Page 73 - Drumul_socialismului_1974_01

E3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 920 ® JOI 24 IANUARIE 1974

Noi trepte pe calea dezvoltării 115 ani de la Unirea Principatelor Române

economice şi sociale a comunei Manifestări consacrat®

S e s i u n e a Consiliului 2 milioane lei. Evidenţiind! se va urmări realizarea e-
popular al comunei Ilia ca­ realizările şi inslstînd a- fectivelor şi a producţiei, aniversării Unirii
re a analizat modul cum supra lipsurilor, a cau­ îmbunătăţirea raselor, asi­ A
s-au realizat prevederile zelor care le-au gene­ gurarea furajelor şi a adă­
planului şi angajamentele rat, participanţii la dez­ posturilor necesare. Aceste bastian Dina a vorbit de­ de istorie Constantin Iorgo­
GURABARZA.
Clubul
pe 1973, rezultatele obţinu­ bateri, sesiunea în general, măsuri trebuie să ducă la muncitoresc a găzduit, marţi, spre „Alexandru Ioan Cuza van, unele din ele cu carac­
te şi neajunsurile manifes­ au demonstrat responsabi­ realizarea indicatorilor de (Urmară din pag. 1) principate privesc, numai de — personalitate europeană". ter inedit, despre actul is­
tate şi a adoptat planul de litate şl exigenţă, au făcut plan în condiţii de înaltă aici aşteaptă semnul şl-şi un simpozion închinat ani­ toric şl activitatea patrioti­
dezvoltare economico-socia- numeroase propuneri şi au eficienţă în toate unităţile cui Constantin Cantacuzlno, văd scăparea". versării de la 24 Ianuarie, că a celor mai de seamă
lă în profil teritorial şi bu­ cerut comitetului executiv de producţie. Trebuie să care afirmase cu temeinicie Chestiunea care va preo­ Ia care au participat peste HUNEDOARA. Peste 100 patrioţi şi luptători pentru
getul local pe 1974, precum să exercite un control mai se acţioneze cu fermitate că „toţi românii dintr-o fîn- cupa masele largi şi va do­ 150 de tineri — elevi al
şi răspunsul la chemarea operativ şi eficient, să in­ pentru realizarea planului tînă au izvorît şl curg", sint mina viaţa social-politică a grupului şcolar profesional de elevi seralişti de la Li­ Unire.
ceul nr. 1 din Hunedoara
la întrecere lansată de tervină la timp pentru ca în de contractări şl achiziţii, atitea simboluri, străduinţe, societăţii româneşti spre sfîr- din localitate. In cadrul au participat la o manifes­ *
Consiliul popular al comu­ livrîndu-se de la gospodă­ lupte ale înaintaşilor noştri şitul secolului al XlX-lea şi simpozionului, care i s-a
nei Ruginoasa — judeţul riile populaţiei cantităţi pentru dezvoltarea conştiinţei, începutul celui de-al XX-Iea bucurat de o caldă audien­ tare dedicată aniversării U- ZLAŞTI. Pe scena cămi­
Iaşi, a dat o apreciere po­ sporite de carne, lapte, li­ originii comune şi a continui­ era „Unirea cea mare" a tu­ nirii Principatelor Române. nului cultural, pionierii
zitivă muncii desfăşurate Sesiuni ale nă şi alte produse. tăţii poporului nostru pe me­ turor teritoriilor locuite de ro­ ţă, muzeograful Dan Mlrcea Elevii au urmărit cu deo­ clasei a IV-a de Ia şcoala
de comitetul executiv, de O mare atenţie trebuie leagurile pe care trăieşte as­ mâni („Perseverenţa", 25 mai Lazăr a susţinut expunerea sebit interes datele şi fap­ generală din localitate au
deputaţi şi de cetăţenii co­ consiliilor populare acordată în continuare în­ tăzi. 1867). „Poporul — făptuitorul şi tele evocate de profesorul prezentat un frumos pro­
munei pentru înfăptuirea văţământului, culturii, să­ Secolul al XlX-lea, mareînd La 1918, Unirea teritoriilor eroul Unirii", iar prof. Se- gram artistic, din care nu
sarcinilor care le-au stat comunale nătăţii, aprovizionării şi epoca revoluţiilor burghezo- româneşti într-un stat naţio­ au lipsit poeziile, cîntecele
în faţă. deservirii populaţiei. democratice, creează condiţii nal şi independent, pe baza şi sonetele dedicate Unirii
Comuna noastră — ară­ Ilia a urcat şi continuă formării statelor naţionale în dreptului popoarelor la auto­ şi interpretate cu o deose­
tau deputaţii Traian Cri- să urce, cu fiecare an ce Europa. In ţările române, determinare a constituit o ne­ bită măiestrie de pionierii
şan, Petru Fărău, Aurel toate unităţile să se reali­ trece, noi trepte pe drumul ideea înfăptuirii unităţii na­ cesitate istorică, o stringentă Mesagiui Maria Isac, Magdalena
Păroan, Paul Marcovici şi zeze în mod exemplar sar­ urbanizării, al apropierii ţionale a prins rădăcini pu­ cerinţă a legităţii dezvoltării Scurt, Livia Mladin. Daniel
alţii — a făcut progrese cinile de producţie pe 1974. condiţiilor de muncă şi de ternice în masele largi popu­ societăţii româneşti. Această Purtător.
