Page 7 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 903 © VINERI 4 iANUARiE 1974
BroUMW»'.M*ML«U«ilW MWUWMW HII1M1MW? I1WHH iim BJOa ţ!r^EHE^E5S3^^3TOî2BS
Fapt© Soluţionări
*«ef Mtiw»« atnt^xamywaiau/jiaig^Wi. ,resn»*ut
^itudmi Băşpmasugl
—1
Tovarăşei învăţătoare, gloduri de mulţumire
După orele de curs, învăţă cadrul mişcării cuitural-artlstl- şcolll, pe stradă, la club sau să arate acestora condiţiile op
toarea Letlţia Arion e rareori ce. După îndelungi repetiţii, în în sala mare a căminului cul time de învăţătură, să explice INVENTIVITATEA FACE DIN
acasă. O găseşti mereu în altă fiecare an a pus în şceiiâ pro tural. rolul sportului şi al practicii in DEŞEURI... ENERGIE I ® Pe
POPULAŢIEI W PREZENTAU i» 1374 ? parte, în vizită la elevi, aco grame artistice prezentate de meilor şl membră de partid, a dezvoltarea normală a copilului, tinărul inginer Nicolae Ha- i
Ca preşedintă a comisiei fe
cei mai mici elevi, spectacole
lo unde datoria o cheamă ori
să stea de vorbă despre greută
copii
in
unde e nevoie de un sfat hun,
neş şi pe maistrul Ioan Hor- *
ţile
de
întîrnpinate
de o vorbă blîndă. care s-au bucurat de un mare căutat să împărtăşească coo însuşirea lecţiilor predate. A- ga i-a preocupat multa vre- ţ
succes.
peratoarelor din experienţa sa
Cu o experienţă didactică de In cadrul cercurilor pedago de mamă şi gospodină, arătîn- precierca unanimă a tuturor
peste 20 de ani şi aproape tot gice, al consiliilor profcsio:ia- du-le tinerelor femei cum localnicilor îşi spune cuvîntul / me găsirea unei soluţii pen- I
atîţia ani predaţi la şcoala din le, al consiliilor metodice, ex ori de cîte ori este vorba de 1 tru folosirea deşeurilor lem- /
Unităţilor din sfera ser pii — 3 la Deva, 4 la Hu raţiei de consum din judeţ Sarmizegetusa, învăţătoarea sc perienţa sa constituie totdeau să-şi împartă timpul între spre învăţătoarea Letiţia A- noase venite din mină, îm- Ţ
munca de cîmp şi cea de a-
viciilor sociale le revin, în nedoara, 6 în Valea Jiului. se va dezvolta prin înfiin bucură de aprecierea părinţi na un aport la instruirea tine casă, dîndu-lc sfaturi, îndru rion. „Tovarăşa noastră învă preunâ cu cărbunele, pe
anul în care am păşit, sar Tovarăşul Aurel Bulgă ţarea unui număr de cea lor şi copiilor, constituind me relor cadre didactice. Nu de mări utile. ţătoare e o femeie minunată", banda de claubaj a sepa
par să spună ochii atenţi şi
reu un exemplu de viaţă şl
puţine ori i se solicită spriji
cini sporite de plan, sarcini rea, directorul I.J.E. Coop ; 200 de noi secţii în 50 de muncă pentru locuitorii aşeză nul la realizarea unor mate La serile literare organizate sfredelitori ai elevilor săi. Iar raţiei de la Preparaţia căr
de diversificare a servirii — Prin planul de stat pe profile, din care menţio rii, pentru cadrele didactice ti riale didactice, la folosirea lor în cercurile de lectură a acti tovarăşa învăţătoare se pare bunelui din Petrila. Ideea tî-
şi serviciilor, de extindere anul 1974, cooperaţiei de năm : reparaţii articole de nere. numeroase generaţii cu eficienţă, la organizarea u- vat cu regularitate, prezenţa că le-a înţeles gîndul şi me i nărului inginer de a le folo-
reu vesolă, energică, nu lasă
Educînd
a lor. Despre perfecţionări consum din judeţ îi revin uz casnic, reparaţii de ra de elevi, s-a străduit să dăru nici o clipă anii să-şi spună ) si la cuptoarele uscătoriei a
le ce vor avea loc în trei sarcini sporite pe linia a- dio şi TV, ceasornicării, iască fiecăruia cîte ceva din cuvîntul, să împovăreze acest fost împărtăşită şi de mais- ^
din aceste sectoare — co provizionării cu mărfuri a tîmplării, prestaţii comple pasiunea sa, din respectul său suflet atît de generos şi aceas / trul mecanic Ioan Horga. i
faţă de muncă.
