Page 70 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 70
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 919 © MIERCURI 23 IANUARIE 1974
mscu mnsf^^n'.ts^ssw^srtts^issxcmasiirr^msm,
ani de la Unirea Principatelor
ti!H2 Vcronica se întoarce Editoriale AŞA SPORESC ECONO- ’
ititwrea ip» MIILE mecanic la Roman )
Despre
©
S.M.A.
Crainic,
I
Fermecătoarea fetiţă s-a
Elementul esenţial al fil
© La Editura ştiinţifi
In cadrul admirabilei în-
întors, aşadar, cum ne-a mului este, altminteri, mu tică profesionistă. că, Constantin Corb pu Ilia, s-a mai scris in coloa- J
promis la acea primă şi de zica şi dansul, suplinind a- tîmplări a salvării Răţuşcăi blică „Ţărănimea din nele ziarului nostru. Nu de- 1
Alegerea Demnului Mare, s-a reînălţat însăşi strămoşeasca frăţie. Fii cisivă întâlnire, la care mic desea cu succes dialogul ca de fatala soartă de-a ter mult s-a relatat despre a- ţ
naţionalitatea romînă. Ale- simplu, măria ta, fii bun, România în perioada 1848 portul său la construcţia u- i
Cuza, Domn peste gîndu-te de capul său, nea fii domn cetăţean ; urechea şi mare întîmpină cu o ini re la un moment dat ar mina pe varză un zbuciu —1864“. nei tocători complexe de 1
plictisitor
putea
deveni
amîndouă mul nostru a voit să îm ta să fie pururea deschisă mă ospitalieră pe mica ero pentru sală. Din nou trebuie mat drum existenţial, ne furaje, mai ieftină cu a- ţ
minunăm şi în faţa perfor
ină rătăcită în lumea bas
plinească o veche datorie la adevăr şi închisă Ia Spectacole proape 50 la sută şi cu I
Principatele, s-a cătră familia ta, a voit să minciună şi linguşire. mului. S-a întors şi bine a să remarcăm faptul că a- manţelor interpretative ale randament mai ridicat decit >.
5
recunoscut răsplătească sîngele stră Porţi un frumos şi scump făcut, pentru că ne-a fost vem o mulţime de actori celorlalţi copii. (Unde i-a & Teatrul de stat „Va alte tipuri. Zilele trecute ţ
tare dor de ea şi de întîm-
moşilor tăi, vărsat pen nume, numele lui Alexan totali, care dansează şi cîn- găsit, oare, Elisabeta Bos lea Jiului" din Petroşani l-am întîlnit lucrînd la con- l 1
tru libertăţile publice. dru cel Bun. Să trăieşti dar plările ei minunate. tă cel puţin la nivelul in tan ?!). Pentru realizarea strucţia unui tunel pentru /
„In sfirşit, alegerea Dom întoarcerea Veronicăi — terpretării lor pline de har. coloanei sonore, regia a op prezintă mîine la Deva
nului Cuza, Domn peste a- Alegîndu-te pre tine mulţi ani, ca şi dînsul. fie-ne iertată această con L-ara aminti aici pe poliva tat pentru soluţia mai difi piesele „Cornada" şi „Casa vopsirea utilajelor agricole, ţ
niîndouă Principatele, s-a Domn în ţara noastră, noi Ca şi dînsul, fă, o Doam statare prozaică — are mo lentul Florian Pittiş (Greie cilă, adică pentru realizarea de mode". Vineri, specta „Dăm zor să-l punem cît i
recunoscut. am voit să arătăm lumii ne, ca prin dreptatea Eu tivaţie complexă. Dintre rele), pe Violeta Andrei post-sincronului cu voci torii cţin Călan vor putea mai repede în funcţie — ne }
Credem că este de prisos aceea ce toată ţara doreş ropei, prin dezvoltarea in- toate motivele cel mai im (Mărunţica) şi pe Paula adevărate de copii. Am scă viziona piesa „Casa de spunea mecanicul. Eu n-am i
a mai exprima şi aici mul te : la legi nouă, om nou. stituţiunilor noastre, prin portant este, desigur, suc Chiuaru. Margareta Pîslaru pat, prin urmare, de glasu mode" în interpretarea a- calculat ce economii ne a- ţ
D, Doamne ! mare şi fru-
ţumirea noastră despre re moasă-ţi este misiunea ! simţimintile tale patriotice, cesul cu totul neobişnuit al mai dovedeşte o dată că nu rile piţigăiate ale actorilor celuiaşi colectiv teatral duce, dar cred că ele se i
