Page 72 - Drumul_socialismului_1974_01

WUWtoe Munir - J -
0
Tovarăşul
Proletari din toate tarile, unifl-vă !

ioolae Ceauşescu a primit

delegaţia Partidului Socialist

Popular din Danemarca

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Mulţumind, tovarăşul Nicolae
secretar general al Partidu­ Ceauşescu a rugat pc mem­
lui Comunist Român, a pri­ brii delegaţiei ca la înapo­
mit, miercuri după-amiază, ierea în patrie să transmită
delegaţia Partidului Socialist un salut călduros şi cele
Popular din Danemarca, ca­ mai bune urări conducerii
re, la invitaţia C.C. al P.C.R., Partidului Socialist Popular,
face o vizită de prietenie in tovarăşului Sigurd Omann.
ţara noastră. In timpul convorbirii, a a-
Din delegaţie fac parte vut loc un schimb de infor­
Gert Petersen, membru al maţii privind activitatea şi
Comitetului Executiv. Dorte preocupările actuale ale
ANUL XXVI Nr. 5 920 JOI 24 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI I-Ielsted, Jens Otlo Madsen şi Partidului Comunist Român
Troels Taaftkaer, membri ai şi ale Partidului Socialist
C.C. al P.S.P.D., şi Soercn Popular din Danemarca. De
Kolstrup, membru al condu­ ambele părţi a fost sublinia­
cerii organizaţiei partidului tă satisfacţia pentru bunele
din Arhus. relaţii prieteneşti statornici­
A A! Instituirea ordinului şi medaliei tovarăşii Cornel Burtică, te între P.C.R. şi P.S.P.D. şi
La primire au participat
4
XXX-a Xl-lea „MERITUL AGRICOL ' membru supleant al Comite­ s-a exprimat dorinţa comu­
nă de a dezvolta şi diversi­
tului Executiv, secretar al
aniversar© Congres Prin decret al Consiliului dezvoltarea unităţilor agri­ C.C. al P.C.R., Ştefan An­ fica în continuare aceste re­
laţii, de a adinei raporturile
drei. secretar al C.C. al
a ai de Stat al Republicii So­ cole socialiste, la înfăptui­ bru al C.C. al P.C.R., Petre de colaborare pe multiple
P.C.R., Ghizela Vass. mem­
România
între
planuri
şi
cialiste România au fost
rea politicii partidului şi
Danemarca, în interesul în­
Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P. O. R. instituite ordinul şi meda­ statului de dezvoltare şi Constantin, membru al Co­ tăririi prieteniei dintre cele
modernizare a agriculturii
lia „Meritul Agricol", ce
se vor conferi ţăranilor co­ socialiste în patria noastră. misiei Centrale de Revizie a două popoare.
P.C.R., secretar al Comite­
operatori. muncitorilor, me­ Ordinul şi medalia ..Me­ tului municipal Bucureşti al In cursul întrevederii s-a
canizatorilor, tehnicienilor, ritul Agricol" vor putea fi efectuat un schimb de pă­
LA UNITĂŢILE C.M. DEVA inginerilor, oamenilor de conferite şi unităţilor agri­ P.C.R. reri privind evoluţia vieţii
ştiinţă, precum şi altor per­ cole socialiste care au ob­ Cu acest prilej. membrii' politice internaţionale. In a-
delegaţiei au transmis tova­
ANGAJAMENTE ENTUZIASTE soane care. prin activitatea ţinut rezultate deosebite în răşului Nicolae Ceauşescu un cest context, a fost eviden­
lor, au contribuit la creşte­
Răspunderi majore pentru ÎN MAREA ÎNTRECERE animale, la consolidarea şi are 5 clase. cordial mesaj de salut din ţiată importanţa deosebită
activitatea lor.
pc care o are intensificarea
Ordinul ..Meritul Agricol"
rea producţiei vegetale şi
partea conducerii Partidului
luptei unite a popoarelor, a
Socialist Popular, a tovară­
tuturor forţelor progresiste,
accelerarea realizării investiţiilor Consiliul popular şului Sigurd Omann, pre­ liste, pentru pace, securitate
şi
democratice
anliimfieria-
şedintele partidului. Totoda­
tă. ei au exprimat calde
Pornind de la amploarea pro­ nereuri anual. Prin materializarea PAGINA A III-A mulţumiri pentru primirea şi cooperare în Europa şi
acordată do secretarul gene­
în întreaga lume.