merţul de stat, cel coope populaţiei din mediul ru xe în construcţii, închiriat Din dorinţa de a munci cît INFORMAţll, NOTE, REPORTAJE tă Inimă atît de caldă. ) Şi cei doi specialişti au re- i
ratist şi cooperaţia meşte ral, precum şi a satisface veselă .şi obiecte cultural- mai mult şl do a realiza ceva Şi de aceea, celor care în i zolvat practic această pro- V
şugărească — ne vorbesc rii într-o mai mare măsură sportive, executarea de ser mal folositor, a educat elevii de la corespondenţii voluntari fiecare an îl transmit în gînd. i li__ x Ei au conceput un ,
c:
comunist,
cultivîn-
spirit
în
blemă.
în rîndurile de faţă : cu diverse prestaţii de ser vicii la domiciliul clienţi du-le dorinţa de a cunoaşte şl cuvinte frumoase, de apreciere jgheab, care face legătura
a muncii, despre elevi, ne a-
Tovarăşul Dumitru Bog vicii. Pentru realizarea a- lor şi altele. In programul de a munci cu Interes. Astfel, lăturăm şl noi toţi cei ce o între separaţie şi uscătorie
elevii săi au fost întotdeauna
dan, directorul Direcţiei co cestor sarcini, în 1974 s-a de înfiinţare a noilor sec prezenţi pe cîmp la strînsul cunoaştem, apreciem şl res conducînd aceste deşeuri
merciale judeţene : ţii un accent deosebit se recoltei, alături de părinţi, au nor programe artistice. Şi de sa în mijlocul oamenilor deve pectăm. direct în cuptor, unde flă
fiecare dată învăţătoarea Arion
nind un lucru firesc, iar sfa-
plantat puleţi de pomi fructi
— In sectorul nealimen va pune pe dezvoltarea u- feri, au contribuit la întreţi se arată bucuroasă că-şl poate turile-1 sînt binevenite în cările puternice le transfor- Ţ
nui mare număr de profi
tar, unele dintre perfecţio 0 întrebare şi trei nerea monumentelor Istorice, ajuta colegii, fie chiar şi nu orice moment. In cadrul lecto ELENA POJOGA mă în energie termică ne- i
mai cu un cuvînt de încura
nările în servire pe care o le în centrele de comună, au colectat deşeuri metalice şl jare. ratelor cu părinţii, a căutat Sarmizegetusa cesară uscării cărbunelui in 1
maculatură.
precum şi în satele unde nu
să le aducem în 1974 repre Pentru a lărgi orizontul do Activitatea culturală a con toba Bijttner. ţ
zintă continuarea unor pre răspunsuri de la trei există asemenea secţii. De cunoaştere al elevilor şl a le stituit pentru Letiţla Arion a
asemenea I.J.E. Coop Deva
ocupări de anul trecut. Va prin atelierul de producţie uşura înţelegerea lecţiilor, fo doua pasiune. Avînd de foarte URITUL NĂRAV DE-A PUR- )
multe ori, în cadrul căminului
materialul
continua reamenajarea ma factori de conducere loseşte întotdeauna confccţionînd cultural, rol de interpretă TA OAMENII PE DRUMURI 1
existent,
didactic
gazinelor de confecţii, ţesă din Dobra onorează pentru în plus planşe şl alte mate şi îndrumătoare, iar mai tîrziu Masa rotundă O „La începutul lunii de- ii
populaţie orice comenzi în
turi, menaj, astfel ca pînă ramura prelucrării lemnu- riale necesare în special pen solicitîndu-i-se sprijinul la in cembrie 1973, m-am prezen- ij
struirea grupului vocal, dînsa
la urmă în toate să se poa prevăzut dezvoltarea activi ‘ lui şi confecţii metalice, iar tru clasa I. In calitate de co şi-a dedicat o parte din tim tat la croitoria pentru băr- V
mandant Instructor la cel mai
tă practica expunerea des tăţii proprii ; sporirea re prin şantierul de construc tînăr detaşament de pionieri, pul liber artei... Dar mai întîl baţi, din Deva, unitate con- (
chisă, contactul direct al ţelei de desfacere cu amă ţii Deva execută către a avut grijă ca programul de a fost nevoie de cunoaşterea Comportamen dusă de tovarăşul lorga. Am ./
care
folclorului
l-a
pe
local,
cumpărătorului cu marfa. nuntul, de alimentaţie pu populaţie construcţii şi a- activităţi să cuprindă acţiuni transpus în scenă cu ajutorul făcut comandă pentru o pe- ş
