rea idee : sindicatele nu varăşul GaVrilă David, pre Activitatea sindicatelor se
gadierul Teodor Feier, de la I. M. Barza, şi oţelarul au intervenit cu toată şedintele Consiliului muni desfăşoară, în general, pe
Tiberiu Pascu, de la C.S. Hunedoara, au evidenţiat stră promptitudinea, cu fermita cipal al sindicatelor Petro bază obştească. De aceea,
daniile sindicatelor, prezenţa lor în miezul problemelor tea pe care le-o conferă şani. organele sindicale au dato
de producţie, ajutorul concret pe care l-au dat muncito statutul, poziţia în societa — Noul organ ales, acti ria de a întări continuu le
rilor. te, de cea mai cuprinzătoa viştii sindicatelor investiţi găturile vii, nemijlocite, cu
— Deşi întrecerea Socialistă se desfăşoară dinamic, re organizaţie de masă şi de noi astăzi — solicita to
după criterii concrete, precise, organele noastre sindicale profesională a salariaţilor varăşul Gheorghe Marcu, masele de oameni ai mun
nu sînt totuşi în permanenţă „pe fază'“ — aprăcia Tibe pentru asigurarea de către muncitor constructor la cii, de a-i mobiliza la înde
riu Pascu. Aşa se face că mai avem probleme cu calita Aspect din sala „Slderurgistul“ Hunedoara, unde au avut loc lucrările Conferinţei jude comitetele oamenilor mun T.C. Hunedoara-Deva —, plinirea cu succes a tuturor
tea oţelului, cu perfecţionarea unor tehnologii de elabo ţene a sindicatelor. Foto: VIRGIL ONOIU cii (din care fac parte cu vor trebui să fie mai mult sarcinilor.
rare şi utilaje, cu aprovizionarea şi cu gospodărirea ma
teriei prime şi livrarea lingoului cald.
— Cu mai multă perseverenţă în îndrumarea Şi re
zolvarea problemelor oamenilor, cu un plus de hotărîre
şi iniţiativă, organele de sindicat de la I.M. Bărza vor Plenara C.C. al P.C.R. din ÂelâvBlateo cultural- Petre Constantin, Viorel
găsi în puternicul nostru colectiv noi resurse de mobili noiembrie 1971 a stabilit Doda, Aurel Lăpuşcă şi al
zare la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan din sarcini de excepţională în ţii — trebuie să cuprindă ÂdîiiGîrea democraţiei
acest an şi a angajamentelor — a adăugat Teodor Feier. semnătate pentru formarea educativă sâ s@ reflect® nu doar cicluri de conferin 3>
— In 1973, cei peste 1 300 de salariaţi ai Depoului omului nou, pentru educa ţe şi expuneri, abonamente
C.F.R. Simeria — releva mecanicul de locomotivă Remus rea lui în spiritul înaltelor la ziare şi reviste şi cîteva muncitoreşti, a vieţii
Balomirean, Erou al Muncii Socialiste —, ca şi în anii idealuri comuniste, al eticii direct în producţie spectacole, sporadice, de
anteriori, şriau realizat şi depăşit sarcinile de plan. In- şi echităţii socialiste. Ur- brigadă, ci şi preocuparea
scriindu-ne deplin în coordonatele iniţiativei „Toate tre mînd direcţiile trasate de precia tovarăşa Maria Mi- casa de cultură. Invocăm pentru organizarea timpului
nurile din programul unei zile pe lună — remorcate cu plenara amintită, sindicate trofan, directoarea Şcolii adesea motivul — real, de liber al salariaţilor. de organizaţie - in fapt
combustibil economisit", am consumat cu 1 458 tone mai le din judeţul nostru au generale nr, 4 Deva, vice sigur — că nu vin oamenii Sindicatele au acţionat
puţin combustibil convenţional, înregistrînd economii la militat activ pentru îmbu preşedinte al Consiliului insuficient în această di
preţul de cost de peste 1,6 milioane lei. Şi în acest an, nătăţirea formelor şi con la teatru, la estradă, la pro recţie. Dovada o constituie m numai declarativi
