Page 69 - Drumul_socialismului_1974_01

tdittiftfrfaaBfti
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 919 © MIERCURI 23 IANUARIE 1974

rw* -----------f.
I N E R E Ţ E A L A O R A

A R I L O R R Ă S P U N D E R I

Acelaşi ideal Flecar© tivitatea lor creatoare de
fiecare zi. Aşa au apărut
99 iniţiativele „Să închidem
„Să fii mereu entuziaşti nârâ, o porţile risipei, gospodărind
cu maximă răspundere ma­
teriile prime şi materiale­
etertă a ■P le", „Calitatea produselor
i &
noastre — o chestiune de
mesageri si muncii rodnice mîndrie şi demnitate", „Eu
produc, eu controlez, eu
«Cine alţii dacă nu noi, tinerii, avem datoria să fim IBIS răspund" şi altele. adunare
Intr-o
recentă
mereu în primele rânduri ale muncii ? Entuziasmul vîr- Pentru ca întrecerea „Ti­ îfU mmmm ' generală a U.T.C., tfinăra
stef ne-o cere ! Şi-apoi, facem parte dintr-un detaşament neretul — factor activ în Elena Mursă (în fotografie)
unde' bărbăţia şi curajul stau la loc de frunte". realizarea cincinalului îna­ a venit cu o nouă iniţiati­
CVivintele aparţin unui tînăr comunist, şef de briga­ vă. „Şi noi, tinerii, avem
dă la ,E.M. Lonea. Conduce de mai bine de doi ani o bri­ inte de termen" să cunoască s - / datoria să dăm glas chemă­
Brigada de mineri condusă de Grigore Cojocaru îşi aduce o contribuţie substanţială Ia
gadă <ie tineret şi a confirmat, lună de lună, temeinicia o mobilizare şi un dina­ 0 rii partidului de a folosi cu sporirea succeselor minei Vulcan — unitate fruntaşă pe Valea Jiului. Ba lucrările de redeschi­
acestor vorbe, rostite într-o dezbatere tinerească la nivel mism continuu, organizaţia dere a unui nou front de lucru, brigada respectivă obţine, zilnic, o depăşire de l ml a vite­
de judejţ. U.T.C. de la secţia deşeuri chibzuinţă energia electri­ zei de avansare! Foto : VIRGIL ONOIU
că şi combustibilii. Care es­
din Hunedoara a Fabricii
Ca Vasile Ghiţan sînt mulţi mineri tineri în Valea antrenarea tinerilor, le-au . V \
te propunerea mea ? Ca „fi­
„Vidra" din Orăştie a iniţi­
Jiului, sînt mulţi utecişti ale căror vorbe au acoperire fap­ at numeroase şi eficiente ecare itînără să fie o prie­
tică. La exploatarea care a ocupat, anul trecut, primul loc acţiuni. Acestea au dus la H | tenă a economiilor de e-
între minele din Vale — Vulcan — două brigăzi de ti­ nergie electrică". A «nu{ măreţelor evenimente Ai
neret şi-au afirmat, din primele zile de lucru ale lui 74, stimulat interesul pentru
puterea şi dragostea de muncă. In sectorul IV al minei, mai mult, mai bine şi mai Propunerea a găsit ecou XXX-a XMea
brigada de tineret condusă de Constantin Popa a extras, economicos, făcînd ca din în rîndul tuturor uteciştilor. aniversare Congres
în numai două schimburi, cu 26 de tone mai mult decît Roadele se şi culeg: pînă al
cereau sarcinile zilnice de plan. Ortacii lor, din brigada mijlocul lor să se nască ini­ acum o economie de 19,2 a
de tineret condusă de Szabo Balaş, i-au întrecut cu cî- ţiative cu rezonanţă în ac- kWh. Eliberârlî CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P. C.R.