cît mal Interesante şl mai va
Vom crea magazine specia blică, a reţelei prestatoare menajări de locuinţe şi a- riate, cum ar fi: vizite la tinerilor. Iar succesele obţinu reche de pantaloni. „Veniţi 1
lizate pentru desfacerea de servicii, modernizarea nexe gospodăreşti. C.A.P., la grădiniţa de copil, te de tineri constituie răsplata etic ai tînăr ului în 23. Vor fi gata" — mi s-a A
eforturilor depuse de către în
articolelor de galanterie celor existente, folosirea in Tovarăşul Traian Molse, la colegii din satele învecina văţătoare. spus. M-am conformat. La )
muncă
patriotică,
te,
după-
pentru bărbaţi şi femei. Va tensivă a spaţiilor, precum vicepreşedinte al U.J.C.M. : amleze distractive şi educative. Şi glasul său cald se face acea dată nici nu se apu- i
fi extins comerţul stradal şi şi extinderea formelor mo — In domeniul prestări Un aport deosebit şl-a adus auzit nu numai în sălile de In prezenţa a peste 200 nului cultural, soliştii vo caseră de pantalonii mei. ?
mobil. în magazinele care derne de servire. lor de servicii prin coope învăţătoarea Letlţia Arion în clasă, el şi dincolo de porţile de tineri din satul Cristur, cali : Iuliana Cioară, Adri „Vii mata pe 29. Atunci 1
desfac articole electrocasni- Astfel, numărul de maga raţia meşteşugărească, per a avut loc la căminul cul ana Pădurean, G. Peter, precis vor fi..." — mi s-a ţ
ce se vor face lunar de zine şi raioane specializate fecţionarea servirii va fi a- tural din localitate o in Tamaş şi Horvat Tiberiu, promis, in 29 nici pomenea- i
monstraţii privind funcţio va spori cu 30, pentru vîn- sigurată prin înfiinţarea de teresantă dezbatere la ma grupul vocal maghiar con lă de pantalonii mei. „Dar i
narea diferitelor aparate. zarea mărfurilor electroteh noi unităţi şi activităţi. In sa rotundă cu tema : „Com dus de învăţătoarea ICisş în 1974 vor fi gata. Precis" ţ
La magazinele tip univer nice, oultural-sportive, li anul 1974 vor fi înfiinţate Omul portamentul etic, trăsătură Iuliana precum şi recita - am mai fost amînat o 1
sal se va practica prezen brării, metalo-chimice, fie 41 de unităţi noi de pres esenţială a tineretului din torii Furca Rozalia şi dată". (VIOREL RlPA, Bre- V
tarea produselor pe mane rărie, cosmetice şi altele. tări şi producţie. Intre a- satul nostru". Dezbaterea Rocoy G. tea Mureşană, nr. 23) Mă- y
chine vii. Reţeaua de unităţi organi cestea — o unitate de ser — condusă de prof. Iuliana Seara a fost presărată cu car acum, în noul an de Li
Şi în sectorul alimentar zate pe principii modern.e vicii la domiciliu în Orăş- , datoriei împlinite Kovacs, de la şcoala de 10 multă voie bună, cu dans s-ar lecui de acest urit obi- 1
şi de alimentaţie publică, de autoservire va spori în tie, unităţi de cojocărie la ani din localitate — a a- şi numeroase concursuri pe cei de a purta oamenii pe )
pe linia perfecţionării ser 1974 cu încă 20, din care 6 Ghelar, Petroşani şl Uri- bordat probleme majore diverse teme. Iată cîteva drumuri I ţ
virii se poate vorbi de cî- pentru vin za rea mărfurilor cani, unitate de lustruit Stînd confortabil Intr-un compartiment de tren, puţini se ale comportamentului etic întrebări care au primit
teva preocupări ce vor fi nealimentare, 8 pentru măr mobilă la domiciliul solici gîndesc că pentru siguranţa ciroulaţiel lor muncesc mulţi al tinerilor, un loc impor răspunsuri corecte şi fru COMERŢ O Brad, 31 de- \
continuate. Transformarea furi alimentare, precum şi tanţilor — la Deva. oameni, care, pe orice vreme — rea sau bună, vară sau tant ocupîndu-1 normele moase din partea multor cembrie 1973. Seară de re- i
iarnă, zi sau noapte — îşi fac cu conştiinciozitate datoria.
