Page 68 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari clin toate tarile, unifi-vă!

CARTEA debutat cu realizarea strun­
gurilor speciale destinate
ROMÂNEASCĂ confecţionării inelelor pen­
LA TIRGURI tru rulmenţi-maşini unelte
fabricate pentru prima da­
ŞI EXPOZIŢII tă la noi în ţară — caro
INTERNAŢIONALE vor echipa noua fabrică de
rulmenţi din Alexandria.
Tot aici, în colaborare cu
Cartea românească, aceas­ întreprinderea similară din
tă fidelă purtătoare a me­
introduse
fost
au
sajului spiritualităţii noas­ Arad, producţie de serie
în
tre, îşi anunţă participa­ strungurile mari paralele,
rea, în 1974, la prestigioase cu diametru de ' peste
competiţii internaţionale, 600 mm. Sînt în curs
tîrguri sau expoziţii specia­ de asimilare strungurile au­
lizate. Dacă în 1961 Româ­ tomate Saro 42 şi 60.
nia era prezentă la numai
două expoziţii internaţio­
nale de carte, anul acesta AU APĂRUT
tipăriturile noastre vor figura IMPORTANTE
ANUL XXVI Nr. 5 919 MIERCURI 23 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI în standurile a peste 40 de tîr­
guri şi expoziţii ce vor reu­ LUCRĂRI DIN
ni case de editură din în­ DOMENIUL
treaga lume.
ŞTIINŢELOR
‘ '-N- v‘.'.'^,v , ;. . . • ' .♦. m NOI MARI SOCIALE
METRONOMUL SISTEME
• - ' '• -• ’ *: • Îs.-;V ' • De curînd, în Editura A-
DE IRIGAŢII cademiei au văzut lumina
tiparului două importante
Zilele acestea au fost des­ lucrări din domeniul ştiin­
chise şantierele a noi mari ţelor sociale şi politice, şi
sisteme de irigaţii — Giur- anume „Organizaţiile ob­
Sintem într-un an jalonat de doua eve­ intermediul rubricii „METRONOMUL PRO­ giu-Răsmireşti şi Crivina- şteşti în sistemul organiză­
nimente cu profunde rezonanţe istorice în DUCŢIEI". Vînju Mare, urmînd astlel rii politice din Republica
viaţa poporului şi partidului. Sîntem în­ „METRONOMUL PRODUCŢIEI" - va fi să fie valorificate, in to­ Socialistă România" si
tal 84 300 ha. Activitatea „Dreptul, ca instrument ae
tr-un an de însemnătate determinantă prezent in întreprinderile, secţiile şi sec­ informare, dezvoltare şi o-
pentru înfăptuirea cu succes a chemării toarele care înregistrează rămîneri in ur­ vizînd mărirea potenţialu­ crotire a personalităţii".