gramului de investiţii în actualul programului de investiţii s-a asigu­ al municipiului Deva ral al P.C.R.. pentru ospita­
cincinal, de la rolul şi importanţa rat şi baza materială a unităţilor Curier social-cetăţenesc litatea şi prietenia de care întrevederea s-a desfăşurat
deosebită pe care le au investiţii­ noastre, volumul de rezerve geolo­ 1. In industria locală. Prin ridicarea s-au bucurat în tot timpul într-o atmosferă cordială,
le în dezvoltarea economico-socială gice asigurînd continuitatea exploa­ nivelului tehnic al producţiei, folosirea vizitei în ţara noastră. tovărăşească.
ţării, conducerea partidului atra­ tării lor şi fundamentînd planul de mai deplină a capacităţilor de produc­
ge în mod deosebit atenţia asupra producţie în perspectivă. Astfel, ţie, creşterea gradului de valorificare a
necesităţii înfăptuirii exemplare şi prin darea în exploatare de noi ză­ materiilor prime şi a resurselor locale,
în condiţii de înaltă eficienţă a a- căminte se va asigura un volum reducerea cheltuielilor materiale şi a
cestui program, astfel ca eforturile sporit de substanţe minerale utile. consumurilor specifice, se va obţine: ii şi vinuri, la 115 ani de la Unirea Principatelor Române
materiale pe care le face societatea Activitatea de investiţii este con­ — realizarea unei producţii globale
noastră să dea, în cel mai scurt fruntată cu multe probleme care suplimentare de 1,5 la sută şi a pro­
timp, rezultate maxime. se cer în viitor cît mai bine re­ ducţiei marfă de 1,3 la sută ;
zolvate. înainte de toate, o impor­ — creşterea producţiei bunurilor de
In baza acestui program, Centra­ larg consum, destinate fondului pieţei şi
la minereurilor Deva a realizat din tanţă deosebită trebuie acordată diversificarea acestora cu încă 5 produse Conştiinţa unităţii naţionale
1971 şl pînă în prezent un volum fundamentării judicioase, oportuni­ noi, livrîndu-se comerţului un volum
sporit de investiţii, planul primilor tăţii introducerii în plan a noilor suplimentar de mărfuri în valoare de ţară a concursului
trei ani ai cincinalului fiind înde­ obiective de investiţii, analiza ne- peste 100 000 lei ;
plinit şi depăşit. In această perioa­ Ing. AUREL JULA — reducerea preţului de cost peste a poporului român
dă s-au pus în funcţiune peste 10 inginer principal la sarcina planificată cu 0,1 la sută ;
mari capacităţi de producţie, con­ centrala minereurilor Deva — punerea în funcţiune a unei noi profesional i
tribuind astfel la creşterea pro­ secţii pentru dezvoltarea producţiei do
ducţiei cu peste 1 000 000 tone mi­ (Continuare în pag. a 2-a) bunuri de consum, prin folosirea mai Ideea unităţii române are tră să poată creşte şi a se prejurărilor interne şi inter­
dezvolta,JJ Unitatea naţională naţionale ale timpului. Deşi
raţională a spaţiilor existente. Dintre multiplele forme virsta existenţei noastre. A e- fu visarea iubită a voievozi­ de scurtă durată, unirea ce­
xistat in timp şi spaţiu. A
2. In sectorul de gospodărie comunală care să ducă la perfecţio­ fost în inima căpitanilor şi lor noştri cei viteji, a tuturor lor trei ţări române sub o
şi locativă : narea continuă a pregătirii domnilor viteji, in inima eroi­ bărbaţilor noştri cei mari, singură ocîrmuire a avut re­
profesionale a tinerilor, ac­
Avans de prezentînd un volum suplimentar de ţiuni subordonate întrecerii lor neamului, a ars cu ace­ care întrupară in sine indivi­ zonanţe puternice în istoria
— depăşirea planului de prestări, re-.