cunoaşterea unui fapt ce Constituţia din 7 19 august să mai putem ajunge la a- „Veronicăi", succes intern este doar steaua perenă a adulţi. din Petroşani. vor contabiliza şi vor cîntări 1
constituă un princip naţio ne însemnează o epocă cele timpuri glorioase ale şi extern, dovedit de marea muzicii uşoare . româneşti, Decorurile Giuliei Tincu, @ Azi, orchestra de mu destul de mult în balanţa ţ
nal. Acest princip 'este cau naţiei noastre, cînd Ale ci şi o foarte bună actriţă costumele Nelliei Grigoriu- zică populară a Filarmoni economică a unităţii". i
za bucuriei ce simţim pen nouă şi Măria ta eşti che xandru cel Bun zicea am afluenţă a publicului. Un de caracter. Merola, splendidele măşti cii de Stat din Cluj pre
mat să o deschizi. Fii dar
tru această recunoaştere, basadorilor împăratului din alt motiv, nu mai puţin im plastice, umorul Vasilicăi zintă la Zam şi Ilia un COMERŢ © In 1972 ce
omul epocii ; fă ca legea să
persoana Domnului vine în fie tare, iar tu, Măria ta, Bizanţiu că : portant, este consecvenţa cu Marea revelaţie a filmu Tastaman şi al lui Dem Ră- spectacol folcloric. Acelaşi tăţenii din satele Pane şi
urmă, ea ne este dragă „Romînia nu are alt o- care regizoarea Elisabeta lui este, bineînţeles, puş dulescu, sensibilitatea An- spectacol va fi prezentat Pane Sălişte au hotărît să-şi
pentru că principul se per ca Domn, fii bun şi blînd, crotitpr decît pe Dumnezeu Bostan activează pe tărîmul toaica numită Lulu Mihă- gelei Moldovan sînt părţi mîine, 24 ianuarie la Hăr- unească eforturile şi să
fii bun, mai ales pentru a-
sonifică în sine, în scurt, şi sabia sa I". atît de puţin frecventat al iescu, protagonista pelicu integrante ale unui film de ţăgani şi Băiţa şi vineri, construiască prin contribu
îşi
Kogălniceanu
Cînd
este pentru noi ceea ce ceia, pentru cari mai toţi isprăvi discursul, toată lu filmului pentru copii şi ti lei. Atîta naturaleţe, atît osebit de reuşit. Recunoş 25 ianuarie la Haţeg şi ţia lor în muncă şi în bani
domnii trecuţi au fost ne
este pentru credincioşi neret. farmec şi atîta siguranţă se tinţe, deci, Elisabetei Bos Sarmizegetusa. un local pentru un magazin
lemnul icoanei ce reprezin păsători sau răi. mea plîngea în tribune, Ga şi în „Veronica", si degajă din jocul ei, îneît sătesc. Au reuşit ca la 12
căci bucuria mare ca şi du
Nu uita că dacă cincizeci
tă o idee sîntă“. tuaţiile de bază ale actua nu ezităm s-o considerăm tan. Pentru mai 1973 să ridice în roşu
de deputaţi te-au ales rerea mare, tot prin la lului film îşi au obîrşia în pe Lulu Mihăiescu o auten AL. COVACI şi să acopere magazinul
(Dîmboviţa, anul I, 1859, nr. domn, însă ai să domneşti crimi se exprimă. Afară
51, 4 aprilie, pag. 201) binecunoscutul univers al Urma ca lucrările de tencu
pesţe două milioane de oa văzduhul clocotea de sune basmului românesc şi uni melomani ieli, finisări şi dotarea cu
meni ! tul clopotelor tuturor bise mobilier să le facă coope
Din timpurile Fă dar, ca domnia ta să ricilor din oraş şi de bu versal. Ne întîlnim, bună Casa de discuri „Electre- rativa de consum Ilia şi a
oară, cu motivul La Fon-
„Unirii” fie cu totul de pace şi de buitul a 101 lovituri de taine al greierului şi fur- cord" a realizat, de curînd, poi să-l deschidă. A trecut
dreptate ; împacă patimile tun...". un disc cu două dintre 1973 şi nu s-a făput nimic,
şi urile dintre noi şi rein- nicăi sau, mai precis, cu o In 1974 va fi dat în folo
„Apoi pînă a nu se sco- trodu în mijlocul nostru (N. Gane, Pagini răzleţe, Iaşi, ipostază a acestui motiv, lucrările compozitorului
borî Domnul de la tribună, 1901). falsul antagosim dintre Wilhelm Berger : „Concer sinţă ?