în autoserviri a 6 magazi 6 de alimentaţie publică. Anul acesta vor fi crea Unul dintre aceştia este comunistul Toma Leuca — şeful vieţii şi muncii comunişti tineri : „Enumeraţi 4 şcoli velion. Brădenii — cei ce /
ne alimentare, crearea în Se vor organiza în cursul te un număr de 313 mode staţiei C.F.R. Vaţa, care şi-a închinat întreaga viaţă mi lor, ale eticii şi echităţii profesionale şi 4 licee de vroiau să-şi petreacă reve- '
încă 20 de unităţi a unor anului 1974 un număr de le şi produse noi — con nunatei, dar exigentei, profesiuni do ceferist. In coi aproa socialiste, necesitatea şi po specialitate din judeţul nos lionul acasă, în familie — ^
pe 40 de ani de muncă a văzut şi trăit multe, dar, oriunde
raioane Gospodina indepen 55 magazine şi raioane cu fecţii îmbrăcăminte, artă a lucrat, a lăsat In urma sa numai fapte demne de un a- sibilitatea încadrării în cîm tru care pot fi urmate de înarmaţi cu sacoşe, căutau i
dente, iar în 10 unităţi, în expunere deschisă şi alege populară, lemn, chimică. devărat comunist. Tovarăşii de muncă din staţiile Coşlariu, pul muncii a tuturor tine un absolvent al şcolii ge bere. Dar, spre surprinde- J
fiinţarea de secţii Gospodi rea liberă a mărfurilor de Vor fi construite şi date în Vinga, Almaş, Păuliş, Beiuş, Brad sc gîndesc cu respect rilor din sat, ca şi aspec nerale", „Care sînt mese rea lor, comerţul le-a dat... Ţ
la ci.
na, înfiinţarea a 3 noi ca către consumatori. Unităţi folosinţă obiective noi — — Cum a fost începutul 7 tele — cu adine caracter riile la care se poate ob plasă. F'arcă s-ar fi apropiat ^
se şi a 6 microcase de co le cooperaţiei de consum ateliere de producţie mixtă — începutul a fost foarte greu. Era in 1934, la numai un patriotic — ale înfrăţirii ţine calificarea la locul de 1 aprilie, nu Anul nou. Nu
pentru
menzi sînt o parte din ele. vor promova comerţul ac la Haţeg şi Călan, în care an de la eroicele lupte ale ceferiştilor de la Griviţa. Se dintre români şi maghiari. muncă, denumiţi şi între era bere întîmplare. acasă. cu • L ll
Problemele puse în dez
lucra în ture de cîte 24 de ore, cu mijloace de transport
prinderile respective", „A-
încă
Tot
o
Alte preocupări sînt noi. tiv prin tonete în faţa ma vor funcţiona unităţi de înapoiate, tracţiune cu aburi, se folosea frîna de mînă, sta batere au antrenat nume rătaţi 5 trăsături definitorii bere. Comunicată de Nico- I
ţiile erau necentralizate, se produceau şl multe accidente.