lui productiv al pămîntu-
partidului pentru îndeplinirea cincinalului mă în îndeplinirea planului. lui, prin lucrări de îmbună­ Subliniind valoarea teo­
înainte de termen. Ne aflăm, deci, într-o „METRONOMUL PRODUCŢIEI" - do­ tăţiri funciare, continuă şi retică şi practică a primei
etapă de eforturi intense pentru accelera­ reşte să depisteze cu promptitudine cau­ în perioada de iarnă pe lucrări, prof. dr. doc. Ioan
Ceterchi,
sub
conducerea
şantierele existente, aşa in­
rea progresului economiei naţionale, eta­ zele unor restanţe şi să intervină pentru cit lucrările să poată fi rea­ căruia a fost elaborată car­
pă în care flecare colectiv muncitoresc şi recuperarea lor. lizate la termenele stabilite. tea, a arătat, într-o convor­
fiecare salariat în parte, toate întreprinde­ „METRONOMUL PRODUCŢIEI" - cu a- bire cu un redactor al A-
rile, sectoarele, secţiile, atelierele şi for­ jutorul muncitorilor, maiştrilor şi specialiş­ STRUNGURI gerpres, că în cuprinsul ei
maţiile de lucru sînt datoare să realizeze tilor care lucrează nemijlocit în producţie SPECIALE sînt analizate probleme de
actualitate ale dezvoltării
ritmic, cu maximă rigurozitate, toţi indica­ — va identifica măsurile ce se impun pen­ ' şi perfecţionării conducerii
torii planului pe acest an, prevederile an­ tru desfăşurarea normală a producţiei şi Industria judeţului Dîm­ vieţii sociale în ţara noas­
gajamentelor asumate în marea întrecere. va insista pentru aplicarea lor. boviţa îşi lărgeşte continuu tră. cu referiri în mod spe­
nomenclatorul de produse. cial la locul şi rolul orga­
Pornind de la această cerinţă de bază „METRONOMUL PRODUCŢIEI" - are Creşte zestrea tehnică a In treprinderii de fire artificiale „Vîscoza" I.upeni ! ’ită-l pe iăcă-
pi ă în faţa întregii industrii hunedorene, în obiectiv redresarea în cel mai scurt tuşul Gheorghe Mesaroş, execut înd probele de punere in funcţiune a unei noi casini de răsu- La întreprinderea Saro din nizaţiilor obşteşti în siste­
cit, de construcţie românească. Foto : VIRGIL ONOIU Tîrgoviştc, anul acesta a mul democraţiei socialiste.
redacţia ziarului nostru îşi propune ca, timp a activităţii productive in unităţile cu
în paralel cu evidenţierea largă a succe­ rămîneri în urmă, de a sprijini efectiv co­
selor de prestigiu dobîndite în marea în­ lectivele în îndeplinirea ritmică a sarcini­
trecere în cinstea celei de-a XXX-a aniver­ lor pe acest an. A
sări a Eliberării patriei şi Congresului al Prima prezenţă a „Metronomului pro­ Noi construcţii
Xl-lea al P.C.R. să fie prezentă, în rîndul ducţiei" este la EXPLOATAREA MINIERA de locuinţe XXX-a X.W©<â
colectivelor din unităţile industriale, prin PETRILA. Congres
aniversare
La'Vulcan a început ai
construcţia a încă 4 a
blocuri de locuinţe, ca­ . Eliberării , CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P. C, R,
Trimisul nostru ia E.M. Petrila relatează: re vor fi executate in
acest an de către con­
structorii Grupului de
şantiere Petroşani, al
T.C. Deva. Anul puneri in funcţiune a fabricii de ciment ii
Lucrările la blocul După un debut productiv
A 3 se află într-un sta­ de bun augur pe acest an,
diu avansat, aici mon- harnicul colectiv de oţelari
tîndu-se în prezent co- constructorilor şi beneficiarului din cadrul O.S.M. 2 a C.S.