teva vagoraete mai mult. Plusul lor, în schimburile în
care s-au întrecut pentru 'cărbune mai mult, se numără
cîieva ore de odihnă şi recreere, şi au reparat două r Angajamente entuziaste
în 32 tone. La aceeaşi mină, mai mulţi tineri din atelie­
rele de întreţinere au renunţat, într-p după-nmiază, la
transportoare T.R. 3 pentru a da o mînă de ajutor celor
din subteran. Săptămînă mecanizatorului in marea întrecere
In vecini, la E.M. Paroşeni, un alt grup de tineri a
rămas, zilele trecute, cîteva ore în plus în incinta mi­
nei. «Avem un angajament mobilizator pentru acest an E impropriu să denumim Cîrneşti, Călan, Deva, Do- Comitetului judeţean al
la colectarea fierului vechi. Dacă nu acţionăm din pri­ săptămînă o perioadă care bra, Ilia, Simeria, Orăştie U.T.C., cadre ale Inspecto­
mele zile ale anului, nu ne vom putea onora cuvîntul numără 11 zile. Şi, totuşi, şi Geoagiu. In aceste locali­ ratului judeţean de miliţie
aşa cum dorim şl cum se aşteaptă s-o facem" — se „jus­ perioada de la 15 la 26 ia­ tăţi se vor organiza nume­ vor purta dialoguri pe te­
tifica" secretarul comitetului U.T.C. pe exploatare, aflata nuarie a acestui an este de­ roase manifestări, care vor me ca : „Sarcinile ce revin Consiliul popular al municipiului Hunedoara
în ac^a după-amiază de ianuarie în fruntea acţiunii or­ numită săptămînă. E dedi­ întregi, cu acţipni atractive tinerilor mecanizatori pen­
ganizate. Cele 3 ore de muncă s-au încheiat cu un prim cată tinerilor mecanizatori şi instructive, întrecerile tru a fi părtaşi de frunte la
bilanţ al activităţii de colectare a fierului vechi : 5 tone. din judeţ, acelora care în propriu-zise. întrecerea „Tineretul — 1. In industria locală. Prin utilizarea — se vor moderniza 5 unităţi, iar pla­
— Şi de la întreprinde rea „Vîscoza" din Lu.peni aceste zile vor participa la Ce li se vor oferi tineri­ factor activ în realizarea mai bună a capacităţilor şi mijloacelor nul de desfacere a mărfurilor, ca efect
ne-au sosit frumoase exemple de angajare a tinerilor în o nouă ediţie a întrecerii lor mecanizatori în această cincinalului înainte de ter­ de producţie pe schimburi complete şi al modernizării, va fi depăşit cu 4 550 000
efortul primelor săptămâni de lucru din noul an — ne pe meserii — „Olimpiada săptămînă a lor ? Dincolo men", „Aplicarea acordului eficiente, prin îmbunătăţirea proceselor lei ;
informează Irina Săcăluş, activistă a Comitetului muni­ mecanizatorilor". Numai că de probele mecanice şi teo­ global pentru mecanizato­ de fabricaţie, a organizării muncii, di­ >— se vor da în folosinţă 5 noi unităţi
cipal Petroşani al U.T.C. Tinerii de aici şi-au sărbătorit manifestările organizate în retice ale fazei desfăşurate rii care angajează lucrări versificarea producţiei, valorificarea de comerciale pe o suprafaţă de 772 mp.