Se va face servire cu lapte gazinelor, chioşcuri alimen frizerie, coafură, confecţii Apoi chipul tovarăşului Leuca se luminează. Transporturile roşi participanţi — printre ale unui tînăr comunist". dim Podelean, din Mintia, )
la domiciliu pe bază de a- tare în incinta unor insti de îmbrăcăminte pentru pe căile ferate au înregistrat un salt deosebit, prin electri care şi-au adus o contribu Jocuri de perspicacitate, nr. 169. Din 10 sticle cu be- i
bonament; 5 000 1 de lapte tuţii şi întreprinderi, tîrguri, ficarea liniilor principale, introducerea tracţiunii moderne, ţie meritorie Zaslati Fran- ..dansul inimioarelor" şi al re cumpărate de revelion, I
se vor desface zilnic în a- bîlciuri şi alte centre aglo femei şi bărbaţi, mobilă, iar siguranţa circulaţiei este acum deplină. Aceste realizări cisc, secretarul organizaţiei
merate. tapiţerie etc. au afectat şi linia Arad — Brad pe care circulă acum tre te surprize vesele au înche una a fost cu gust de pe- i
ceastă formă. Vor fi orga Sectorul de producţie — nuri tractate numai de puternice locomotive Diesel. P de partid din Cristur, Ni- iat manifestarea de la că ţ trol, două uleioase, una... ^
aminteşte apoi cum a evitat o catastrofă între un tren de
nizate pensiuni pentru co prestări servicii al coope ION CIOCLEI marfă care se rupsese şi un tren personal garat în staţia colae Ciobanu, directorul minul cultural din Cristur s
Almaş. La Vaţa, însă, datorită promptitudinii în şcolii de 10 ani, Pupp Ca- la a cărei reuşită au cola LOCUINJA ® 15 februa- <
serviciu a şefului de gară, procură şi a personalului C.F.H., ! rol, judecător, Ixisş Ludo borat prof. Max Victor şi
nu s-a întîmplat nici un eveniment neplăcut. vic, directorul căminului rie nu-i prea departe. O j
Aflat în pragul pensionării, l-am întrebat : cultural, Erdos Aurelia, bi- tinerii Furca Arpad, Szabo lună şi aproape jumătate. 4
Andrei şi Botnar Petru. A
— Cu ce sentimente plecaţi din cîmpul muncii ? bibliotecară, şi Sobo Andrei, fost, de fapt, o manifestare De la această dată, condu- 1
— Cu un sentiment de satisfacţie că mi-am făcut dato
Oficiului
1
judeţean
cerea
scrisoarea dumneavoastră în acelaşi timp, cu un regret că mă despart de colegi şi student la Institutul desub- cu caracter de schimb de zarea de construirea ne infor- i l
ria, că am făcut un bine oamenilor fără ca ci să ştie şi,
vin-
pentru
şi
ingineri Hunedoara.
experienţă deoarece la ea
locuinţe
trenuri.
Cinstea şi corectitudinea sînt calităţile pe care le-a im „Masă rotundă" de la că au participat şi locţiitorii mează că locatarii blocului 1
primat şi tovarăşilor săi de muncă : Gheorghe Jula, Vio- minul cultural din Cristur secretarilor comitetelor de
rel Petrlcă, Gheorghe Frăţilă, Ion Mateiaş, care îi vor lua 18, din Orăştie, vor încheia ^
locul miine. s-a încheiat cu o seară dis partid de la comune, aflaţi cu orice defecţiune, pînă la 1
EmanolI Discă, Simeriia, stra dintre cerinţele ce se impun cercetare, soluţii. De aceea, tractivă. N-a lipsit de la la o instruire de 3 zile în cea mai mică. Ar fi şl tim- )
da 30 Decembrie, blocul 7, fiecărei scrisori: autenticitate, am trimis-o Consiliului popu- Prof. N. CRISTEA aceasta programul artistic Deva. pul. ţ
ap. 13. Ce să vă spunem? O promptitudine, scurtime. Aţi lar municipal. Să aşteptăm corespondent, Vaţa de Jos susţinut de orchestra cămi V. ARIMESCU
spuneţi singur : „încercarea, înţeles la ce ne referim: la răspunsul. Pînă atundi, mai STRADA © Mare anima- ?
moarte n-are" In ce priveşte scrisorile pe prea multe pa scrieţi-ne! L. ţie, Ieri, la Orăştie. Se fac ş
încercarea „din domiendlul gini pe care ni le trimiteţi. GH. IGNAT multe cumpărături după săr- i
satirico-umoristic" pe care Farcaş Sevastian, comuna bători, Străzile, încă pavoa- ?
ne-aţi trimis-o, e scrisă prea Gurasiada. Vom încerca să zate festiv, sint pline de oa- )
din fugă ca să poată fi va vă informăm şi despre cîş- meni. Lume multă în faţa i
lorificată. Caricatura — de tigătorii lunari la obligaţiuni spitalului — zi de vizită. 1
asemenea. Umorul e necesar C.E.C. Să ştiţi că listele se SESiZĂRi-nSPHSURI Multe afişe. Majoritatea lip- V
dar trebuie realizat după a- afişează prompt şi la agen site de gust, ca şi vitrinele ţ
numite reguli. ţia C.E.C. din Gurasada. vechi şi neinspirate ale ma- i
Dacă deocamdată n-aţi re Ioan Stanca, satul Trestia, Irma Guga, Olivia Bugna- încă cu toată grija şi răs gazinelor de mărunţişuri O J
uşit să vă comunicaţi gîndu- nr. 88, comuna Bălţa. Cînd ru. Cornelia Mureşan, Eli- punderea. Nu cum zicea me ) O coloană de preşcolari ie- \
rile sub această formă, zicem am citit scrisoax-ea dv. ne-a sabeta Deac, Ana Lazăr şi diicul... l şiţi la plimbare traversează
să începeţi cu comunicarea fost jenă. Celui pe care l-aţi alte cupărătoare din Hune ic ’ cu prudenţă mărită şosea
sobră, bine documentată, o- doara ne sesizau recent, din \ ua. S-ar putea circula mai
ricînd gata de a fi confir adus pe lume — copilul, nu nou, despre comportarea u- Din Siineria şi satele înve s bine la Orăştie într-o ase
mată despre fapte de la lo mai vreţi să-i daţi pensia a- rîtă, jignitoare a gestionaru cinate, localităţi servite de menea zi aglomerată dacă
limentară stabilită, du alte
cul dv de muncă. cuvinte, să trăiască din ce-o lui Nicolae Pînzaru, de la autobuzele I.G.C.L. Simeria n-ar lipsi agentul de circu
laţie.