Cînd vom aniversa 30 de ani de la Eliberarea patriei de ţinutului mişcării cultural- municipal pentru cultură şi gramele noastre culturale. numărul încă mare de aba
sub jugul fascist, şi vom trăi evenimentele celui de-al artistice şi politico-educati- educaţie socialistă. Este Vina cred că ne aparţine teri de la disciplina produc
Xl-lea Congres al P.C.R., colectivul nostru, mobilizat de ve, pentru diversitate şi u- mult mai interesant şi mai tuturor. Oamenii nu-i cu ţiei şi a muncii — absenţe Şirul neîntrerupt de măstiri luate de partid şi de stat
sindicat, sub îndrumarea organizaţiei de partid, este ho- tilitate, au organizat la în eficient un program de bri nosc pe artişti — fie ei pro nemotivate şi învoiri nejus pentru perfecţionarea vieţii economice şi sociale a creat
tărît să obţină realizări de seamă în marea întrecere so treprinderi, la cluburi şi gadă dacă se prezintă în fesionişti sau amatori, tre tificate, de încălcări ale
cadrul pentru adîncirea democraţiei muncitoreşti, a de
cialistă. casele de cultură acţiuni cu faţa minerilor în sala de buie să-i invităm mai des N.T.S., nerespectări ale dis mocraţiei de organizaţie a sindicatelor. Instituţionaliza-
Atmosfera de puternică angajare în muncă, de mo pronunţat caracter instruc- apel, la intrarea sau ieşirea în mijlocul colectivelor de poziţiilor şi reglementărilor
bilizare activă a maselor de salariaţi la înfăptuirea exem tiv-educativ. din mină — într-un atelier muncă, salariaţii să-i cu în vigoare —, de acte anti rea adunărilor generale ale salariaţilor — forumuri de
plară a programului partidului, a sarcinilor de plan şi — Preocuparea sindicate sau secţie din întreprindere, noască, să-i îndrăgească. sociale. Toate grevează di conducere a întreprinderilor, de afirmare plenară a de
mocraţiei _ muncitoreşti —, participarea reprezentanţilor
angajamentelor asumate în marea întrecere socialistă de lor a fost însă insuficientă în sala festivă a întreprin Activitatea Cultural-edu- rect şi efectiv asupra pro desemnaţi de salariaţi în organele colective de conducere
realizare a cincinalului înainte de termen, s-a desprins în organizarea unor programe derii, înaintea plecării oa Cativă pe care sindicatele ducţiei materiale, asupra şi decizie, constituirea consiliilor de control muncitoresc
din cuvîntul fiecărui participant la discuţii, a străbătut cultural-artistice şi educa menilor acasă de la servi sînt chemate s-o desfăşoare vieţii sociale a oamenilor. şi a activităţii economice şi sociale, organizarea controlu
de la un capăt la altul lucrările Conferinţei judeţene a tive în producţie, acolo un ciu, decît dacă-i inviţi du- — au subliniat în cuvîntul Răspunderea sindicatelor es lui obştesc în domeniul protecţiei muncii, problemelor so
sindicatelor. de lucrează oamenii — a- pă-amiaza la club sau la lor delegaţii la conferinţă te deci cu atît mai mare. ciale etc., reprezintă mijloacele, căile prin care fiecare
om al muncii îşi exercită dubla calitate pe care o are în
societatea noastră socialistă: de producător şi proprietar
al mijloacelor de producţie. Or, în conferinţă aceste pro
— Volumul desfacerii mente şi numeroase obiecti lui Unităţii Socialiste, în bleme au fost mai puţin dezbătute şi nu se regăsesc su
Condiţii mai burie de mimeă, mărfurilor în judeţul nos ve social-culturale, circa comerţ, sănătate, la cămi ficient de conturate, de precizate în hotărîrea adoptată.