succesul în muncă din aceste zile — succes relevat acest an pentru întrecerea pe staţiune — la care par­ în cadrul C.A.P. pe care le noi resurse interne, reducerea consumuri­ 4. Pentru înfrumuseţarea şi buna gos­
de depăşirile faţă de plan ale întreprinderii — într-o care şi-a dovedit, de fieca­ ticipă câştigătorii fazelor pe deservesc", „Noile legi ale lor specifice şi a costurilor de producţie podărire a localităţilor :
reconfortantă drumeţie prin decorul alpin din împreju­ re dată, eficienţa, vor fi secţii — tinerii vor fi be­ circulaţiei rutiere, respecta­ se vor realiza : — se vor executa, prin muncă patrio­
rimile oraşului. Şi dacă tot vorbim despre drumeţii, de mai bogate, mai atractive neficiarii unor expuneri, rea lor”, „Respectarea legi­ tică, lucrări edilitar-gospodăreşti în va­
recreaţie şi voie bună, vă putem spune că 25 de tineri şi mai instructive. dezbateri şi dialoguri — lor ţării — îndatorire a fi­ — depăşirea planului producţiei globa­ loare de 5 milioane lei peste planul ac­
din Petroşani au participat la o competiţie de schi or­ Gazde ale „Săptămânii toate strîns legate de... me­ ecărui cetăţean". Nu vor le şi a producţiei marfă vîndută şi înca­ ţiunilor propuse ;
ganizată în Parîng şi alţi 25 din Lupeni s-au bucurat mecanizatorului" vor fi, de serie. Ingineri din cadrul lipsi dintre manifestările sată cu 50Q mii lei ; — se va termina amenajarea zonei
de frumuseţile zilelor de iarnă la cabana Buta. Pentru trustului S.M.A., activişti săptămânii nici întrecerile — asimilarea a 5 produse noi ; „Pădurea Chizid" prin construirea de alei
că tinerii de la noi ştiu să muncească şi să-şi organizeze această dată, staţiunile de ai Uniunii judeţene a coo­ sportive. Câştigătorii lor vor — înfiinţarea a două secţii de produc­ pietonale, platforme cu jocuri pentru
recreativ şi plăcut orele lor din zilele de repaus. maşini agricole din Hune­ perativelor agricole de pro­ fi posesorii „Cupei mecani­ ţie (fabrica de răcoritoare şi staţia pilot copii.
doara, Baia de Criş, Haţeg, ducţie, jurişti, activişti ai zatorului". pentru valorificarea antracetului) ;
L. LARA — depăşirea planului la export cu 5. In domeniul învăţământului, culturii,
10 000 lei valută ; educaţiei socialiste şi sănătăţii:
— depăşirea planului de cooperare cu — dotarea atelierelor-şcoală cu utilajele
2 milioane lei ; şi dispozitivele necesare ;
— extinderea spaţiului pentru grădini­
— reducerea consumului specific pla­ ţe cu orar normal, prin amenajarea loca­
nificat de materii, materiale şi combusti­ lurilor existente pentru încă 300 locuri ;
bil la energia electrică cu 16 000 kWh,
Itinerar benzină şi motorină 18,4 tone, energie — pentru permanentizarea formaţiilor
termică 7 t.cc., ciment 20 tone, cherestea artistice de amatori se vor organiza în
semestrul I două concursuri de solişti
răşimoasă 5 mc. vocali şi instrumentişti ;
2. In sectorul de gospodărie comunală — în anul de învăţământ universitar
„Bucureşti' •*’şi locativă. Prin dezvoltarea reţelei de popular 1974—1975 se vor deschide încă
unităţi şi a prestărilor de servicii către
4 cursuri de cultură generală şi două
populaţie, printr-o mai raţională folosi­
re a mijloacelor materiale şi băneşti, se cursuri tehnice şi se vor organiza noi
secţii ale universităţii în localităţile
vor realiza : Ghelar, Teliuc şi Groşi ;
— depăşirea planului de prestaţii fără — în luna iunie se va organiza Festi­
Aşa au intitulat cei 180 \ gaze naturale cu 0,5 la suită, reprezentînd valul cîntecului şi dansului popular la
de utecişti din judeţul nos- j un volum de 298 mii lei ;
tru excursia de o săptămî- j — realizarea de beneficii peste plan în care vor fi antrenate toate comunele din
zona pădurenilor ;
nă, de la acest început de ! valoare de 200 mii lei ; — activitatea teatrală a casei de cul­
an, î,n Capitala patriei. Or- I — racordarea la reţelele de alimentare tură va fi îmbogăţită cu încă 2 premie­
ganizată din iniţiativa Co- : cu apă a 50 locuinţe ; re : Teatrul de păpuşi va pune în scenă
mitetului judeţean al | — economisirea a 80 tone cc. şi 27 000 piesa „Tom Degeţelul", iar formaţia tea­
U.T.C. pentru elevii utp- I kWh energie electrică ; trală : „Două fete se mărită" ;
cişti din şcoli profesionale, \ — amenajarea şi întreţinerea de spaţii
— efectuarea controlului medical ac­
licee şi şcoli generale, j verzi cu materiale din resurse locale pe tiv la 25 la sută din populaţia infantilă
excursia a oferit momente ] o suprafaţă de 10 ha. pentru depistarea şi dispensarizarea mor­
de neuitat. Bucureştiul — j 3. In sectorul comerţ: bidităţii prin boli cronice.