Mihail Kogălniceanu, pri munca productivă şi artă tul pentru vioară şi or
vighetoarea Moldovei, cum fiind soluţionat prin happy- chestră" intrepretat de STRADA © Pe Bulevar- ţ
era numit pe atuncea, îl Manifestări consacrate aniversării Unirii end-ul unei „Iove story" violoncelistul Cătălin Ilea dul 1848 din Hunedoara e
întîmpină la scara tribunei Q „Vin- la Milcov cu dintre greiere şi furnică. în colaborare cu Orchestra xistă, în apropierea liceului «
şi rosti, cu voce adînc e- grăbire" s-a intiitulat mon Mircea Resiga, Remus Răp- Această ramificaţie a ac simfonică a Radioteleviziu- nr. 2, un cămin de vizitare 1
moţionată, următorul dis tajul literar-muzical pre cău, Marioara Miheţ şi alţii. ţiunii este, dealtfel, un nii dirijată de Iosif Conta pentru instalaţii. De-o vreme, 4
© Duminică, la Ilia, s-a
curs : zentat de elevii claselor foarte bun prilej de a dez- şi Simfonia nr. 6 „Armo prin instalaţiile respective i
„Măria ta 1 V-VII ai şcolii din Blăjeni desfăşurat simpozionul cu lănţui o feerie coregrafică nia", interpretată de Or curge apă, şi din cămin se I
tema: „115 ani de la Uni
După o sută cincizeci şi imaginată de talentatul Va- chestra simfonică a Filar revarsă în stradă tot apă.
patru de ani de umilire şi în cinstea aniversării. Uni rea Principatelor Române". sile Marcu, executată de monicii „George Enescu" ţ Şi apa asta le face locata-
degradare naţională, Mol rii. Montajul, prezentat la După prezentările făcute baletul Operei Române, ba dirijată de Mircea Cristes- / rilor din aval „bucuria" de
dova a intrat în vechiul căminul cultural, a fost pre de profesorii Silviu Cercea let care excelează, se pare, cu. Pe cînd şi în librării ) a l« inunda beciurile Iar
său drept, consfinţit prin gătit sub îndrumarea pro şi Gheorghe Cândea a. ur nu numai în partitura ine le judeţului ? Şi, pe cînd 1 iarna şi pe aceea de a
capitulaţiile sale, dreptul fesorilor Iuliana Crăciun şi mat montajul muzical-lite- fabilă a lui Ceaikovski, ci şi alte discuri de muzică ? transforma strada în derde- .
de a-şi alege pe capul său, Nicolae Iga, scoţîndu-se în rar dedicat Unirii şi susţi şi în .cea modernă a lui Te- clasică, în magazinele hu- 1 luş. Lucrătorii de la E.G.C.L. \
pe domnul. Prin înălţarea evidenţă în interpretarea nut de elevii liceului din VERONICA SE ÎNTOARCE —film care va rula începînd nedorene ? 4 au venit, au evacuat apa 4
ta pe tronul lui Ştefan cel lui pionierii Elena Ciocan, localitate. mistocle Popa. de Joi, 24- Ianuarie, la cinematograful „Patria" din Deva. i din cămin şi au plecat. Apa *
1 a venit din nou şi.,, pleacă \
ţ mereu dar nu se mai ter-
t mină. Cine seacă izvorul ?
rilor materialiste, ştiinţifice, punde nevoilor social-econo- cu factorii educaţionali şi în j © Şi tot strada. De astă
(Urmare din pag. 1)
asupra fenomenelor din na mice, integrării absolvenţilor primul rînd cu familia. ţ dată la Luncoiu de Sus.