Pilii... fii K i SS REAUZtAZĂ MĂSURILE? de către echipele con­ Hunedoara a lansat o nouă
frajele plan-universale,
iniţiativă menită să satis­
duse de Constantin E-
bîncă şi Ioan Sabin. E- intensificarea ia toate fronturi!® facă exigenţele acestui an,
mai ales în ce priveşte e-
chipele de turnare a ficienţa economică a acti­
Luni dimineaţa, înainte de tone de cărbune. Privită prin nu dispunem de personalul
a ajunge la mina Petrila — prisma sectoarelor, datoria necâsar! — dă din umeri betonului s-au organi­ vităţii, pe care au intitulat-o
ţinta finală a călătoriei şi cea mai măre o au sectoa­ conducerea exploatării. zat pe două schimburi de lucru a ritmului de execuţie „Toată producţia supli­
sub conducerea munci­
„domiciliul" subsemnatului rele V, I, II şi IV. Adăugăm că vagoneţii nu toarelor Elena Mozoi mentară de oţel să fie re­
pentru o bună perioadă — Răsfoim evidenţele pro­ sînt încărcaţi suficient în a- şi Maria Turi. „A 3“ cu alizată cu combustibil eco­
fac o escală la Centrala ducţiei, scriptele-oglindă ale bataje, de unde şi anomalia 65 de apartamente va Acest an al marilor eveni­ nează punerea în funcţiune de ritmul de lucru pe care nomisit". După cum se ob­
cărbunelui Petroşani. II a- activităţii. După numărul va- amintită mai înainte. Cei care mente — Congresul al Xl-lea a primei capacităţi. îl înregistrează în special servă, proaspăta chemare
bordez pe tovarăşul DU­ goneţilor cu cărbune aduşi supraveghează fluxul pro­ fi predat la 15 mai, cu al partidului şi sărbătorirea — Avem premise serioase constructorul nostru princi­ muncitorească, ce va de­
MITRU POPEANÂŞ, ingine­ Ia suprafaţă," mina are un ducţiei trec cu vederea peste 15 zile mai devreme .a 30 de,ani de la Eliberarea, ca, pînă la'-sfîrşitul lunii fe- ■ pal. Şantierul nr.' 7 al T.C.I. clanşa, indiscutabil, o nouă
rul şef al centralei. plus de 4 000 tone de cărbu­ aceste elemente cu largi im­ decît termenul stabilit. patriei — va marca pe şan­ bruarie să concentrăm pe Timişoara. Datorită unor de­ inflorescenţă de rezultate
— Ce se întîmplă la Pe­ ne! Imposibil! plicaţii. tierul Fabricii de ciment şi şantier mai mult de 96 la reglări în activitatea de con-
trila, tovarăşe inginer şef? var de la Chişcădaga actul sută din utilajele ce condi­ strucţii-montaj petrecute în
— Ştiu că stau rău cu pla­ UNDE-I „IEŞIREA"? unei adevărate premiere in­ ţionează punerea în funcţiu­ ultimele două luni ale anu­
nul. Se cunosc cauzele în dustriale : punerea în func­ ne a primei linii — ne spu­ lui trecut, şantierul este la
ţiune a primei linii de ci­
cele mai mici amănunte. 0 SITUAŢIE NEGATIVĂ Stau de vorbă, pe rînd cu mai IN PAGINA A ll-A ne tovarăşul inginer Vaier ora actuală departe de ce­ Producţie
S-au întocmit planuri de MULŢI MINERI. Răspunsu­ ment. Iată de ce forţele, David. directorul întreprin­ rinţele impuse de această
beneficiarului şi ale construc­
măsuri suficiente. In ulti­ rile primite seamănă intre torilor aflaţi pe marele şan­ derii pentru lianţi Deva. De perioadă decisivă.
mul plan, alcătuit de comun ele. In esenţă, ei s-au refe­ tier sînt încă de pe acum fapt, pînă la această dată pe Aprecierile au suport se­ suplimentară de
acord cu centrala, s-au pus in primele două rit la neajunsuri tehnico-or- Tinereţea şantier eu sosit concasorul rios în aspectul real al şan­
mari speranţe, s-a sperat într- ganizatorice legate de meto­ puternic concentrate pentru pentru materie primă, mult tierului. Staţia de betoane
îndeplinirea unor cerinţe de
discutatele
cazane
pentru
un real reviriment. Dar multe dele de exploatare * aplicate prim ordin : aducerea pe mai mult stă decît produce. oţel, cu combustibil
din măsurile de o importanţă decade, peste în prezent, la transportul de­ Ia ora şantier a utilajelor pentru centrala termică, rezervorul La benzile de calcar şi argi­
pentru păcură, maşinile u-
capitală pentru soarta pro­ fectuos al cărbunelui şi la montaj, intensificarea ritmu­ lă se înaintează anevoios.