cu frumuseţile sale urba- ;
nistice în continuă înnoi- i
re, cu obiectivele istorice, j
de cultură şi artă unanim !
recunoscute — a prilejuit I
tinerilor hunedoreni nu nu- j Sooporativa agricolă din Ostrov
mai cunoaşterea unor reale ;
Cu încredere şi optimism — aşa scrutează viitorul tinerii de azi.
valori, dar şi adevărate j — să respecte şi să apli­ de natalitate la bovine de pentru sămânţă, 186 tone
lecţii de patriotism. Vizi- ; ce tehnologiile de lucru la 75 la sută şi de 92 Ia sută morcovi, 175 tone mere,
tele la Muzeul de istorie a j toate culturile, să obţină la ovine, să depăşească c- 1 520 hi lapte de vacă, 100
Partidului Comunist, a miş- I astfel recolte superioare fectivele planificate şi pro­ hl lapte de oi, 1 250 kg li­
cării revoluţionare şi de- j celor planificate la toate ducţia de lapte, carne şi nă, 89,1 tone carne de bovi­
Cooperatorul Păulin To-
PRAGUL MATU teştean, de la brigada a mocratice din România, i culturile vegetale şi anume : lină. ne, livrarea Ia complexul
Muzeul de istorie al R.S.R., I
1 900 kg grîu/ha ; 3 040 kg
de îngrăşare a 210 miei,
— să livreze la fondul de
IV-a Hobiţa a C.A.P. Sar-
mizegetusa, a dovedit, de Muzeul de. artă al R.S.R., î porumb boabe/ha ; 18 300 kg stat cantităţi sporite celor realizarea unui venit bănesc
Muzeul de istorie a oraşu- i
fiecare dată de cînd ipun- lui Bucureşti au fost mo- I cartofi ha ; 18 600 kg mor- planificate şi anume : 149 de 1 680 000 lei din secto­
18 ani. Ne întîlnim me­ acestei biografii înseamnă inima să fiu de folos celor ceşte aici, că între vorbele covi/lia. tone grîu-secară ; 1 160 tone rul vegetal şi de I 337 300
reu cu această minunată nespus de mult. Dacă ur­ din jur, societăţii. şi faptele sale nu există mentele de cea mai mare j — să realizeze un indice cartofi, din care 850 tone Iei din sectorul zootehnic.
vîrstă a începutului matu­ măresc această călătorie — Mă pregătesc să devin diferenţe. Ori de cîte ori rezonanţă în excursia noas- !