51 000 lei ; lansate de Biroul C.C. al eaşi intensitate în inima plu­ dualitatea şi cugetarea po­ ulterioară a poporului ro­
mân. Ideea Unirii îşi croise
garului şi meşteşugarului, in
porului".
— scurtarea termenelor de dare în ex­ U.T.C., în colaborare cu sin­
BRAD. Colectivul de la nivelul cerinţelor reuşit să devanseze dicatele şi ministerele eco­ a păstorului şi negustorului Deşi despărţit în trei stata drum tot mai larg în con­
sudori din cadrul sec­ şl exigenţelor impu- termenul de execuţie ploatare a obiectivelor prevăzute în român. Era glasul tainic care separate, poporul român a ştiinţa poporului. De la sim­
ţiei Investiţii a între­ se de această etapă. al acestei lucrări cu plan, îndeosebi a reţdlelor de alimentare nomice, „Tineretul - factor
prinderii miniere Bar­ Astfel, executînd cu 5 zile. cu apă şi ă celor de canalizare, în me­ activ în realizarea cincina­ venea din adincurile vremii, întreţinut tot mai strins, în bolica întruchipare a Româ­
za, animat de dorinţa operativitate demonta­ S-au remarcat son­ lului înainte de termen", fac însufleţind generaţiile in suc­ decursul istoriei, firele legă­ niei din 1 600, ea se dezvol­
de a contribui din ce rea şl transportul uti­ dorii Alexandru Neac- die cu 10 zile faţă de termenele plani­ cesiunea lor. turilor economice. Interesele tase progresiv. Conştiinţa că
in ce mai mult la lajelor de forare la şa, Ioan Urdea, Ioan ficate ; parte şi olimpiadele şi con­
dezvoltarea activităţii noile lucrări din trans­ Miclea, Glicorghe Vir- cursurile profesionale pe di­ Unificarea ţărilor române comune conjugate cu cele de amîndouă părţile Carpaţi-
miniere propriu-zlse, a versala Hălăstău — ciu, Constantţn Culda, ferite meserii. Pentru tinerii are la bază unitatea etnică ale opunerii împotriva inva­ lor, pe medalia rotundă a
acţionat încă din pri­ Pintilie, pregătind bi­ Ioan Ciora şl Ioan ziei otomane, începînd cu vechii Dacii, trăieşte unul şi
mele zile ale Iul 197 4 ne toate operaţiile, au Matei. (Conlinuare in pag. a 2-a) mineri, care reprezintă un a poporului român şi ea a
număr apreciabil la nivelul fost înlesnită de existenţa sfirşitul secolului al XlV-lea, acelaşi popor, vorbind ace­
ţării, C.C. al U.T.C., în cola- conştiinţei originii comune, a apropie toi mai mult cele eaşi limbă, avind aceleaşi o-
unităţii de neam şi de limbă trei ţări, realizindu-se in biceiuri şi tradiţii, un destin
a românilor. veacurile următoare alianţe istoric unic, intensifică efortu­
şi chiar unirea vremelnică a rile poporului român spre
Cu nouă ani înaintea ac­
TROFEUL în acest sens de epopeea de la Orâştie, scrierile mara­
acestora.
fericirea unităţii naţionale.
tului de la 24 ianuarie 1859,
E suficient să ne amintim
Tipăriturile lui Coresi, Palia
Bălcescu scria în „România
viitoare" : ' „Dacă naţionalita­
tea este sufletul unui popor, vremurilor lui lancu de Hu­ mureşene ş.a., certifică naş­
dacă cită vreme el păstrează nedoara, Ştefan cel Mare, terea culturii româneşti care
u Ion Vodă cel Cumplit şi a se dezvoltă eflorescent în
acest semn ca/acteristic al atîtor alţi eroi ai poporului veacurile următoare.