ducţiei de cărbune au rămas slaba aprovizionare tehnico- marilor lui de execuţie pentru recu­ nelte pentru atelierul meca­ Marea majoritate a utilaje­
nic, alte utilaje, care înce-
nefinalizate, mai ales la sec­ 2000 THE materială. Fiindcă veni vorba perarea rămînerilor în urmă lor stad înţepenite. De gli­
torul V al Petrilei! de lipsuri, după cum ne-au şi încadrarea obiectivelor în pînd cu 1 martie pot trece sare nu poate fi vorba şi
la montaj. Desigur, sub acest
— Planuri, hîrtii... E su­ SUB F m i declarat oamenii, luni. în răspunderi stadiile fizice planificate, aspect treburile par a merge ILIE COJOCARU
ficient? abataje, s-au întîlnit multe concentrarea activităţii în bine. Cu toate acestea nu
Cu această întrebare ne­ din deficienţele săptămînii punctele-cheie care condiţio­ sîntem pe deplin satisfăcuţi {Continuare in pag. o 2-a) pozitive în cadrul întrece­
rostită încă, fiindcă răspun­ trecute. Cele două zile de re­ rii socialiste a oţelarilor
sul trebuie căutat cu adinei paus — sîmbătă şi duminică hunedoreni, vizează redu­
şi atente foraje in toate com­ Luni seara particip la re­ — destinate tocmai înlătură­ cerea consumului de com­
partimentele responsabilită­ cepţia vagoneţilor. Unii va- rii acestora, nu se prea ştie Noul trimestru şcolar a (faţă de 91 la sută din ace­ ştiinţelor sociale, urmărin- nesc şi la alte licee, cum es­ bustibil convenţional, po­
ţilor, dau fuga la Exploata­ goneţi descărcaţi cîntăresc cum au fost folosite din mo­ debutat. Un debut optimist laşi trimestru al anului şco­ du-se cu grijă, prin coViţinu- te Liceul de cultură generală trivit actualelor cerinţe e-
rea minieră Petrila. Avansez peste 1 000 kg, dar tot mi­ ment ce, luni, mulţi mineri şi încrezător in noi dimen­ lar trecut), la clasele V-VIII tul multiplelor activităţi, din Petrila, minier Deva, la nergetice, şi în acelaşi
conducerii exploatării o pri­ nerul ştie că un vagonetgol şi-au pierdut timpul cu pre­ siuni propulsate de impulsul 87,9 la sută (faţă de 77,3 la formarea profilului' moral- şcolile generale nr. 1 Brad, timp încorporarea acestor
mă şi banală propunere: să nu depăşeşte 600 kg. E de­ gătirea lemnului pentru sus­ dinamizator al obiectivelor sută), învăţămîntul liceal de cctăţcncsc al tineretului şco­ nr. 1 Petrila, Băiţa, Luncoiu economii în producţie su­
facem .un bilanţ! Şi-l facem. reglat cîntarul? Nu! Diferen­ ţinere şi unele remedieri. privind dezvoltarea şi per­ cultură generală şi speciali­ lar, dezvoltarea sentimentelor de Jos, Pui, Ghelar şi altele. plimentară de metal. Po­
După 20 de zile din ianuarie ţa de 400 kg o reprezintă — Totuşi care-i „ieşirea"? fecţionarea continuă a învă- tate 76 la sută (faţă de 73 la de dragoste şi preţuire faţă Nu poate fi justificată atitu­ trivit angajamentelor pe
a.c., unitatea minieră a ră­ cărbunele lipit de vagonet, Mai ales pentru sectorul V, ţămîntului de toate gradele sută), iar în şcolile profesio­ de patrie şi partid, a convin­ dinea unor profesori din co­ care şi le-a asumat colec­
mas datoare economiei naţio­ care este transportat din ce deţine ponderea minusu­ stabilite de Plenara din iunie nale de 81,6 la sută. gerilor material ist-dialectice, lectivele didactice ale acestor tivul respectiv, este vorba
nale cu peste 2 600 tone de nou în mină şi scos iar la lui... 1973 a Comitetului Centrai Multe colective didactice a deprinderilor de viaţă şi şcoli, care se mulţumesc să de o cantitate de circa
cărbune, adică producţia mi­ suprafaţă. Şi tot aşa... Can­ — Aici, s-a înlocuit un al P.C.R. constate că elevii „nu cu­ 20 000 tone oţel care va fi
nei pe două schimburi. Si­ tităţi mari de cărbune sînt transportor, au fost reprofi­ In acest sens, examenul nosc" materia, dar nu se obţinută în plus pe acest
tuaţia trebuie să declanşeze supuse unui voiaj inutil şi late galeriile şi în următoare­ primului trimestru este rod­ A început străduiesc să organizeze con­ an.