Ioan Vidican, oraşul Ineu, şti, cum o şti. Cineva spu uni batea „Lanţul". „Ne-a ani primit mai multe sesi - s Lipseşte şi marcajul I
str. M. Eminescsu, nr, 18, ju nea: „Copiii se hrănesc şl împins afară din magazin, zări. Ele vizau: plecările cu de la o trecere de pietoni li
\
deţul Arad. Vă mulţumim cresc şi cu dragoste". Dv. de strigînd în gura mare la noi, întîrziere ale autobuzelor, \ practicată frecvent de local
pentru aprecieri. Vă asigu dragostea de părinte îl vitre adresîndu-ne cuvinte ce nu neeliberarea de bilete, şi, nici, la intersecţia străzii i
ram că ne străduim ca toţi giţi. Nici o asigurare mate pot fi reproduse pe hîrtie" — cele mai recente, faptul că V.l. Lenin cu şoseaua prin
(aici
cititorii noştri, chiar şi cei rială nu vreţi să-i mai ofe ne scriau dînsele. „In urma unele taxatoare cer înapoi \ cipală comercial se şi află comple- l ţ
eco-
liceul
din alte judeţe, să citească riţi ? Cu strîngere de inimă cercetărilor efectuate şi în biletele de la călători, pentru \ xul spre care se circulă /
nomic
cu drag ziarul „Drumul so vă mai spunem: adresaţl-vă baza materialului adunat — a le revinde. „Cele sesizate \ mult). )
fiind un semnal de alarmă
cialismului" în fiecare zi.' judecătoriei care a stabilit ne răspunde conducerea I.C.S. pentru noi, am luat o serie \
Dar avem şi o rugăminte: pensia, dacă, tată fiind, nu pentru mărfuri industriale PIAŢA © Fondurile alo- )
Serieţi-ne mai scurt şi mai vreţi să mai ştiţi că copilul din Hunedoara — comitetul de măsuri pentru a nu se \ cate anul acesta pentru j
des. eventual. Şi mai desci dv. are — şi de la tatăl său! oamenilor muncii din între mai întîmpla asemenea a- şi amenajări în l
\
frabil. Este în folosul dv. şi — o bucată de pîine pe masă. prinderea noastră a hotărît bateri — ne răspunde con \ modernizări
pieţe, în sumă de 100 000 1
al nostru. Aşteptăm. Gheorghe Ciurea, Deva sancţionarea gestionarului Ni ducerea I.J.G.C.L. Concret nu lei, privesc doar piaţa din T
am putut stabili, deoarece
Poanta Gheorghe Husari, str. Lenin, nr. 4. Interesantă colae Pînzaru, cu retragerea sesizarea nu precizează nu cartierul Dacia al Devei.
satul Cerişor, comuna Lelese. „i'adiografia" pe care aţi fă unei gradaţii de salarizare mele taxatoarei, numărul au ;:! Semnal administraţiilor de
Ca vechi corespondent al cut-o unor unităţi comercia pe timp de 3 luni, atrăgîndu- pieţe : ordinea, buna gos
i-se totodată atenţia că la tobuzului, data cînd au avut
ziarului cunoaşteţi cîtevta le din Deva. Merită reflecţie, repetarea unor astfel de aba loc asemenea fapte". t podărire nu va fi o chestiu
ţine
de...
fonduri
care
ne
teri va fi sancţionat mai as Deci, cînd se mai întimplă,
-V— pru, mergîndu-se pînă la rugăm călătorii să ne sesi pentru modernizare.