individualităţii sale, acest nostru, care au luptat şi mu­ De la transilvăneanul Ni­
spirit de viaţă, el este inves­ rit pentru unitate şi neatir- colae Olahus la moldovea­
Trimisul nostru la E.M. Petrila relatează: tit cu dreptul neprescriptibil nare. nul Grigore Ureche şi stolni-
Prin braţul puternic al ma­
d-a trăi liber, unitatea naţio­
nală este chezăşia libertăţii relui Mihai, Transilvania, Ţa­ Prof. DUMITRU FLOCA
borare cu Uniunea sindica­ lui, este trupul lui, trebuin­ ra Românească şi Moldova Deva
usa nu nulii Închisa i fata ziarului, ci \ urnii! telor din întreprinderile mi­ cios ca sufletul să nu piară încercarea lui nu rezistă îm­ (Continuare in pag. a 2-a)
se unesc intr-un singur stat.
niere, petrol şi geologie, a
şi să amorţească, ci din con-
iniţiat concursul profesional
» > > „Trofeul minerului", la a că­
rui fază de masă (şi care
Transcriu din carneţel o în­ duc din nou în centrul atenţiei subteran, dar... n-are cine s-o cum s-a lucrat in ziua de s-a desfăşurat pe o perioa­
semnare subliniată cu două li­ factorilor de răspundere meto­ monteze ! luni ? dă de 4 luni), au fost cu­ ACORDUL GLOBAL 1 APICULTURA
nii şi urmată de mai multe da de exploatare cu figuri, Ioan Treamţă, miner : „S-a — Păi, în loc să se extragă prinşi toţi tinerii mineri pinâ
semne de exclamare : „Direc­ practicată la trei locuri de prevăzut de atîtea ori ca bri­ cărbune, luni, schimbul I s-a la virsta de 30 de ani.
torul nu mi-a dat voie la şe­ muncă din cadrul sectorului găzile să fie aprovizionate cu ocupat mai mult de asigurarea întrecerea pentru obţine­
dinţă I", Cuvintele par a fi rup­ nostru. Panourile sint prea lemn suficient. Dar, zilnic pier­ locurilor de muncă. Din acest rea trofeului urmăreşte dez­
te dintr-o păcăleală. Cu toate lungi pe direcţie şi din aceas­ dem şi cite 8 ore pentru a-l motiv s-au pierdut pe puţin voltarea la tineri a intere­
acestea, ele reprezintă adevă­ tă cauză nu putem să asigu­ procura ". 400 tone de cărbune. sului pentru îmbogăţirea MĂSOARĂ CU EXACTITATE
rul gol-goluţ. Să mă explic... răm o aprovizionare corespun­ Constantin Cosma, miner : Punctăm citeva din propune­ continuă a cunoştinţelor de
Luni, după-amiaza, a avui zătoare a abatajelor. Realizăm „Luni, la orizontul 14 A nu am rile făcute de mineri. specialitate, cultivarea dra­
loc o şedinţă de lucru cu toţi viteze reduse de avansare şi avut lemn. Am mai adunat de ® Să fie traşi la răspundere gostei pentru meseria de MUNCA FIECĂRUI COOPERA TOR
factorii răspunzători de la Ex­ de aici presiunile mari ce se prin canale, din cel rămas din toţi cei care nu respectă şi nu miner, a sentimentului de
ploatarea minieră Petrila. Pe manifestă zijriic". alte zile... ' satisfac comenzile de materi­ mîndrie şi răspundere profe­
1
coridor, înainte de începerea Ion Truţă, miner : „S-a sta­ A doua notă a reporterului : ale. sională, realizarea şi depă­ In dezbaterile adunării generale a cooperatorilor din sa­ se ridică Ia 658 Ici, cuvc
şedinţei, intre subsemnatul şi bilit, recent, să fie instalată Lipsa de preocupare pentru • Să fie luate măsuri îm­ şirea sarcinilor de producţie, tul Aurel Vlaicu, care a aprobat planul de producţie şi finan­ nindu-i-se 572 kg porumi
inginerul Dimitrie Simota, di­ o presă pentru îndreptarea ar­ îmbunătăţirea activităţii secto­ potriva maistrului Gheorghe întărirea ordinii şi discipli­ ciar pe acest an, s-a apreciat că acordul global reprezintă boabe, iar diferenţa se acor
rectorul exploatării, a avut loc măturilor. Avem nevoie şi de rului V este de proporţii. Nu Domnişoru care nu a montat nei, stimularea însuşirii de o pirghie de o deosebită eficacitate în ansamblul măsurilor dă în bani.