însemnate pe calea urbani­ Trebuie luate măsuri şi viaţă de la sat, de cele de lare. Cultura în general, şi Unire, privită din orice unghj, din 10 februar 1859,
zării şi sistematizării şi, urmărit ca fondul funciar la oraş. Stă în puterea lo­ cea paşoptistă în special, re­ pe orice coordonată istorică, Programul a fost continu­
aşa cum a reieşit din pla­ să fie bine folosit, ca fie­ cuitorilor ei să scurteze cît flectă puternic ideea unităţii. are deplinătatea unui act către Adunarea Ţării Romaneşti at de elevii şi pionierii cla­
nul de dezvoltare econo- care palmă de pămînt să mai mult acest drum. Se­ Cquza Unirii este îmbrăţişată just, â unui act progresist, sei a IlI-a şi a Il-a, care au
mico-socială pe 1974, va rodească. Lucrările de îm­ siunea a exprimat adeziu­ de elemente înaintate ale „Unirea a fost - spunea Domnilor deputaţi ai Ţării Româneşti, prezentat dramatizările „Moş
urca noi trepte pe calea bunătăţiri funciare trebuie nea unanimă a locuitorilor timpului, cărturari şi publi­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu Actul de înalt patriotism care a întrunit în unanimitate Ion Roată şi Cuza-Vodă" şi
progresului şi a bunăstării executate la timp şi pe la politica internă şi ex- cişti cu dragoste de ţară ca - încununarea victorioasă a asupra mea voturile d-voastră este demn de admirarea lu­ „Moş Ion Roată şi Unirea".
materiale şi culturale. Dar toate suprafeţele. O mare - ternă a partidului şi statu­ Mihail Kogălniceanu, Alexan­ luptei seculare duse de cele mii, El este şi va fi în ochii istoriei mai mult decît înălţarea Apoi, după cum ne infor­
pentru a progresa se cere grijă trebuie dată creşterii lui, hotărîrea lor de a dru |oan Cuza, C. Negri, mai înaintate forţe ale po­ pe tron a unui om devotat cauzei naţionale, el este triumful mează pionierele Violeta
muncă şi iar muncă, abne­ producţiei agricole la hec­ nu-şi precupeţi eforturile C. A. Rosetti, D. Bolintinea- porului român din Moldova, unui principiu mîntuitor şi înălţarea unei naţii întregi. Onoa­ Scurt şi Ninel Manda de
gaţie şi răspundere din tar, urmărindu-se ca în pentru a cinsti cele două' nu, Cezar Bolliac, N. T. Oră- Muntenia şi Transilvania, de re domniilor-voastre, d-lor reprezentanţi ai Ţării Româneşti,
partea tuturor locuitorilor fiecare cooperativă agri­ mari evenimente din acest şanu ş.a. cărturarii şi marii gînditori ai căci aţi ştiut a realiza dorinţa cea mai vie a naţiei române : Ia subredacţia „Tot inain-
indiferent de locul unde colă să se respecte tehno­ an cu realizări cît mai va­ Dorinţa poporului român neamului, a activităţii desfă­ unirea tronurilor româneşti ! . te" din Hunedoara, profe­
îşi desfăşoară activitatea, logiile, să se aplice îngră­ loroase în toate domeniile, de a se uni într-un singur şurate de elementele revolu­ soara Elisabeta Drăgoi, oas­
de funcţia pe care o şăminte şi să se facă la de a onora exemplar an­ stat naţional, independent şi ţionare, de militanţii socia­ Aceste tronuri glorioase ni sînt oferite nouă prin voinţa pete al pionierilor din Zlaşti,
îndeplineşte în ierarhia so­ timp lucrările de pregătire, gajamentele, de a face to­ suveran a fost exprimată clar lişti, a aspiraţiilor şi voinţei unanimă a românilor din Principatele Unite.