soneriile de alarmă pentru costisitor, care ar putea fi le zile sectorul va produce nic. S-au făcut paşi însem­ sultaţii, meditaţii, lecţii la Stau ia baza acestor lă­
toţi factorii răspunzători. înlăturat prin folosirea unei la nivelul prevederilor — naţi în toate unităţile de in- clasă bine documentate şi în­ udabile intenţii cîteva mă­
Mai ales că in ziua de luni, maşini de curăţat. ne răspunde MIRCEA CO- cesului instruetiv-educativ, în o mk etapa ecou», ţelese de elevi, prin care să suri formulate de oţelari.
văţăinint. in direcţia perfec­
minusul acumulat, în loc să — Maşina pe care o avem ROBAN, inginer şef al mi­ ţionării şi modernizării pro­ lichideze stările de medio­ In principal, acestea se
fie redus, a crescut cu 182 nu este folosită la capacitate, nei. Celelalte sectoare nu au critate şi corigenţă de la o- referă la punerea în func­
probleme, chiar îşi vor de­ promovarea metodologiei şi ţiune a electrofiltrelor şi
biectele lor, aşa cum sînt
păşi sarcinile lunare de pro­ tehnologiei didactice moder­ CU USPSAEH SPOiilE cazanelor recuperatoare la
ducţie. ne, în asigurarea conţinutu­ de pildă obiectele matema­ cuptoarele nr. 5 şi 6, pro­
tica (Liceul de construcţii
— Sînteţi optimist? lui ştiinţific. a caracterului blemă ce va fi realizată
_ O său formativ, aplicativ, cit şi DevaJ, limba engleză (Şcoala pînă la finele anului. Ca-
Aceeaşi întrebare o adre­ pe linia pregătirii politico- generală nr. 1 Brad), limba zanele respective recupe­
română (Liceul nr. 2 Deva)
sez tovarăşului IOAN CHE- ideologice şi educative a ti­ ca de pildă cele de la Liceul comportament civilizat in etc. rează energia secundară a
RECHEŞ, secretarul comite­ neretului şcolar şi în pre­ „Avram Iancu" Brad, „De- şcoală şi societate. Este de datoria conduceri­ cuptoarelor, producînd a-
tului de partid. gătirea acestuia pentru viaţa cebal" Deva, Petroşani, nr. 1 Se întîlnesc, însă, unităţi lor de şcoli, a tuturor cadre­ bur industrial necesar uni­
— Pînă la finele lui ia­ social-utilă, pentru produc­ Hunedoara, Şcoala profesio­ şcolare unde rezultatele nu lor didactice să întreprindă tăţii. De asemenea, prin
nuarie nu se pot recupera ţie. nală Călan. Grupul şcolar si­ confirmă posibilităţile crea­ măsuri eficiente pentru îm­ respectarea regimului ter­
decît circa 1 000 tone de căr­ derurgic Hunedoara, Grupu' te, unde se face prea puţin bunătăţirea situaţiei la învă­ mic al cuptoarelor şi ex­
bune! Eficientă si continuitate şcolar minier Lupeni, şcolile pentru ridicarea calităţii pro­ ţătură a tuturor elevilor. Cu ploatarea optimă a agre­
— Sînteţi pesimist, tova­ » 9 generale din Sarmizegetusa, cesului de învăţământ. De elevii corigenţi să se orga­ gatelor se scontează pe
răşe secretar? Experienţa acumulată în Baia de Criş, nr. 7 Hunedoa­ pildă, la Liceul „Aurel Vlai- nizeze o pregătire individua­ economisirea unor cantităţi
— ...Rămîne să vedem. In ce şcoli pe fundalul înnoirilor ra, nr. 3 Lupeni, nr. 5 Vul­ cu" din Orăştie. la anul I au lă. diferenţiată cit şi consul­ 3 importante de gaz metan.