următorul dialog : pompa la orizontul 14 A. Uti­ către fiecare tinăr a noută­ ce se iniţiază pentru sporirea producţiei agricole. Coopera­
— Tovarăşe director, la a- lajul zace de citeva zile in ţilor în acest domeniu de torii s-au convins din proprie experienţă de avantajele şi ne­ La cartofii de toamnă s-.
ceastă şedinţă de lucru doresc canalul galeriei transversale. activitate! cesitatea aplicării acestei forme echitabile de retribuire a stabilit că plata manopere
să particip şi eu... In două zile MINUSUL • Conducerea exploatării să Faza pe ţară a concursu­ muncii, care măsoară cu exactitate efortul depus de fiecare, pe tona de produs însumea
— De ce ? se Informeze asupra greutăţi­ lui „Trofeul minerului", aflat precum şi ciştigul ce i se cuvine in raport direct cu rezulta­ ză 125 lei, acordîndu-se 18
— Pentru a mă informa, ca lor din extracţie imediat, ope­ la a ll-a ediţie, are loc, in tele obţinute. Ca urmare, cooperatorii au adoptat fără rezer­ kg în produsul respectiv ş
trimis al ziarului... a crescut la 2895 TONE rativ, nu a doua zi cum pro­ acest an, la Petroşani. Joi ve forma de retribuire propusă de conducerea cooperativei restul în bani. Asemănăto
s-a făcut calculul pentru sfe
- Nu vă dau voie să parti­ cedează în prezent. Un exem­ şi vineri se vor intilni aici agricole. cla de zahăr, cultură la cari
plu concret : transportorul mon­
cipaţi I tat duminică prin mari efor­ cei 45 tineri mineri din ţa­ retribuţia se face însă nunta
- De ce ? macarale pentru smuls armă­ mai departe, sîmbătă şi dumi­ turi nu a putut funcţiona din ră, care la fazele pe ex­ Din relatările inginerului pe terenul ierbicidat, sînt în bani, valoarea manopere
- Avem secrete de discutat ! turi. De aceea, consumăm in nică - care sint zile de apro­ cauză că celălalt transportor ploatări şi întreprinderi au şef al C.A.P.. Ioan Făgădaru. necesare 4 norme convenţio­ fiind de 109 iei pe tona ob
Cu alte cuvinte, ni s-a închis plus lemn de mină. In acest vizionare — la sectorul V nu care deversează pe el cărbu­ obţinut locul I, pentru a se s-a desprins cu claritate fe­ nale — la recoltat, transpor­ ţinută.
uşa in nas. Marţi, am avut, to­ an am depăşit deja consumul s-a adus nici un capăt de nele a fost defect timp de 9 confrunta în marea compe­ lul cum s-<a calculat retribu­ tul şi înmagazinarea recol­ Adunarea generală a coo
tuşi, noroc de o compensaţie. la lemn cu 10 mc/1 000 tone lemn. Treaba s-a făcut abia ore. Dar conducerea a aflat tiţie pentru obţinerea „Tro­ ţia pe tona de produs. Cîtc- tei, precum şi la strînsul şi peratorilor a hotărît ca ş
Dar nu din partea conducerii de cărbune extras". luni, in timpul schimbului I, abia a doua zi. feului minerului". va exemple sint cît se poate depozitatul cocenilor. Valoa­ în Icgumicultură acordul glo
unităţii, ci din partea colecti­ Ioan Cazan, miner : „Se ştie dar şi atunci întreaga cantita­ O Faza pe ţară a celei de a de edificatoare în acest sens. rea manoperei pe tona de bal să se aplice la tona di
vului de mineri de la sectorul ce presiuni mari avem în stra­ te s-a introdus la orizontul 16, După cum se observă, cri - doua ediţii a concursului La cultura porumbului, produs se ridică la 104 Iei, produse realizate, la retri
V care s-a întîlnit, înainte de tul 13 şi, totuşi, nu avem întot­ care este mai aproape de puţ. ticile minerilor sint expediate prilejuieşte şi o consfătuire care are rezervate 123 hec­ din care s-a calculat să sc buire avîndu-se în veder