cială a economiei comunei însămînţare şi întreţinere tul pentru progresul şi în timpul revoluţiei de la întregului popor român". Mîndri de a ne sui pe ele, noi vom avea de cea mai sa­ Ie-a vorbit acestora despre
noastre. a culturilor. In zootehnie prosperitatea comunei lor. 1848 în toate provinciile ro­ Unitatea naţională a fost cră datorie de a redobîndi şi păstra vechea lor demnitate. importanţa zilei de 24 Ia­
In împlinirea acestei frumoase chemări, vom fi fericiţi să
Anul 1973 a fost înche­ mâneşti. La Blaj, poporul a- dintotdeauna un ideal al po­ ne putem răzima pe energicul şl luminatul d-voastră patrio­ nuarie în istoria României.
porului nostru. Lupta pentru
iat de multe unităţi econo­ dunat într-un număr impre­ Unire străbate ca un fir roşu tism. In încheierea programului
mice cu rezultate pozitive, sionant, pe lîngă celelalte re­ întreaga noastră istorie; afir- Primiţi, d-lor deputaţi, mulţămirile sincere ale Domnului dedicat zilei de 24 Ianuarie,
care fac cinste colectivelor Acordul global în vendicări, a cerut „noi vrem mîndu-se ca o expresie a ales de domniile voastre şi a cărui deviză este şi va fi : bi­ prezentatorii, micii artişti ai
de muncă respective şi să ne unim cu ţara". In au­ formării conştiinţei naţionale. nele Principatelor Unite în toate şi înainte de' toate.
comunei noastre, arătau li­ gust 1848, Vasile Alecsandri 24 ianuarie 1859 constituie şcolii ca şi spectatorii au
nii deputaţi;. S.M.A. şi-a o- agricultură scria lui Bălcescu că dorinţa un rezultat practic al con­ ALEXANDRU CUZA încins în faţa căminului
norat mai devreme planul cea mai înfocată a moldove­ ştiinţei unităţii naţionale, ca­ Anul 1859, februar 10. cultural tradiţionala Horă a
pe 1973, iar sarcinile afe­ nilor este unirea Moldovei cu re a deschis drum larg pen­ (Buletinul oficial al Ţării Româneşti, nr. 16, din 21 fe­ Unirii.
rente primilor trei ani ai (Urmare din pag. 1) rea recoltelor, obligaţiile şi Valahia sub un singur domn tru formarea statului naţio­ bruarie 1859).
cincinalului au fost realiza­ drepturile cooperatorilor fiind şi sub aceeaşi constituţie. Iar nal unitar independent.
te cu. două luni mai devre­ 0 pondere însemnată în concretizate în angajamen­ acesta din urmă preciza că
me. structura culturilor de legu­ tele scrise pe care le încheie puterea ţărilor române stă în
me şi în volumul de mutică cu cooperativa. Dezbaterile „solidaritatea tuturor români­
In agricultură, cu toate necesar a se realiza la gră­ au reliefat însă necesitatea lor, în munca lor, într-o sin­
condiţiile nefavorabile, au dină revine castraveţilor. In acută de a se trece la repar­ gură naţie". Mihail Kogălni­
fost înregistrate şi unele scopul obţinerii unei pro­ tizarea suprafeţelor ce se ceanu socotea că Unirea
rezultate pozitive. Efectivul ducţii totale de 126 tone angajează în acord global, este „cheea de boltă" fără
de bovine planificat în ce­ castraveţi s-a prevăzut să se astfel îneîţ să se dea posi­ de care întreg edificiul na­
le 4 cooperative agricole consume 1 764 norme con­ bilitatea cooperatorilor să ţional s-ar prăbuşi.