Ş®. ridică, ^ în judeţul nostru, cu acuitate necesitatea
6 000 de abonaţi sînt deser
tru a ajuns la peste 3,2
nele
pentru
nefamiliŞti,
miliarde lei anual, adică la viţi de cantinele restaurant. cantine, în transporturi şi sporirii rolului, atribuţiilor şi răspunderii sindicatelor în
6 400 lei pe locuitor — ară- Dezbaterile au relevat în alte unităţi prestatoare de pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale ale sala
realizări ritmice ale planului •’ta, în intervenţia sa în ca să că şi în acest domeniu servicii pentru ca propune muncitoreşti, îndeosebi acum, la actualele adunări, cînd
riaţilor, în aplicarea celor hotărî te de aceste forumuri
drul dezbaterilor, tovarăşul
Dumitru Bogdan, director trebuie să se facă mai mult rile şi observaţiile făcute se definitivează măsurile pentru asigurarea condiţiilor în
simţită preocuparea sindica
de acestea să fie luate în
In ultimii ani, condiţiile re de muncă în subteran. zioane, concursuri, schim al Direcţiei comerciale ju telor, grija faţă de oamenii considerare şi transpuse în deplinirii planului pe 1974 şi a angajamentelor colectivi
de muncă ale minerilor din Mă gîndesc în primul rînd buri de experienţă, expu deţene. Un asemenea volum' muncii. Participanţii la dis .viaţă. tăţilor de muncă hunedorene în marea întrecere socia-
Valea Jiului s-au îmbună la calitatea şi gradul de neri pe teme de protecţie a de desfacere pe cap de lo cuţii — tovarăşii Petre Sînt unele categorii de listă^ consacrata celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării
tăţit considerabil — se ex tehnicitate ale utilajelor. muncii, a prevenirii acci cuitor, cît şi consumul la Constantin, Lucia Maria Po oameni ai muncii ale căror patriei ^ şi Congresului al Xl-lea al P.C.R. In pregătirea
prima minerul şef de bri Nu vreau să dau replică dentelor şi îmbolnăvirilor multe produse este superi pa, preşedinta comitetului condiţii de viaţă trebuie să adunărilor generale ale salariaţilor, sindicatele, comite
gadă Petre Constantin, Erou siderurgişitilor la critica profesionale. Totuşi, în ul or mediei pe ţară şi dove sindicatului de la Fabrica stea mult mai mullt decît tele oamenilor munca vor trebui să organizeze o consul-
al Muncii Socialiste, de la pe care ne-o fac pentru ca timii doi ani, ca şi în prima deşte ridicarea continuă a de conserve Haţeg, Aurel pînă -în prezent în atenţia tare_ largă, sistematică a muncitorilor, inginerilor, tehni
E.M. Lupeni. S-a introdus litatea uneori slabă a căr jumătate a lui ianuarie sindicatelor, conducerilor u- cienilor în faza de elaborare a hotărîrilor şi măsurilor,
pe scară largă mecanizarea bunelui, dar i-am ruga ca 1974, numărul accidentelor nităţilor economice, a orga pentru ca acestea să fie într-adevăr emanaţia unei parti
fluxului de extracţie, au şi dumnealor să dea un oţel şi îmbolnăvirilor profesio nizaţiilor locale de partid cipări _ cît mai reprezentative. Aceasta impune un con
pătruns tot mai mult în a- mai bun pentru utilajele nale s-a -menţinut ridicat, şi de stat: muncitorii fo tact viu, nemijlocit cu întreaga masă de membri de sin
bataje maşini şi utilaje de noastre miniere, care se de pierzîndu-se mari cantităţi I atenţie primordiala condiţiilor restieri, mecanizatorii din dicat, din partea biroului executiv al consiliului jude
înalt randament, se folosesc fectează cam repede şi nu de producţie, cheltuindu-se agricultură, lucrătorii din ţean, a celorlalte organe teritoriale, a activului sindica
tehnologii moderne de lu numai din vina mînuirii lor importante sume de bani. I.A.S., constructorii şi, în telor.