econo-
1-IV, în aşa fel îneît să se tură şi societate, deprinderi în viaţa social-utilă, în pro Sarcini complexe de mare N outăţi tehnico - ştiinţifice I } Mare „grijă" pentru energeti-
resurselor
misirea
elimine fenomenul repeten- lor practice de muncă şi ducţie. răspundere stau în faţa co
ţiei. comportament în viaţă. Alături de liceele şi şcoli lectivelor didactice pentru 1 ce. Duminică, la ora 8,00
In unele şcoli ca Liceul le generale din Deva, Petro pregătirea condiţiilor didacti 4 Iluminatul public era „în
numele de „Nimbus 5" fur
, floare".
Ilia, nr. 2 Deva, Liceul mi
Preocupări pe linia nier Deva, Grupul şcolar pro şani, Hunedoara, Brad, Ha ce şi materiale necesare pen Tren pe pernă de aer nizează date privind gradul Documentaţie
ţeg, cu realizări însemnate
tru generalizarea învăţămîn-
înnoirilor fesional siderurgic Hune în activitatea atelierelor şco tului obligatoriu de 10 ani şi In Uniunea Sovietică se de evaporare, date din ca ştiinţifică mondială GESTUL ©
doara, cît şi într-o seamă de lare, există unităţi şcolare trecerea la prima treaptă a studiază în prezent posibi re oamenii de ştiinţă pot să privind peşterile Omul din ,
Perfecţionarea procesului şcoli generale se menţin nea unde se face prea puţin pen învăţămîntului liceal, ce se litatea realizării unui tren calculeze energia (căldura) fotografia a- 1
lăturată ne-a ţ
instructiv-educativ, în toate junsuri în pregătirea politico- tru pregătirea practică a e- realizează din toamna acestui care va fi propulsat pe ce pătrunde în atmosferă mărturisit : ,
compartimentele sale, impune ideologică şi educativă a e- levilor. In şcolile din mediul an. o singură „şină" (monorai), în urma evaporărilor. Cu In prezent se lucrează în „Gestul co- 1
preocupări sporite pentru Jevilor. Se întîlnesc cazuri rural, îndeosebi, dotarea ate Pe baza unei analize aten cu ajutorul unei perne de noaşterea cantităţilor de Austria la o documentaţie legilor de ţ
îmbunătăţirea conţinutului, frecvente de abateri de la lierelor şcolare este nesatis te a necesarului de forţă de aer groasă de cîţiva mili ploaie ce cad pe suprafaţa privind cele mai mari peş muncă de la i
oceanelor, precum şi a e-
teri din lume. Dr. Hubert
aplicarea creatoare a progra disciplina şcolară, participa făcătoare. Nesatisfăcător es muncă, a specificului locali metri. Compus dintr-un sin
melor şcolare, în metodolo rea unor elevi la manifestă te, de fapt, şi sprijinul con tăţii, la nivelul fiecărei şcoli gur vagon, lung de 40 m, nergiei eliberate prin eva Trimmel, de la Secţia de 'evizia de )
gia lecţiilor şi statornicirea rile mistico-religioase ale siliilor populare şi al uni- sînt necesare măsuri concre trenul va atinge o viteză porare va furniza elemente speologie din cadrul „Ser vagoane Si- )
unor relaţii noi profesor-elev. te de orientare şcolară şi de 400 km/h. deosebit de preţioase în e- viciului federal de protecţie meria m-a )
In scopul stimulării creşterii profesională, de determinare laborarea pronosticurilor a- a rezervaţiilor şi monumen impresionat. Scrisoarea pe ţ
randamentului şcolar, în mul a opţiunilor elevilor prin supra vremii. telor", a.declarat că această care am primit-o acasă, de i
documentaţie va cuprinde
te şcoli au loc dezbateri, lec 8 Wik 1TAPA ŞCOLARA, colaborare - şi - muncă peda Satelit pentru ziua mea, a fost un dar ne- J
ţii deschise, diverse acţiuni gogică în rândul părinţilor, măsurarea cantităţilor Pastă antitermică toate sistemele de cavităţi aşteptat", lată ce cuprinde ţ
care urmăresc aplicarea me spre meseriile deficitare ale subterane care au lungime scrisoarea 4 „Stimate tovară- *
mai mare de 20 km.