mă priveşte, stau la Petrila social-economice, al mutaţii­ can îşi menţin tradiţia re­ rămas corigenţi aproape ju­ taţii şi meditaţii cu toţi cei Un ultim fapt. de mare
pînă găsim cauzele nereali- lor profunde ce au loc în zultatelor bune, de eficienţă mătate din numărul elevilor, rămaşi în urmă la învăţătu­ semnificaţie pentru argu­
zărilor. modalităţile de ac­ conţinutul procesului instruc- şi continuitate, elevate în in­ cei mai mulţi la fizică şi chi­ ră. Atenţie deosebită trebuie mentarea prezumţiilor co­
ţiune aplicate de la o zi la tiv-cducativ se reflectă într-o struirea şi educarea elevilor. mie ; la Liceul industrial de acordată elevilor din clasele lectivului de oţelari : pînă
alta pentru redresarea pro­ eficienţă sporită. Cîteva date In aceste şcoli, cit şi în construcţii Deva, la anii II
ducţiei. Vom da cuvîntul din sînt sugestive. La finele pri­ multe altele, s-au statornicit şi III numărul corigenţilor CORNEL STOICA la finele cincinalului toate
nou conducerii, cadrelor teh­ mului trimestru şcolar, pro­ forme variate în activitatea şi al elevilor cu situaţie me­ Inspector şcolar general cele opt cuptoare vor fi
nice, şefilor de sectoare şi centul de promovaţi la clase­ politico-ideologică şi educa­ diocră este majoritar. dotate cu electrofiltre şi
brigăzi, minerilor. le I-IV este de 98,3 la sută tivă cu elevii, în predarea Asemenea situaţii se întîl­ (Continuare în pag. a 3-a) cazane recuperatoare.
CORNEL DUMITRU
PROGRAM ARTISTIC creaţia sa au fost evo­ IN VIZITĂ ■.eroasele intrcbări ale elevii şcolii generale din
Ladlslau Gosllan, mecanic de locomotivă în cadrul depou­ cate de prol'. Silviu Cor­ cetăţenilor. în continuare, localitate au prezentat un pe Joia Gruia, Viorel
lui C.F.R. Sinieria, obţine rezultate hune în activitate datorită PENTRU COOPERATORI cea, iar prof. Eugen Stan * LA HUNEDOARA artiştii amatori (instruc­ reuşit program artistic Iluleţ, Ion Vidican şi Pe­
In special priceperii şi experienţei sale profesionale. Iată-1 dă­ a interpretat la vioară De curînd, membrii fac tor Iacob Dragomir, de­ dedicat aniversării Unirii. tru Pavel.
ruind din această „zestre" tînărului mecanic Virgil Zamoniţă, Formaţiile artistice ale Balada lui Ciprian Po- farci Casei pionierilor din DE LA putat) au prezentat un Montajul llterar-muzical, Pentru-Hubitorii de fol­
la motorul unei locomotive Diesel. Casei de cultură din rumbescu. In continuare Timişoara au fost oaspe­ spectacol folcloric. sceneta „Cuza şi Unirea", clor a cîitţat formaţia de
Brad au pregătit un pro­ a rulat filmul Ciprian Po- ţii pionierilor hunedoreni. corul şi brigada, artistică muzică populară şi soliş­
gram folcloric pe care rumbescu. Ei au avut ocazia să cu­ JUBILEU LA A.S. AURUL de agitaţie au întrunit a- tii săi, iar jocurile au
fost prezentate de forma­
l-au oferit ţăranilor coo­ noască emoţionante fapte precicrile generale ale ţia de dansuri a aceluiaşi
peratori de la C.A.P. Mes­ APARATURĂ PENTRU din trecutul istoric, dar şi BRAD numerosului public pre­ club.
teacăn. Programul de schimbările prezentului pe ' O ZI Prima acţiune dedicată zent în sală. In deschi­
cîntece şi dansuri, mult DETECTAREA vatra municipiului Hune­ aniversării a 40 de ani de derea programului, prof.