s-a depăşit cu 1 , la sută. venţionale, respectiv 14 nor­ intervină din vreme cu mă­ In climatul politic european
Faţă de 1972 numărul de me pe tona de produs, ceea suri de fertilizare în vede­ favorabil, fluxul spre unitate
bovine a crescut cu 116 ce înseamnă că retribuţia rea creşterii nivelului pro­ a maselor populare nu mai
capete, iar la ovine cu 112. manoperei este de 504 Iei la ducţiilor planificate şi înde­ putea fi stăvilit. Astfel, în
La fondul de stat s-au li­ 1 000 kg castraveţi. In ace­ plinirii în condiţii ireproşa­ 1859, poporul înfăptuieşte u-
vrat 142 tone grîu, 240 laşi mod s-a stabilit cuantu­ bile a obiectivelor cuprinse nirea Moldovei cu Ţara Ro­
tone sfeclă de zahăr, 4 413 mul retribuţiei şi la celelal­ în răspunsul dat la chema­ mânească, sub domnia Iul
hi lapte de vacă, 202 hl te produse — ardei, morcovi rea la întrecere adresată de A, I. Cuza.
lapte de oi, 60 tone carne şi vinete, oscilaţiile valorii cooperatorii din Scorniceşti. Se înfăptuise astfel prima
şi alte produse. Din gospo­ manoperei pe tona de pro­ Totodată, la încheierea an­ etapă în formarea statului
dăriile populaţiei s-au valo­ dus fiind cuprinse între 144— gajamentelor, consiliul de naţional român. Se unise în­
rificat prin contractări şi 504 lei, în funcţie de volu­ conducere al C.A.P. nu tre­ tr-un singur stat independent
achiziţii 324 capete bovine, mul lucrărilor pe care tre­ buie să scape din vedere ca poporul de dincolo şi de din­
290 capete porcine, 1 850 hl buie să le efectueze coopera­ repartizarea sarcinilor să se coace de Milcov. Dar româ­
lapte de vacă, 1 000 kg lină torii, potrivit tehnologiilor facă în funcţie de puterea nii de peste Carpaţi continuau
şi altele. stabilite a se aplica diferen­ de muncă a fiecărei familii să-şi trăiască viaţa în chin­
Din contribuţia bănească ţiat pentru fiecare cultură. de cooperatori, astfel fiind gile regimului politic austro-
a populaţiei s-au realizat. 16 Participanţii la adunarea posibil să se acopere între­ ungar, ducînd o viaţă plină
obiective în valoare de generală au înţeles că re­ gul volum de lucrări care de privaţiuni şi umilinţe.
149-000 lei, iar prin muncă tribuirea în acord global re­ sînt de efectuat în toate sec­ Alexandru Papiu Marian
patriotică s-au făcut lu­ flectă cel mai bine contri­ toarele de producţie ale uni­ scria în 1860 că „Românii
crări în valoare de peste buţia individuală la spori­ tăţii. din Transilvania numai spre

j||v. ^ -v.: v; : W-
CUNOAŞTEŢI EXPERIENŢA VECINULUI?