rităţii, îi admirăm pe po­ de-a lungul anilor simt lăcătuş, iar această pregă­ a promis un lucru şi-a ţi­ tră prin Capitala patriei. I
sesorii ei pentru bucuria nevoia să mă opresc me­ tire o fac prin ucenicie la nut cuvîntul, chiar dacă La aceste momente s-au i
de a o trăi într-o societate reu din drum pentru a locul de muncă în cadrul adăugat altele, culese din ■
în care visurile sînt reali­ mărturisi de cîte ori am combinatului siderurgic — popasurile făcute la le- j
gendara fîntînă a „Mio- j
zabile, în care năzuinţele simţit marea şi calda grijă ne spune Gheorghe Filip. riţei" în Parcul Libertăţii, ! INTENSIFICAREA LA TOATE FRONTURILE
lor îşi găsesc materializa­ ce ni se poartă. Şi la a- Sînt în anul III şi am 18
rea. Am întîlnit, deunăzi, ceşti 18 ani ai mei nu pot ani — hotar între adoles­ m avem la Casa Scînteii, ia cele I
în oraşul de pe Cerna, pe­ să nu-mi împărtăşesc gîn­ cenţă şi maturitate. Sau două porţi aeriene — Oto- I
ste 700 de tineri care îşi durile şi să nu spun cit mai bine-zis mă aflu în peni şi Băneasa —, pretu- j IE LUCRU A RUMULUI K EXECUŢIE
numărau anii în 18 pri­ preţuieşte - această grijă pragul maturităţii. Caut tindeni unde ochiul a ad- I
măveri. Se aflau la o săr­ permanentă ce ni se poar­ să-mi îmbogăţesc cunoştin­ miiidria noastră mirat iar sufletul a înre- \
bătoare închinată lor, tine­ tă. Mi-am ales viitoarea ţele, să aflu cît mai multe gistrat. j (Urmare din pag, 1) ză hotărîtor „dezgheţarea"
reţii. Le-am văzut bucuria mea profesie care mi-e lucruri folositoare culturii Dar dincolo de aceste ! şantierului. Astfel, S.U.T.-ul — Vom lua legătura ct
pe chipuri, le-am citit nespus de dragă : soră me­ mele generale şi profesio­ pentru a-1 înfăptui a tre­ frumuseţi, excursia „Bucu- î nici de o productivitate prea duce şi în prezent lipsă de trustul şi vom insista pen
mîndria în priviri. „Se dicală. Cred că prin modul nale. caut să-mi „educ" buit să depună eforturi în reşti 74“ a mai oferit ti- \ mare în executarea armătu­ spaţii corespunzătoare pen­ tru rezolvarea tuturor inad
bucură şi încearcă senti­ în care îmi voi exercita mîinilc — dacă pot numi plus. Cînd s-a angajat să nerilor ceva — un dar de \ rilor. tru întreţinerea şi repara­ vertenţelor ivite — ne spu
mentul legitimei mîndrii a profesia, pe care o văd astfel încercările de a de­ participe la o acţiune, a preţ: prietenia. Pentru că • Se poate continua cu con­ rea utilajelor. Nu dispune ne tovarăşul Viorel Faur
anilor ce-i poartă — ne foarte umană, voi putea prinde cît mai bine taine­ fost prezent, cînd a ini­ instructor al Comitetului ju
spunea primul secretar al răspunde, faptic, grijii a- le practice ale meseriei de ţiat-o, s-a aflat în fruntea plimbările, discuţiile, serile j statarea că în vreme ce uti­ de apă caldă şi .nici de pie­ deţean de partid — pe şantie.
şantierul,
înghesuie
lajele
Comitetului municipal Hu­ cordate pentru creşterea şi lăcătuş. ei. Nu demult, într-o adu­ distractive la care au fost \ se de schimb. Şi în prezent rul de la Chişcădaga. Crc
nedoara al U.T.C., tovară­ formarea noastră". — Majoratul este pentru nare din sat, Păulin Toteş- părtaşi au împrietenit ti- \ timpul de lucru al construc­ constructorii care populează dem că neglijenţele mani­
torilor prezintă un indice de
şul Romulus Dragoş. Zic — Sînt major. Am învă­ mine — ne mărturiseşte tean s-a angajat ca, îm­ barăcile şantierului se plîng festate faţă de acest obiec­
legitime mîndrii pentru că ţat şi învăţ zi de zi de la Mihaela Brodner, din anul preună cu organizaţia nerii din Deva, Hunedoa- \ utilizare înjumătăţit. de condiţiile vitrege în care tiv trebuie localizate pe res­
ei descoperă, la aceşti 18 comunişti, pentru că am IV A al liceului industrial U.T.C. din brigada a IV-a ra^ Petroşani, Haţeg, Călan \ Tovarăşul inginer Vasile sînt nevoiţi să locuiască — ponsabilităţile celor de aic
ani ai lor, cum visurile bucuria de a creşte şi a metalurgic — un examen. Hobiţa, să planteze golu­ şi Brad, îneît la despărţire, ş Şandor, şeful şantierului, ne motiv pentru care nu rare­ şi de. la Timişoara, şi chiai
prind aripi, cum se ma­ mă forma în mijlocul lor Un examen ce mă obligă rile de pomi de pe mar­ la schimburile de adrese a \ dă cîteva explicaţii : ori preferă să lipsească de ale unor tovarăşi din minis­
la muncă.