cru, s-a îmbunătăţit siste sau a tehnicii de construc Instruiri formale, slaba general, muncitorii nou an Importanţa deosebită a unei consultări permanente a
mul de aprovizionare şi ţie, ci şi din vina calităţii nu pregătire profesională a u- k viată ale nanilor gajaţi. înregistrăm o fluc oamenilor muncii a reieşit cu pregnanţă în evidenţă din
transport, de întreţinere şi întotdeauna corespunzătoare nor angajaţi, uzura avansa tuaţie mare a forţei de acţiunile întreprinse la exploatările miniere din Valea
reparaţii a utilajelor. De a- a oţelului din care sînt tă a unor instalaţii, calita muncă în unele ramuri e- Jiului, în trimestrul IV al anului trecut, cînd s-a pregă
semenea, minerii dispun de confecţionate. tea necorespunzătoare a u- conomice din judeţ. Aceasta tit trecerea, la noul program de lucru. Faptul că soluţiile
echipament de protecţie co Se întîmpinâ încă greu nor revizii şi reparaţii, ne- nivelului de trai al oame Aitoneanu, medic la Direc şi datorită unor neajunsuri aplicate aici au fost elaborate cu sprijinul direct al mun
respunzător, de vestiare şi tăţi în sistemul aprovizio asigurarea corespunzătoare nilor muncii hunedoreni, ţia judeţeană de sănătate, în asigurarea unor condiţii citorilor mineri — care au făcut sute şi sute de propu-
băi, iar pentru asigurarea nării cu materiale şi piese cu dispozitive de protecţie grija deosebită pe care Tiberiu Kerekeş, şeful fer de viaţă corespunzătoare ner i şi au fost supuse aprobării maselor, reprezintă o
securităţii muncii în subte de schimb, iar calitatea lor a unor utilaje aflate în partidul şi statul o acordă mei „Aurel Vlaicu" a I.A.S. cerinţelor şi posibilităţilor transpunere faptică, concretă în viaţă a principiilor de
ran statul nostru face mari este adesea îndoielnică, inter funcţiune, indisciplina teh îmbunătăţirii condiţiilor lor Simeria—au recomandat con actuale. Sindicatele, în co mocraţiei socialiste, muncitoreşti. O asemenea practică
eforturi financiare. vin prea multe defecţiuni nologică — iată cauzele de viaţă. 9 siliului judeţean, celor mu laborare cu organizaţiile trebuie însă să devină o metodă curentă de muncă a sin-
La toate aceste activităţi, la utilaje, care nu pol? fi re principale ale producerii u- La rîndul său, tovarăşa nicipale, orăşeneşti şi comu U.T.C., cu comitetele şi co dicatelor şi conducerilor unităţilor. „Cînd vorbim de con-
suhare, de lărgirea democraţiei — sublinia
tovarăşul
sindicatele îşi au partea lor mediate operativ, nu se asi nor accidente şi îmbolnă Eleonora Ştefanovici, vice nale, comitetelor sindicate misiile de femei, trebuie să Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea cu primii secretari
importantă de contribuţie. * gură toate condiţiile de res viri profesionale. preşedintă a Comitetului ju lor să se ocupe în perma aprofundeze cauzele fluctu şi secretarii cu problemele organizatorice ai comitetelor
Dar lucrurile nu merg încă pectare strictă a normelor — Comitetele şi grupele deţean al femeilor, director nenţă de problemele de via aţiei salariaţilor pentru a judeţene de partid — trebuie să ne gîndim ca realmente
aşa cum am vrea noi, aşa de tehnica securităţii, ceea sindicale să acorde mai coordonator la întreprinde ţă ale salariaţilor, de or putea sprijini efectiv comi acestea să devină conduita zilnică a activităţii noastre".