0 ÎNTREBARE OPORTUNĂ PENTRU Â AI

XXX-a XMea
EXPLOATĂRILE MINIERE DIN VALEA JIULUI aniversare Congres

a al

Fronturile de lucru ale curmezişul. Penitru desfăşu­ destie părerea inginerul Ioan rului se ocupă cu răspundere Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN
sectoarelor I şi II de la mina rarea lucrului potrivit ciclo- Vasilescu, şeful sectorului — de realizarea sarcinilor la lu­ P. O, R,
Paroşeni au hotare comune. gramelor în abatajele fron­ dar deloc excepţionale. Pu­ crările de pregătire, îndeosebi
Şefii celor două colective de tale 6 132 şi 6 133, dotate cu teau să fie şi mai bune. pe calea creşterii vitezelor
muncă sînt amici, au birou­ stîlpi hidraulici şi combine Intru totul de acord cu a- de avansare, de asigurarea
rile alăturate, îşi dau bineţe de tăiere, care aveau o pon­ ceastă remarcă, l-am întrebat condiţiilor care creează pre­
în fiecare dimineaţă, se în- dere însemnată în producţia pe interlocutor : mise pentru îmbunătăţirea ANGUAMENTE ENTUZIASTE La unităţile O.M. Deva
ţîlnesc aproape zilnic la ra­ sectorului, s-a hotărit ca lu­ — Cunoaşteţi rezultatele, ■activităţii viitoare. Din a-
poartele operative, la şedin­ crul să fie preluat între metodele folosite experienţa ceste măsuri, şi din experien­ <; “ * ——
ţe, consfătuiri sau pe căile schimburi la faţa locului, în din sectorul vecin ? S-ar pu­ ţa unor brigăzi ar avea mul­ ' ii marea Întrecere
de acces spre abataje şi chiar prezenţa maistrului. Această tea ca şi acolo să existe une­ te de învăţat şi colectivul Răspunderi majore pentru
la cîte o manifestare cultu­ măsură nu a convenit unora. le lucruri bune, din care co­ sectorului I, cu toate că în
rală în oraş. Ce cunoaşte fi­ Chiar şi printre maiştri au lectivul sectorului I ar mai situaţia existentă, cel mai
ecare despre frămîntările, fost oameni care nu au în­ avea de învăţat... mult ar fi avut însă de în­ Consiliul popular
greutăţile şi experienţa ce­ ţeles necesitatea şi importan­ Aşteptam din partea speci­ văţat sectorul II din experi­ accelerarea realizării investiţiilor
luilalt ? ţa ei şi a trebuit depusă o alistului care a dovedit atît enţa vecinului său, îndeo­
muncă insistentă pentru a-i de multă iniţiativă, răspunde­ sebi din modul cum a reu­ ai municipiului Deva
DEPOZITARI AI UNEI convinge că de acest lucru re şi tenacitate în redresa­ şit acesta să se smulgă din (Urmare din pag. 1) ţirea continuă a soluţiilor
depinde respectarea ciclogra- rea unui sector pe care l-a impas.' Dar, în ceea ce pri­ de proiectare, ridicarea gra­
EXPERIENŢE melor în cele două abataje. preluat într-o situaţie grea, veşte cunoaşterea experienţei (Urmare din pag. 1) dului de mecanizare şi in­
In acelaşi timp s-a făcut o o părere pozitivă. Am rămas vecinului, aceeaşi poveste şi voilor reale şi gradul de vi­ troducerea noului.
rilizare a capacităţilor exis­
...Sectorul I avea la sfîrşi- repartizare judicioasă a e- surprins însă cînd l-am auzit din partea conducerii secto­ — amenajarea şi întreţinerea unei suprafeţe de 5 000 tente, pregătirea din timp Programul de investiţii
tul lunii octombrie 1973 un fectivului electromecanic pe rostind cu cea mai senină rului II : mp de străzi şi trotuare. a condiţiilor de execuţie. Ur­ din acest cincinal pune, cu
minus de 22 000 tone de căr­ utilaje şi schimburi de lucru sinceritate : — Ştiu că sectorul I este 3. In sectorul de investiţii şi construcţii-montaj: mărind satisfacerea promp­ o deosebită tărie, problema
bune faţă de planul anual. şl ş-au organizat controlul şi — Nu le cunosc. Nu-mi a- peste plan. că a reuşit o — predarea cu 10 zile înainte de termen a localului tă a acestor cerinţe, centra­ reducerii duratei de execu­
Conducerea sectorului, proas­ asistenţa tehnică în aşa fel junge timpul pentru treburii performanţă bună — spunea de şcoală cu 24 săli de clasă din micro 15 A, a labora­ la noastră şi-a asigurat vo­ ţie a noilor capacităţi de