terializează năzuinţele lor". — ne spune Iosif Orşa, din şi pe care. de acum înco­ ginea şoselei ce leagă sa­ — Temperatura este foarte ter, în aşa fel incit să con­
Am stat de vorbă cu anul III strungari al gru­ lo. va trebui să-l dau me­ tele Hobiţa-Sarmizegetusa. fost mare înghesuială. scăzută şi nu avem voie să Că şantierul poartă res­ ducă la înviorarea activită­
cîţiva dintre aceşti tineri. pului şcolar siderurgic. reu. Şi mă voi strădui să-1 Oamenii l-au aprobat cu riscăm cu turnarea betoane- ponsabilitatea unora din a- ţii.
Ne interesau gîndurile lor, Am învăţat pînă la aceşti dau prin întreaga mea căldură, ştiind că vorba M. CONSTANTINESCU j lor. Este drept, profităm de ceste stări de fapt este ade­ Cuvintelor nu lipsite de
năzuinţele lor. Ce au în­ ani să preţuiesc munca, să conduită. Acum sînt secre­ lui e faptă. corespondent ferestrele de timp mai căl­ vărat. Dar nu-i mai puţin a- severitatea aprecierii acti­
semnat anii care au trecut, fiu cinstit, să iubesc patria tara organizaţiei U.T.C. pc duţ, dar este insuficient. devărat că trustul de la Ti­ vistului de partid le venim
ce aşteaptă de la noul an şi poporul nostru atît de clasă. Investiţia de încre­ Parcul de maşini şi utila­ mişoara a neglijat tocmai în. completare cu cîteva con­
1974, în care abia au pă­ harnic, pus mereu pe fapte dere ce mi s-a acordat tre­ je duce lipsă de uleiuri pen­ „motivaţiile" particulare ale statări :
şit. şi dă la anii ce vor mari, lăudabile. La orele buie s-o onorez cu toatş tru temperatură joasă şi şantierului de la Chişcăda-
veni. Primul interlocutor de practică, pe care am fe­ răspunderea. E şi acesta un mulţi muncitori încă n-au ga. Un caz concret ni l-a o- 1) Şoferii de la S.U.T. fac
Marioara Truţă, din anul ricirea să lo fac într-un examen al responsabilităţii. sosit pe şantier, deşi zilele ferit ziua cînd s-au distri­ prea des curse particulare
II B surori medicale la prestigios colectiv — la Doresc, şi mă străduiesc de sărbătoare au trecut cam buit salariile pentru condu­ în detrimentul activităţii
grupul şcolar sanitar. Ma­ combinatul siderurgic — pentru aceasta, să devin de mult. Din acest motiv, cătorii auto. „Contabilele" productive. In afară de a-
rioara ne-a privit cu chi- încerc satisfacţii nebănuite. inginer. E un vis pentru a la unele obiective, printre au refuzat să plătească menzi, nici o altă măsură
pu-i îmbujorat, a zîmbit şi Sînt satisfacţiile muncii cărui înfăptuire trebuie să care şi morile de făină, lucră­ muncitorii pe motiv că sta­ nu s-a luat pentru curmarea
situaţiei.