începerea schimbului II, într-o deauna lemnul necesar pentru Apoi, cineva - nu s-a „desco­ către un singur destinatar : a tinerilor mineri, care prin tare, calculul s-a făcut în acorde 07 kg porumb boabe, structura normei convenţio
1
adunare de analiză responsa­ susţinere. Mai mult, şi pe ce perit" cine ! — a rupt comanda conducerea exploatării miniere. problematică va oferi un două variante şi anume : iar diferenţa se va achita în
bilă şi lucidă a lipsurilor, şi care-l avem il transportăm toi de materiale considerînd că De aceea, în loc de şedinţe bun schimb de experienţă. pentru 80 de hectare în con­ bani. nale. Semnificative sînt cite
de dezbatere a cifrelor de noi in condiţii deosebit de este lemn suficient. Să vezi şi „secrete", ar fi mult mai bine Aşadar, vineri vom avea diţiile folosirii ierbicidului va exemple. Potrivit calcu
plan pe 1974. Minerii din acest grele". să nu crezi, ca-n poveşti ! A- ca tovarăşul director să zăvo- prilejul să cunoaştem pe ti- La porumbul neierbicidat, lelor din deviz, la cultura di
sector, care deţin, după cum Prima notă a reporterului : tît de multe sint puse de-a-n- rască porţile în faţa acelor nărul miner al anului 1974, şi pentru 43 de hectare ne- valoarea manoperei pe tona varză sînt necesare 100 nor
am consemnat in articolul de in planul de măsuri a cărui a- doaselea aici, de parcă secto­ prea mulţi musafiri nepoftiţi cîştigătorul trofeului. ierbicidate. S-au stabilit şi de produs este de 233 Iei, me convenţionale la hectar
ieri, ponderea din minusul de plicare a expirat la 20 ianua­ rul V ar fi predestinat să poar­ care poartă un singur nume : Succes deplin întrecerii producţii diferenţiate în. ra­ repartizîndu-se 104 kg boa­ revenind cite 5 norme pi
producţie acumulat pe exploa­ rie a.c., era prevăzută monta­ te „rochia de cenuşăreasă" a lipsurile ! tinereşti pentru dovedirea port de tehnologiile ce se vor be şi restul în bani. Reiese tona de produs. In condiţiili
tare, au excelat de această rea unu! monorai care să asi­ unităţii. In zilele următoare se între­ măiestriei ciştigate în adin- aplica : 3 500 kg la ha în ca­ cu claritate că un coopera­ aplicării venitului garantat,
dată prin importanţa proble­ gure transportul lemnului. La Am adresat o întrebare to­ zăreşte o redresare a producţi­ curile minelor I zul ierbicidării şi 2 930 kg tor care se angajează să lu­ valoarea manoperei pe ton;
melor dezbătute, prin maturi­ acest capitol, conducerea mi­ varăşului inginer Marin Răduţ, ei. Vom fi „pe fază" I pe restul terenului. Din devi­ creze în acord global 1 hec­ de produs este de 180 Ici
tatea cu care le-au abordat. nei a rămas restantă. Instala­ şeful sectorului V : VASILE DUNA zele de lucrări întocmite a re­ tar cu porumb neierbicidat
Teofil Marian, miner : ,,A- ţia există, este introdusă în — Dacă lucrurile au stat aşa, CORNEL DUMITRU activist al C.C. al U.T.C. zultat că pentru obţinerea şi realizează producţia plani­
unei tone de porumb boabe ficată, valoarea manoperei (Continuare in pag. a 2-a)
r------------------------------------
„HAI SĂ DAM MINA dre didactice, medici şi PESTE 300 DE Sînt antrenaţi elevii cei s-a deschis un nou punct care a studenţilor din
CU MINĂ" jurişti. Organizată de co­ SPECTATORI LA mal buni la învăţătură do contractare, ceea ce Petroşani şi-a reluat acti­
de
mitetul
orăşenesc
şi în activitatea practică.