păt numită, era pusă în fa­ incit să fie cuprinse cores­ le din sectorul meu, dar să mă inginerul Gheorghe Marchiş, toarelor Şi sălii de gimnastică ; j lumul de proiecte pentru a- producţie, lucru ce în ca­
ţa unor mari dificultăţi. punzător toate cele trei mai interesez şi de treburile şeful sectorului II — dar nu — executarea construcţiilor de locuinţe în proporţie nul 1974 în proporţie de 95 drul Centralei minereurilor
Concepţiile cu privire la so­ schimburi, întronîndu-se un altui sector. In calitate de cunosc, în amănunt, cum a de peste 70 la sută prin metode industrializate ; la sută din volumul total Deva nu a putut fi realizat
luţionarea unor probleme climat de ordine, responsa­ coleg, mai schimb cîte o vor­ reuşit să facă acest lucru. — executarea în acord global de cărte şantierul de de plan. decît în rare cazuri şi pen­
hotărîtoare penţru bunul bilitate şi disciplină propice bă cu şeful sectorului II şi Văd util un schimb de expe­ construcţii Deva, pe bază de contract-angajament, a 75 tru care colectivul nostru
mers al producţiei erau dis­ unei mai bune desfăşurări a despre producţie, dar să mă rienţă între cele două sectoa­ la sută din volumul de construcţii-montaj prevăzut în De mare actualitate pen­ trebuie să se mobilizeze în
persate. Fiecare absolutiza a- întregului proces de produc­ interesez mai îndeaproape.., re însă... plan pe 1974. tru sporirea eficienţei in­ viitor. Tot atît de important
numite idei şi păreri pro­ ţie. Nu văd la ce mi-ar folosi ! Acest „însă" a rămas sus­ 4. In domeniul sistematizării şi proiectării: vestiţiilor în acest cincinal pentru asigurarea unei înal­
prii, ignorînd gîndirea co­ Toate acţiunile întreprinse pendat în aer. Nu am înţeles — elaborarea proiectelor de execuţie, pentru inves­ este reducerea ponderii con­ te eficienţe a investiţiilor
lectivă. Sub îndrumarea şi de conducerea sectorului au ŞI DIN GREŞELI SE ce ar împiedica la mina Pa­ tiţiile social-culturale din municipiu pe 1975, în propor­ strucţiilor în volumul total este atingerea în termene
cu sprijinul organizaţiei de fost susţinute concret prin roşeni proliferarea experien­ ţie de 70 la sută pînă la 31 mai 1974, şi integral pînă la al investiţiilor, prin dimen­ cît mai scurte a parametri­
partid ş-a organizat o largă măsuri politice de organiza­ POATE ÎNVĂŢA! ţei pozitive, a metodelor care 30 iunie 1974 ; sionarea raţională a supra­ lor tehnico-economici pro­
acţiune de consultare care, ţia de partid din sector (se­ se dovedesc viabile în im­ — revizuirea pînă la 15 februarie a.c. a tuturor pro­ feţelor şi volumelor de con­ iectaţi, în scopul creşterii
practic a cuprins pe toţi mi­ cretar tovarăşul Diana Chi- ...Sectorul II de la mina pulsionarea creşterii ritmului iectelor de execuţie pentru anul 1974, urmârindu-se eli­ strucţii. Ca urmare a unei prevăzute a producţiei.
nerii. Gîndirea întregului co­ ţu). Biroul organizaţiei de ba­ Paroşeni nu are nişte rezul­ de extracţie a cărbunelui. La minarea supradimensionărilor, precum şi a unor finisaje bune fundamentări a planu­ înfăptuirea programului
lectiv a fost pusă la lucru. ză s-a îngrijit — cu prilejul tate spectaculoase în produc­ această mină s-a acumulat o costisitoare ; lui pe acest an, în cadrul de investiţii al centralei im­
S-au ascultat cu răbdare ob­ încadrării efectivului pe bri­ ţie. Dimpotrivă, a trecut prin bună experienţă la nivelul — se vor pune la dispoziţia populaţiei 10 tipuri ’de Centralei minereurilor De­ plică. deci mari răspunderi,
servaţii critice şi propuneri, găzi — pentru a avea o re­ unele greutăţi care au atras unor sectoare, brigăzi şi altor proiecte cu 2-3 nivele pentru locuinţe în mediul urban va, volumul de construcţii o ridicare calitativă a în­
s-a manifestat înţelegere fa­ partizare judicioasă a comu­ după ele un şir de insucce­ colective de muncă. Această şi 15 secţjuni pentru case de odihnă proprietate perso­ şi montaj din totalul in­ tregii activităţi în acest do­