todelor şi procedeelor active judeţului, din minerit, side de ploi căzute pe O pastă refractară care şe Nicolae Bretoiu, cu oca
de muncă didactică cum ar rurgie, construcţii etc. suprafaţa oceanelor Recordul absolut în a- zia aniversării zilei de naş
fi : problematizarea, redesco IIÂMOERI SPORUL Consiliile populare au da protejează chiar mîinile ceastă privinţă este deţinut tere, colectivul reviziei de
goale faţă de temperaturi
perirea adevărului ştiinţific, toria să analizeze cu atenţie de pînă la 4 000°C este co de S.U.A., unde se găseşte vagoane Simeria-triaj vă
muncă în grup etc., alături necesitatea condiţiilor mate Pînă nu demult, meteoro mercializată de firma Poli- „Mammoth Caves" (ICentu- doreşte multă sănătate şi
de preocupările pentru folo riale de spaţiu de şcolarizare, logii nu aveau nici un mij mex. cky) din care s-au explorat mulţi ani fericiţi în familia 4
sirea mijloacelor tehnice mo sectelor, încălcări ale norme tăţilor industriale sau agri cazare şi masă, activitatea loc de a măsura cantitatea pînă în prezent 252 km. dv. Vă felicităm pentru de- i
derne de transmitere a in lor de etică şi echitate so cole care patronează şcolile practică în ateliere şi labo de ploi căzute pe suprafaţa Principala aplicaţie a Austria nu posedă recor votamentul şi dăruirea ce o 1
formaţiilor. cialistă. Din recentele anali respective (Luncoiu de Jos, ratoare, să ia măsuri opera oceanelor, suprafaţă care noului produs este proteja duri asemănătoare, dar pe depuneţi în muncă şi vă u- ^
Asemenea preocupări tre ze desfăşurate în consiliile Băiţa, Buceş, Pui, Toteşti, tive. constituie 75 la sută din rea oricărui material con teritoriul său se găsesc, to râm din inimă numai suc
buie generalizate în toate profesorale a reieşit necesi Foit, Lăpugiu-Ohaba etc.). înfăptuirea programului scoarţa terestră. Recent, tra deteriorării şi deformă tuşi, trei din primele 20 de cese !" Ne alăturăm cu
şcolile. Este necesar ca pe tatea de a se conlucra mai In cursul acestui trimestru complex de perfecţionare şi oamenii de ştiinţă au con rii produse de căldură. peşteri clasificate după lun \ drag urărilor primite.
toate căile cadrele didactice intens cu organizaţia U.T.C. şcolar trebuie rezolvate toate dezvoltare a învăţământului struit un satelit menit să Pasta poate proteja su gime. In peştera „Eisriesen-
să valorifice valenţele edu şi pionieri, a unui sprijin e- problemele dotării corespun solicită o integrare şi .mai urmărească şi să stabilească prafeţele lăcuite sau vop welt" („Lumea gheţarilor | REFLECTOR © Ion Maier
cative ale lecţiilor, să folo fectiv al organizaţiilor de zătoare a fiecărui atelier şco activă a cadrelor didactice cantitatea de apă ce se e- site, cablurile izolate, gar giganţi"), situată sub masi \ este angajat ca şofer la
sească mai intens datele şi partid pentru îmbunătăţirea lar, printr-o participare e- în viaţa social-obştească a lo vaporă din ocean şi se niturile etc. aflate în ime vul Tennengebirge (provin t S.U.T. - T.C.H. deservind
faptele pozitive ale realităţii preocupărilor de educaţie a fectivă a întreprinderilor care calităţilor, a satelor, la acti transformă din nou în apă, diata vecinătate a unui loc cia Salzbuj-g), au fost ex J şantierul din Orăştie. In ur- i
noastre socialiste. tineretului şcolar în sensul le patronează la acţiunea de vităţile cultural-educative de pentru ca apoi să cadă sub supus sudurii sau încălzirii plorate galerii în lungime ţ mă cu trei luni, maşina ce-a 1
In toate şcolile şi mai cu cerinţelor eticii şi echităţii dotare, îndrumare şi asis masă. formă de ploaie. Prin a- cu flacără pentru orice 1 avut-o în primire s-a defec- 4
seamă în şcolile generale în socialiste, al formării trăsă tenţă tehnică, asigurarea ma Activitatea fiecărei şcoli, ceasta, satelitul ce poartă scop. de 42 km. / tat. A adus-o la reparat la !