partid, consfătuirea a re­ Primii clasaţi vor parti­ înlesneşte locuitorilor co­ vitatea. Prima emisiune
Azi, la orele 18, sala levat sarcinile ce revin CĂMINUL CULTURAL cipa la fazele pc minis­ munei predarea operativă a fost realizată de stu­
mare a clubului „Side- intelectualilor pentru edu­ DIN ŢEBEA tere : la Baia Marc, pen­ a laptelui. denţii Enache Bucur şl
rurgistul" din Hunedoara carea comunistă a oame­ tru meseriile cu profil Ludovic Turkcck şi a cu­
va găzdui montajul lite- nilor muncii din zona Căminul cultural dii minier, şi Cimpina, pen­ EXPUNERE prins un „Cadran politic
rar-coregraflc „Hal să Bradului, în lumina hotâ- tru cele din domeniul internaţional", precum şi
dăm mină cu mină". rîrii Plenarei C.C. al Tebca a găzduit spectaco construcţiilor dc maşini Ieri, la Liceul din fila, topul muzical al anului
Spectacolul va fi susţinut P.C.R. din noiembrie 1971, Iul formaţiilor artistice şi petrolului. prof. Dumitru Boboşa, 1373.
de amatori din I,linca Mo­
de artiştii amatori din şi a măsurilor stabilite ţilor. Cei peste 300 ri< lector al Casei corpului
cadrul Teatrului popular de recenta adunare a ac­ didactic, a vorbii despre VREMEA
din Hunedoara. împreună tivului comitetului orăşe­ spectatori prezenţi au a- MAI MULT LAPTE „Probleme actuale ale li­
plaudat cu entuziasm c-
cu corul şi echipa de dan­ nesc de partid. voluţiile brigăzii artistice PENTRU POPULAŢIE teraturii pentru copii". Pentru 24 ore
suri ale C.S.H., şi este de agitaţie, ale interpreţi­ Au participat profesori dc
dedicat aniversării a 113 NOUĂ CREŞĂ- De la primarul comunei limba română şi învăţă­ Vreme uşor instabilă, cu
piesei
ani de la Unirea Princi­ lor nurori", „Soacra cu Certcju de Jos, Remus tori din zona Ilia. cerul variabil noaptea şi
soliştilor
ş'
trei
patelor Române. GRÂDINIŢA
un frumos obicei de nur Vinduţ, aflăm că aici pla­ STATIA noros ziua. Izolat sc vor
In acest an în Petro­ tă. nul de contractări la semnala precipitaţii slabe
CONSFĂTUIRE CU şani se va construi o lapte pentru luna ianua­ DE RADIOAMPLIFICARE sub formă dc burniţă şi
INTELECTUALII nouă creşă-grădiniţă, cu rie — 4 000 litri — este A STUDENŢILOR ninsoare Vintui va sufla
340 de locuri. Noul edifi­ CONCURS PE MESERI aproape realizat. Numai moderat din vest. Tem­
ORAŞULUI ciu social va fi realizat la punctul dc contractări ŞI-A RELUAT peratura — staţionară :
de Grupul ur. 2 de şanti­ Intre 21-31 ianuarie a.c. din Nojag s-au predat, maxima va oscila între
Ieri, la Brad, a avut loc ere „Valea Jiului" al T.C. se desfăşoară, la Grupul pină în prezent. 3 600 II- ACTIVITATEA minus 1 şi 4 grade, iar
o consfătuire cu intelec­ Deva. I.ucrările de con­ şcolar profesional Gura- tri lapte. minima intre minus 7 şi
tualii oraşului la care au strucţie vor începe chiar barza. tradiţionalul con­ Tot în luna ianuarie, în După o lungă întrerupe­ minus 2 grade. Diminea­
participat nuineroaso ca­ în această săptămînă. curs pe meserii. localitatea Certcju de Jos re, stalia dc radioamplifi­ ţa — ceaţă locală.
cadrul secţiei mecanică I a I'.S. Hunedoara, munceşte n to- ---- ------------- J
cle şi abnegaţie. ________________________________ loto: Tv. NEGRU