desfacerea contractului de zeze prompt şi concret, pen CONTRAVENŢII © | -
muncă. Cazul va fi prelucrat tru a se putea lua măsuri n
Corespondenţe de la cititori şi In grupa sindicală". imediate împotriva vinovaţi tr-una din nopţile trecute,
lor. pînă spre ziuă, la sediul
Comitetul municipal Deva al femeilor a Iniţiat un comitet de sprijin al creţelor. Printre Poate de această dată va ic C.A.P. din Sînpetru lumini
Cu toţii am mulţumit buia să ne ducă la Arad atribuţiile membrilor acestuia, oasei pionierilor l-a revenit obligaţia de a oontrtbul la pavoa învăţa ceva şi gestionarul le continuau să ardă. Nu 1-
sau în alte părţi. zarea creţelor. Ln imagine: sala da Joc, înveselită de personajele de basm realizate de pionierii Nicolae Pînzaru. Zicem „de Din str. Batiz nr. 9, blo pentru că aici se rezolvau J
îndrumaţi de prof. Ioan Şeu.
acestui om IULIAN POPOVICI, această dată" deoarece nu cul D2, ne-au scris mai multe ceva probleme care să vi- \
cititoare. Sesizau faptul că
maistru constructor mai ştim precis al cîtelea zeze bunul mers al trebu- l
Călătoream spre Brad, cu caz de acest gen se petrece sora medicală Florica Popa, rilor în unitate, ci, pentru că 7
autobuzul condus de şofe Nu se poate adapta i în unitatea pe care încă o de la circumscripţia a IX-a se încinsese un joc de cărţi ]
rul Olimpiu Stoica. Cu a- conduce. — copii, din Hunedoara, se ţ de mama focului. Pârtiei- i
proximativ 6 kilometri îna programul ia cerinţe Emil Stoica — Ocolişu va fi proporţională cu tim stabilit pentru perioada cu ic poartă urît cu bolnavii oare i panţii : Viorel Pătrău, Mi- 1
inte de destinaţie, autobu Mare şi Ştefan Arion — pul cuprins între data în prinsă între începerea ul Tot din Hunedoara, Maria vin la consultaţii şi trata I hai Hoţea, Constantin Gu- l
zul a rămas în pană. I se le populaţiei ? Hunedoara. Pentru persoa cadrării sau reîncadrării şi timului an de muncă şi 31 Rotaru sesiza redacţia: „Am mente. Sesizarea fiind justă, 1 ran, lulius Dragoş, Ion So- i
terminase benzina. Ora era nele nou încadrate în mun sfîrşitul acelui an calenda decembrie 1967. In exem născut 3 copii gemeni. De la sora medicală Florica Popa ţ ra şi Hăşdăţan Manasie. in ■. in r
tîrzie, circulaţia tare redu In ultimele 3-4 luni de că după 1 ianuarie 1968, ristic. plul dat de dv., dacă v-aţi circumscripţia sanitară am a fost sancţionată • cu reduce urma neînţelegerilor ivite, a 1
să. Aşa că nu prea era de zile întîmpinăm greutăţi în data intrării în vigoare a Pentru persoanele încă- încadrat în muncă la data fost anunţată să mă prezint rea salariului cu 10 la sută l intervenit miliţia care i-a ^
de 1 martie 1963, dată de
la cine cere cîţiva litri de aprovizionarea cu butelii la care nu aţi încetat ra cu ei la vaccin. Dar eu nu pe luna decembrie 1973 ~ ) sancţionat prompt, fiecare i
benzină. Un om din auto de aragaz la domiciliu. Pri porturile de muncă cu uni pot să-i duc pe toţi trei. Am după cum ne răspunde Con fiind amendat cu cîte 1 000 '
mim buteliile la 3 sau chiar silhil popular al municipiu : \ lei. Cine-o face ca ei... t
buz, care ocupa un loc pe 4 săptămîni după ce facem tatea pînă în prezent, iar cerut să vină sora acasă să-i lui Hunedoara. Să-i fie spre
primul rînd de scaune a comanda. întotdeauna men la data de 1 februarie 1974 vaccineze. Atunci medicul dc ţinere de minte — adăugăm ULTIMA ORÂ © Mai pre- i
încetaţi aceste raporturi în
coborît, a oprit o maşină şi ţionăm ca buteliile să ne muncă, fără a fi beneficiat la circă a strigat la mine, noi. cis, ultimele ore ale fiecărei «
spunînd că nu umblă după