care vor funcţiona clase ale turilor noi de caracter, mo teriei prime, repartizarea u- a fiecărui cadru didactic tre 1 staţie. De atunci maşina stă 1
învăţămîntului liceal în pri rale, civice. nor repere simple din planul buie prelungită şi integrată 4 pe butuci. Intre timp, din ^
ma treaptă (IX şi X) trebuie de producţie, ce pot fi rea în aceea a muncii cu părin ■ maşina adusă la reparat au i
organizate laboratoare de fi Integrarea socială — lizate cu ajutorul elevilor. ţii, a muncii politice şi cul- 1 început să dispară piese. *
zică, chimie, biologie, cabi fural-educative de masă, des ţ Cine Ie va plăti ?
nete de ştiinţe sociale bine criteriu de verificare a Valorificarea conţinutului făşurată în afara orelor de
dotate, care să servească cît eficienţei procesului de educativ al acestui obiect de clasă la cămipele culturale, CONTRAVENŢII © Nico
mai bine pregătirii temeinice învăţămînt, ca şi al celorlal biblioteci, în rîndul cetăţe lae Dincă, responsabilul
a elevilor, însuşirii cunoştin învăţămînt te, în sensul dezvoltării dra nilor. magazinului C.L.F. nr. 4 din
ţelor şi deprinderilor prac gostei faţă de munca fizică, Continuăm, astfel, cu răs piaţa Bradului nu manifesta
suficientă
pen
preocupare
tice. Nu poate fi un barometru îndrăgirea de către elevi a punderi sporite, aplicarea în tru aprovizionarea magazi
Este necesar să se acorde mai bun al eforturilor şi re muncii practice, calificarea viaţă a multiplelor obiective
prioritate laturii formative zultatelor din unităţile şco într-o meserie, integrarea în ale dezvoltării şi perfecţio • V-: nului. L-a costat 50 lei O
300 lei l-a costat pe Gheor-
în munca cu elevii, educării lare decît acela al nivelului activităţile direct productive, nării procesului de instruire
lor moral-cetăţeneşti, culti de pregătire teoretică şi prac trebuie să stea în centrul şi educaţie, stabilite de Ple l ghe Miheţ, responsabilul ma- t
l gazinului de mobilă, tot din jyuzmuiui ue maoua, toi (
vării dragostei faţă de patrie tică a elevilor, al modului în preocupărilor cadrelor didac nara C.C. al P.C.R. din iunie OLANDA. — Din timpul unei demonstraţii a navei de pasageri pe pernă de aer tip AV2-002 1 Brad, „neatenţia" de a fi
şi partid, formării convinge- care această pregătire cores- tice, al colaborării acestora 1973. care va fi fabricată în serie în acest an de o întreprindere din localitatea Asperen.