cum ne cere partidul, secre ce conduce la îmbolnăviri mare atenţie asigurării con rea cu ridicata pentru pro ganizarea mai bună a tim tetele ‘oamenilor muncii în
tarul său general, tovarăşul profesionale, la accidente, diţiilor de muncă lucrăto duse metalo-chimice Deva, pului liber al oamenilor luarea tuturor măsurilor ne Măsurile luate, în lumina hotărîrii Plenarei C.C. al
Nicolae Ceauşescu. In ulti producţia fiind astfel serios rilor de pe şantiere — su prezenta creşterile înregis muncii şi familiilor lor, să cesare pentru stabilizarea P.C.R. din februarie 1971, au condus la creşterea autono-
mii doi ani, mina Lupeni păgubită, oamenii avînd de blinia tovarăşul Aurel Do trate, în anii cincinalului, insiste pentru o repartiţie cadrelor. miei sindicatelor, ceea ce creează, de asemenea, condiţii
s-a confruntat cu multe suferit. Organele sindicale, da, director adjunct tehnic la desfacerea către popu corespunzătoare specificului Hotărîrea conferinţei a- pentru adîncirea democraţiei interne de organizaţie. Sin-
greutăţi şi neajunsuri. In cred eu trebuie să acţione al l.C.S. Hunedoara. In a- laţie a bunurilor cu folosinţă activităţii din judeţul nos cordă o atenţie deosebită dicaţele vor trebui să fie ajutate de organizaţiile de
partid, de consiliul judeţean şi cele teritoriale ca spori-
acest an, de cîteva zile, ea ze mai energic şi mai res ceastă direcţie, pe şantie mai îndelungată : televizoa tru a biletelor de odihnă şi măsurilor privind domeniul rea_ autonomiei să se manifeste printr-un plus de iniţia-
se aliniază însă exploatări ponsabil în această deose rele noastre există destul re, aparate de radio, frigi tratament în staţiunile bal- social şi al ridicării nive tiva, de răspundere. Dar acest ajutor să nu se manifeste
lor miniere din Valea Jiu bit de importantă latură a loc pentru mai bine. Orga dere şi altele. neo-climaterice pe tot par lului de trai al salariaţilor. sub forma, unei tutele care să îngrădească iniţiativa, a
lui cu sarcinile de plan re activităţii productive : asi nizarea unor acţiuni ser Din lucrările conferinţei cursul anului şi să exerci Aceste măsuri vor trebui , să preluării unor atribuţii ce revin comitetelor sindicatelor
alizate. Sectorul IV, în care gurarea unor condiţii de bede, neinteresante, n-au s-a mai reţinut că, în peri te un control exigent asu stea în permanenţă, să ocu sau grupelor sindicale, ci printr-un sprijin şi o îndru
lucrez, are de la începutul lucru optime salariaţilor. nici un efect. Trebuie ac oada 1971—1973, peste pra modului cum sînt res pe un loc principal pe a-
anului 3 000 tone de cărbu împreună cu conducerile ţionat energic, responsabil, 59 000 de salariaţi şi mem pectate prevederile legisla genda de activităţi a orga mare care să vizeze tocmai creşterea spiritului lor de
ne în plus, 1 000 tone apar- unităţilor, sindicatele au in cu măsuri concrete, materia bri ai familiilor lor au be ţiei pentru femeile munci nelor şi organizaţiilor de iniţiativă şi răspundere pentru întreaga activitate econo
mica şi socială.
neficiat de odihnă şi trata
ţinînd brigăzii pe care o sistat asupra aplicării ri lizate operativ în munca ment în staţiunile balneo toare. De asemenea, s-a sindicat întrucît ele se refe
cerut sindicatelor să dea
ră la un complex de pro
conduc. Sigur, se poate lu guroase a normelor de teh oamenilor, materializate în climaterice, fondul de sala tot sprijinul echipelor de
nica securităţii în fiecare bleme cu , influenţă în mo
cra mai mult şi mai bine. întreprindere, la fiecare loc sporuri de producţie, în rii a crescut cu 300 milioa control obştesc care acti dul de angajare în produc
Dar pentru asta sînt nece de muncă, au organizat o creşterea eficienţei econo ne lei, au fost date în fo vează, sub îndrumarea con ţie şi întrecere a oamenilor Pagină realizată de :
losinţă peste 13 000 aparta-
siliilor locale ale Frontu
sare condiţii corespunzătoa serie de acţiuni — simpo mice. muncii hunedoreni. ION M’RZA
DUMITRU GHEOMEA