ne-a spus : „Dacă am că­ mele, ale strădaniilor mele. muncesc mult. Şi voi munci rile sînt sub grafic. In tele de plată nu „bat" cu
2
lători, însoţiţi fireşte de Şi e nespus de frumos să pentru că îndemnul mi-e schimb, începînd din aprilie suma virată. Nici ele nu şti­ . ) Pentru conducerea şan­
emoţie, pe itinerarul celor încerci asemenea simţă­ prietenul de fiecare zi de putem trece la montajul au cu cît. Cu 1 200 sau cu tierului s-au adunat prea
;
18 ani. am consemna, ori­ minte. fiecare ceas. Cînd vSf' în­ cuptoarelor. Aş vrea să 7 000 lei ? De-abia după se­ multe competenţe şi în ace­
care dintre noi, cei care — Eu aş începe cu o făptui acest vis, voi sărbă­ menţionez însă că. în pofida rioase insistenţe, oamenilor laşi timţ>... învinuiri. Se
posedăm această vîrstă, cî­ mărturisire — se confesea­ tori adevăratul meu majo­ timpului friguros, echipele — care pierduseră cîteva o- poate veni cu probe, dar
teva momente care ne ză Eugenia Tebieş, din a- rat, care va fi. totuşi, doar dulgherului Matyus Balaş, re proptind uşa casieriei — considerăm că factorii răs­
sînt comune. Şi nu se poa­ nul IV C, de la liceul nr. prag spre împlinirile vii­ fierarului-betonist Gheorghe li se distribuie drepturile. punzători trebuie să deslu­
te ca pentru fiecare dintre 1. Sînt tare fericită că am toare. Pentru că fiecare Voincscu şi descărcătorului Cazuri asemănătoare i-au şească în ce şi în cît con­
noi aceste momente să nu împlinit 18 ani şi că am treaptă în desăvârşirea Toader Macovei săvîrşesc determinat pe unii şefi dc stă aportul singular al aces­
fie consemnate în inimi şi această vîrstă în anul cînd noastră ca oameni e un adevărate fapte de eroism, loturi — unii chiar foarte tor oameni de la Chişcăda­
în memorie: prima zi de ţara îşi va sărbători 30 de nou început de drum pe contribiund într-o măsură pricepuţi — să părăsească ga.
şcoală, primirea cravatei ani de la eliberare. E un care trebuie să-l scrutăm demnă de invidiat la regle­ şantierul. 3) Navetiştii constituie o
de pionier, clipa intrării în an mare, măreţ, cum l-aş încrezători şi să-l par­ mentarea situaţiei. Trebuie să afirmăm cu tă­ problemă, dar ceva radical
detaşamentul tinerilor co­ putea uita vreodată?! Ve­ curgem cu răspundere. Nimic mai adevărat decît rie că intrarea în normal a în situaţia... navetei lor nu
munişti. Vedeţi, noi, la cei deţi. am sentimentul că cele spuse de şeful şantieru­ activităţii pc şantier depin­ s a c
’ P Vecut. In trei zile din
18 ani de azi, avem bio­ am urcat pe o treaptă de Discuţie consemnatei de Formala ti e muzicuţe a organizaţiei U.T.C. de !a Liceul lui. Numai că n-am primit de într-o măsură hotărâtoa­ săptămînă trecută muncito­
grafii comune, dar pentru unde pornesc zborurile a- ' IOAN VLAD industrial minier din Deva — surprinsă pe peliculă în specta­ prea multe lămuriri de ce re de graba cu care trustul rii navetişti au sosit după
fiecare „clipele" mari ale devărate. Vreau din toată Hunedoara colul de debut, care s-a bucurat de mult succes. pînă acum s-au neglijat une­ va şti să pună ordine pc ora 8 şi 20 de minute pc
le aspecte care condiţionea­ şantierul marii fabrici. şantier.