4 inversat preţurile la nişte
garnituri de mobilă © Iar
faptul de a fi pus în vînza- s
re alimente cu termenul de
garanţie depăşit a costat-o
pe Vaieria Vlad de la ma
gazinul alimentar nr. 5 din
ţ acelaşi oraş - 125 lei. ©
) Maria Lefter — salariată la
CALAN. Pînă în prezent,
CUPA TINERETULUI din calendarul competiţional PREGĂTIRI ALE FOTBALIŞTILOR ) nici o 67 Brad la n-a avut
bufetul
obiecţie
amenda
al „Cupei Tineretului", pe ce i s-a aplicat. De fapt,
raza oraşului Călan s-a des ţinuta necorespunzătoare in
Adevărată relansare a competiţiei făşurat etapa pe localitate la Seriozitate, disciplină şi tinereţe la Corvinul care servea clienţii era o
tenis de masă, urmînd ca în
dovadă
zilele următoare să se încheie ţiei sale. grăitoare a vinovă
HUNEDOARA. Anotimpul cinta stadionului Corvinul, nr. 7) ; 11-14 a n i : Sandu concursurile de şah şi popi
cu zăpadă şi ger — atribute la etapa pe municipiu a în Munteanu (şcoala generală ce. La tenis de masă au ieşit Cu antrenorul N. Săbăslău partidele de verificare şi o- Fireşte, spectatorii, toţi cei PROCESE © Leonte Si-
esenţiale pentru buna prac trecerii de patinaj-viteză. nr. 6) ; 15-19 ani : Horia Bre- învingători, în ordine — sim am stat Ruţin de vorbă. Dar mogenizare. care au îndrăgit această e- i imun um LUI1UU U T05t COLI- •
mion din Lonea a fost con-
ticare a sporturilor de iarnă Iată şi cîştigătorii pe ca bu (liceul nr. 1). plu băieţi— următorii: 1. H. explicaţiile competente, date In perioada precompetiţio- chipă, se întreabă şi aşteap ) damnat la şase luni închi- )
—, la Hunedoara o fost folo tegorii de vîrste : Fete — 6-10 Imblea (şcoala profesională); în timp ce urmăream desfă nală, Corvinul Hunedoara tă un răşpuns ia întrebarea ţ soare pentru viol. Pînă la I
sit din plin de către organi ani: Daniela Grefenştein 2. E. Pădurean (liceu) ; 3. I. şurarea antrenamentului, au va susţine 9 jocuri amicale, dacă noua generaţie a echi i săvîrşirea infracţiunii, mai /
zatorii „Cupei tineretului". (şcoala generală nr. 7); 11-14 VULCAN. Duminică, pe Nicorici (I.V.C.) ; la dublu avut darul de a ne face o pregătitoare, în compania u- pei Corvinul va putea să le 1 făcuse o tentativă asemă- ţ
a n i : Elisabeta Toderici (şcoa pîrtia de săniuţe de pe Va
Astfel, peste 400 elevi din băieţi : 1. V. Bcrivoiesc — părere temeinică asupra do nor formaţii valoroase, prin ofere jocul, rezultatele şi j nătoare © Petru larto din 4
şcolile generale şi liceele din la generală nr. 1) ; 15-19 ani : lea cu brazi-Vulcan, a avut E.. Pădurean ; 2. M. Săpăres- rinţei tuturor jucătorilor de tre care „U“ Cluj, C.S.M. satisfacţiile pe care le aş i Peţroşani a fost condamnat }
localitate, cîştigători ai fa Adriana Vasilescu (liceul nr. loc etapa pe localitate la să cu — S. Libă ; 3. I. Nicorici a acumula acum cît mai Reşiţa, Mureşul Deva, pre teaptă. Răspunsul faptic îi ' la 7 luni închisoare pentru 1
niuţe. Au participat primii
zei de masă, au participat, pe 1) ; băieţi — 6-10 ani: Luci trei clasaţi la etapele pe u- — R. Frenţoni. (DIONISIE mult, pentru a ocupa un loc cum şi Aurul Brad şi Dacia ţ denunţare calomnioasă. E- 4
patinoarul amenajat în in an Ştefan (şcoala generală nităţi şcolare. Concursul, des FRENŢONI, corespondent). în formaţia de bază. Cu a- Orăştie. Mai utile ca oricînd, pot da jucătorii şi antreno ţ xecutarea pedepsei i s-a
făşurat în două manşe, a dat tît mai mult cu cît vedete* aceste partide vor constitui, rul lor, N. Săbăslău. De fe suspendat pe motiv de vîr-
le capricioase ale echipei au
următorii cîştigători : Luiza fost nevoite să părăsească desigur, tot atîtea prilejuri lul cum se vor pregăti, cum t stă dar „Semnal !" celor dis-
de a se verifica potenţialul
Aconstantinesei, cu timpul în satele •lotul. Este vorba, printre al tinerilor fotbalişti hunedo- se va realiza liantul dintre , puşi să arunce vorbe in
45’6/10 (liceu) ; Laura Caia — ţii, de Goia, Cojocaru, Ologu reni, şansele acestei formaţii tinerii nou veniţi şi jucă ) vînt.
46’2/10 (şc. generală nr. 5) ; şi Moritz. remaniate, în marea aven torii cu experienţă ai echi
■PWVChH Ioan Burileanu — 37’ (şc. ge judeţului Corvinul a început antre tură de a se menţine în plu pei, va depinde totul. Să ULTIMA ORA ©
- Alo, centrala. Se aude?