Olimpiade şcolare aplaudat de spectatori, DEFECŢIUNILOR IM doara. Cu acelaşi prilej, ei la infiinţarea Asociaţiei Doina Uliţă a prezentat o VREMEA
s-a încheiat cu o horă ţă­ CONDUCTELE DE APĂ au prezentat, pe scena * sportive Aurul Brad a bogată expunere asupra
rănească la care şi-au a- Casei de cultură din Hu­ fost organizată de Comi­ evenimentului omagiat. Peniru 24 ore
A început ediţia 1974 a munist şi societăţile ştiin­ rătat măiestria in joc de întreprinderea judeţeană nedoara, un frumos spec­ tetul U.T.C. Barza, acţiu-
gospodărie
zeci şi zccl de coopera­
comunală
tacol de fanfară.
tradiţionalelor olimpiade ţifice alo cadrelor didactice, tori. şi locativă a primit în LA no ce a constat într-un MICROSPECTACOL Vreme instabilă, cu ce­
concurs de lenis de ma­
şcolare de matematică, fi­ in scopul cunoaşterii şi a- SIMPOZION dotare o serie de aparate BRIGADĂ ŞTIINŢIFICĂ să. Meciul echipelor iile- ÎN DEPLASARE rul senin noaptea şi tem­
porar noros ziua. Cu to­
pentru detectarea cîe la
zică, chimie, economie poli­ precierii noţiunilor dobîn- suprafaţă a defecţiunilor LA VICA laiul Crişclor — Minerul tul izolat, se vor semna­
s-a
încheiat
Barza
cu
tică, limbile română. ma­ dite de elevi în domeniul La cinematograful „Lu­ din conductele îngropate. O brigadă ştiinţifică, scorul dc 5-3. Cunoscuta formaţie de la burniţe slabe. Vîntul
ghiară, germană. Organizate unor discipline ştiinţifice şi mina" din Ilia, s-a <vga- S-a constituit astfel o e- compusă din Doina Nicu- ALTA muzică uşoară „Sclena“ a va sufla slab din sectorul
la, Ion Voian, Elisabetr.
Iunie“
din
care,
clubului
,,11
chipă
specializată
umanistice, al cultivării u- nizat, de către conduce­ BOGAT PROGRAM nordic. Temperatura în
de Ministerul Educaţiei şi rea căminului cultural, un dotată cu aceste aparate, Poenaru, cadre didactice Călan, condusă de prof. scădere : noaptea va osci­
nor înclinaţii deosebite, în-r simpozion închinat vieţii va verifica în acest_ an din Gurasada şi asistenta ARTISTIC Hummel Emeric, a susţi­
Invâţămîntului, în colabo­ trecerile au reunit la pri­ şi operei compozitorului toate reţelele de apă din medicală Elena Ilaneş, s-a nut un microspectacol în la între minus 10 şi mi­
Duminică,
şi
la
căminul
satele
Pricaz
Turdaş,
rare cu Comitetul Central ma selecţie — pe şcoală — Ciprian Porumbcscu. Fi­ judeţ, in vederea Înlătu­ deplasat în satul Vica. cultural din Baia de Criş, avîndu-i ca solişti vocali nus 6 grade, iar ziua în­
unde a răspuns la nu-
rării deficienţelor.
tre minus 2 şl 3 grade.
gura compozitorului şl
al Uniunii Tineretului Co­ circa 200 000 de participanţi.