a plecat spre Brad. După fie aduse după orele 15,30, Astăzi, despre: Concedii de concediul de odihnă pen copiii nimănui, dacă i-am zile, la restaurantul „Ursul ţ
după ce venim de la ser negru", din Simeria, aparţin i
puţine minute s-a întors cu viciu. Dar salariata de la tru anul 1974, la data în făcut să rni-i cresc". Cu spri „Dacă veniţi prin Hune ...muzicanţilor din orchestră. J
o altă maşină, a adus ben primirea comenzilor ne Legii nr. 26/1967 privind drate sau reîncadrate în cetării acestor raporturi de jinul Comitetului executiv al doara, vă rugăm să treceţi Din cînd în cînd mai şi )
unitatea
muncă,
urmea
zina necesară ca să putem răspunde nervoasă că nu concediul de odihnă al an muncă înainte de, data de ză să vă compenseze în Consiliului popular al muni şi pe la cizmăria nr. 6. „Să in cîntă. Dar mai mult pau- t
traţi" — vorba vine. Pentru
cipiului Hunedoara, am cer
ajunge la Brad. Am aflat primeşte comenzi decît pî gajaţilor, precum şi pentru 1 ianuarie 1968 şi la care de bani atît drepturile de con cetat .sesizarea, Iată răspun că mai mult stă închisă. Noi, zează. „V-am ruga să mai J
nă la orele 15,00, deoare cîntaţi o melodie" — îi roa- )
că este vorba de un alt cei reîncadraţi în muncă la data încadrării sau reîn cediu de odihnă pentru lu sul: „Prin direcţiunea Spi cel puţin, aşa o găsim me
ce aşa scrie orarul. Dar oa după această dată, a căi'or cadrării în muncă şi pînă gă consumatorii. „Dacă... I
şofer, tot de la autobaza re acest orar cine l-a fi vechime în muncă este în la sfîrşitul anului calenda na ianuarie 1974, cît şi pen talului unificat din Hune reu" — ne sesiza Florica daţi, hie, un rînd de be- /
din Brad, Vasile Tebieş, un xat ? Nu se poate adapta la treruptă, primul concediu ristic respectiv nu au tre tru perioada 1 martie — doara s-a transmis ca sar Şerbănescu, blocul 04, ap, 12. re... merge" - răspund prin- Ş
„Sesizai-ea este justă — răs
31 decembrie 1967. Durata
cină circumscripţiei sanitare
om deosebit de conştiin cerinţele populaţiei ? Doar de odihnă va fi programat cut 11 luni, iar raporturile concediului pe anul 1967 va din micro raionul VI Nord punde conducerea U.J.C.M. tre sughiţuri, asemenea ce- i
se ştie că la Hunedoara a- tăţeanului turmentat, or- 1
cios, care a sărit şi în felul numai pentru perioada ul de muncă cu acestea înce fi aceea la care aţi avut Organele noastre, cu ocazia
tîtea familii lucrează de di terioară împlinirii unei ve ca periodic controlul medi chestranţii. Păcat de ulti- )
acesta în ajutorul pasage mineaţa, pînă la orele 15,00. chimi neîntrerupte în mun tează în prezent, la data dreptul în acel an. cal sau tratamentul celor controalelor efectuate, au mele ore ale zilei... ţ
rilor. Ei cînd îşi schimbă butelii că de 11 luni. în cazul în încetării acestor raporturi trei minori să se facă fa sancţionat mai mulţi şefi de REPORTER S
unităţi pentru asemenea u-
de muncă li se va acorda
Datorită lui, căruia îi le ? Să lipsească de la ser care cele 11 luni sînt îm compensare în bani pe lin IOAN VASILIE domiciliu, bineînţeles atunci bateri". O mică precizare
viciu ? VASILE AVRAM
mulţumim toţi cei din ma plinite în anul calendaris gă concediul neefectuat în s-a scăpat din răspuns: cine
TEODOR MATEI tic în care angajatul s-a de la Direcţia judeţeană cînd nu va fi necesară inter
şină, am ajuns la timp ca blocul Bl, ap. 69, anul calendaristic în curs, narea în spital". erau aceşti şefi de unităţi?
să prindem trenul ce tre Hunedoara încadrat sau reîncadrat în şi eventualele diferenţe de pentru probleme de muncă De ce să nu le facem nume
muncă, durata concediului concediu pe anul 1967 şi şi ocrotiri sociale iDeoi, se umblă după co le cunoscute şi opiniei pu ____ J
piii oamenilor muncii. Şi blice?,