■Bal 1 I mt ■ nerală nr. 4) ; Gh. Coşoveanu namentele la data de 7 ia tonul echipelor fruntaşe din acordăm deci toată încre - Da, da. Cine sînteţi şi \
(liceu). (STAICU BÂLOI, co
< T . ■ - ' ■: J;. respondent). Anotimpul friguros, în ul nuarie, la apel răspunzînd seria a IlI-a. derea antrenorului şi jucă ce doriţi ? t
tima vreme, a exterminat o 18 jucători, plus 2 juniori Deocamdată, lotul echipei - Sînt Gheorghe Borlea. !
serioasă impulsionare a ac din echipa proprie. Şedinţe Corvinul a fost completat torilor săi. Pentru că de ce Vorbesc de la Banpotoc şi r
: tivităţii sportive de masă şi le do pregătire au loc în fi numai cu jucători tineri, fă le mai multe ori, jucători
«S ‘ S 8 8 8 8 « M a H g 3 g £ ' « g f l x . .■sskj PETRILA. In concursul de ecare zi şi perioada pentru •aş vrea o legătură cu...
şah desfăşurat duminică, ur în mediul sătesc, concretizată reluarea campionatului are, ră nume, dar cu o mare do fără nume, ' dar cu multă Această convorbire pe ca
rinţă de afirmare. Este vor
mătorii participanţi au ocu în disputarea întrecerilor de după cum ne-a declarat an ba de Gălan, reîntors de la tragere de inimă, cu dorinţă re solicitantul ar fi dorit s-o
pat primele locuri — băieţi : şah şi tenis de masă, faza trenorul Săbăslău, trei etape Minerul Ghelar, unde a fost de afirmare, au fost mai facă n-a avut loc. De ce ?
1. Sorin Tiff (şcoala generală pe asociaţii, din cadrul Cupei principale: prima cuprinde împrumutat de Corvinul, De- utili, mai eficienţi decît ju Pentru că toate apelurile
nr. 2); 2. Marcel Cîrstoiu tineretului, cu participarea a perioada dintre 7 şi 20 ia menciuc, de la C.F.R. Sime- făcute pînă acum de săteni
(şcoala generală nr. 5) ; fete : peste 1 000 tineri. nuarie. cînd întregul lot se ria şi Dumitraş. un junior cătorii cu nume sonore, ne- pentru a li se instala un
1. Elena Vulcu (şcoala gene De notat că o vie preocu pregăteşte pe teren pro talentat de la Constructorul legaţi însă cu nimic de clu post telefonic în localitate
rală nr. 3) ; 2. Dorina Cioba- pare pentru această competi priu : a doua, cuprinsă în bul pe care îl reprezentau. au rămas fără ecou.
T 'A, ■ ... ■' ţie republicană de masă, du Hunedoara. Dar, cum pînă
Kft&gsL - _, j mm mm nu (şcoala generală nr. 3). tre 20 ianuarie şi 4 februa la primul joc oficial mai Alte detalii privind pregă REPORTER
............ V ■: La tenis de masă au ieşit în pă cum am aflat la sectorul rie, va avea loc la Borsec, este destul timp. s-ar putea tirile şi jocurile de verifi
vingători Valentin Tolomei sport al Comitetului jude iar ultima etapă, între 4 fe să mai intervină şi alte no
(şcoala generală nr. 6) şi ţean Hunedoara al U.T.C., au bruarie şi 10 martie, cuprin utăţi. Mai ales că, după pă care ale echipei Corvinul.
avut-o asociaţiile sportive Vo vom aduce în ediţiile vii
Ioan Tentler (şcoala generală de pregătirile care se vor rerea noastră, compartimen
HUNEDOARA. Start in proba de patinaj-viteză. nr. 1). (AUREL SLABII, co inţa Ilia, Victoria Dobra, Vi tul ofensiv este descoperit în toare ale ziarului nostru.
Foto : I. VLAD itorul Baia de Criş, Ponorul desfăşura la Hunedoara, special pe partea stingă a a-
respondent). Vaţa etc. cînd de fapt vor avea loc şi taculul. MIRCEA NEAGU ____ —--------—------------------