ţă de greutăţi, s-au analizat niştilor pe schimburi şi locuri se. Dar a acumulat şi el- o experienţă este însă departe nală. ţ; vestiţiilor reprezintă 38,2 meniu, pentru ca fondurile
cu discernămînt opiniile ex­ de muncă, încredinţîndu-le anumită experienţă, desigur de a deveni un bun al între­ In alte domenii: la sută, procent mult îm­ alocate să fie fructificate
primate din discuţiile con­ acestora sarcini concrete în colectivul. plăteşte şi tribu­ gului colectiv. Fără îndoială, Prin gospodărirea raţională a cornbustibilului şi e- bunătăţit faţă de media pri­ din plin şi cu maximum de
tradictorii, s-au reţinut punc­ vederea întăririi disciplinei, tul. Se pot trage învăţăminte în activitatea tumultuoasă pen­ nergiei se vor economisi 120 tone c.c. şi 250 000 kWh milor trei ani ai cincinalu­ eficienţă. In această direc­
tele de vedere realiste. Pro­ îndeosebi la punctele de lu­ nu numai din lucrurile bune, tru realizarea sarcinilor de energie electrică. lui. îndeplinirea acestei ţie majoră acţionăm stărui­
punerile făcute au fost con­ cru care s-au confruntat cu ci şi din greşeli. plan, din confruntarea cu Se vor întreţine şi repara 2 km de străzi şi 1 km sarcini impune măsuri ho- tor, astfel îneît toate obi­
cretizate într-un program de greutăţi. In ultima vreme în secto­ greutăţile, fiecare învaţă în drum comunal peste prevederile nominalizate în plan. tărîte din partea titularilor ectivele acestui an să le pre­
Depăşirea veniturilor proprii la bugetul local cu
măsuri cu responsabilităţi şi Prin mobilizarea eforturi­ rul II au ieşit din funcţiune permanenţă cum să rezolve 200 000 lei. de investiţii şi a proiectan­ gătim şi realizăm la termen
termene precise. lor întregului colectiv, rămîr două abataje de mare capa­ mai bine problemele, desco­ Reţeaua comerţului socialist se va dezvolta cu încă ţilor pentru eliminarea exa­ de calitate şi cu eficienţă
gerărilor, pentru îmbunătă­
Urmărirea riguroasă a mo­ nerea în urmă a sectorului a citate — un frontal dotat cu perind noi rezerve şi posi­ două unităţi, iar în 3 magazine se vor introduce sisteme sporită.
dului în care se îndeplineşte fost oprită. In lunile noiem­ stîlpi hidraulici şi altul cu bilităţi de a obţine rezultate moderne de vînzare.
programul de măsuri stabilit brie şi decembrie colectivul complex — fără ca alte ca­ superioare. Se vor efectua, prin muncă patriotică, lucrări edilî-
a devenit o regulă de fier. sectorului a extras peste sar­ pacităţi corespunzătoare să La Paroşeni, ca şi în alte ţar-gospodăreşti la întreţineri şi amenajări de străzi şi
Săptămînal, conducerea sec­ cina de plan 2 400 tone de intre în producţie la terme­ exploatări miniere din Valea trotuare pe o suprafaţă de 2 000 mp ; spaţii şi zone verzi
torului, împreună cu biroul cărbune, iar randamentul în nele programate. Au interve­ Jiului, muncesc colective de 2 ha, plantări de arbori şi arbuşti 1 000 bucăţi, îndiguiri
organizaţiei de bază, anali­ abataje a crescut de la 2,700 nit, în plus, o seamă de gre­ oameni harnici, hotărîţi să şi consolidări de maluri 200 ml, a căror valoare se va S-au fertilizat peste 125 ha
zează, cu participarea maiş­ tone/post în octombrie, la utăţi neprevăzute. Cu toate depună toate eforturile pen­ ridica la 5 milioane lei peste planul stabilit.
trilor, modul în care se ma­ 5,295 în decembrie ; în ulti­ că planul nu s-a realizat, s-a tru creşterea extracţiei de Prin contribuţia în bani şi muncă a populaţiei se va In aceste zile, folosindu-se 2 tehnicianul Sergiu Paiadian -
terializează obiectivele stabi­ ma lună fiind mai mare cu muncit, totuşi, mult, s-au de­ cărbune. Generalizarea expe­ extinde Şcoala generală din Cristur cu 4 săli de clasă, MIC-uri, pe o suprafaţă de că faţă de 9 500 kg/masă verde
125 ha au fost împrăştiate 25
lite, efectul măsurilor luate, 677 kg/post decît sarcina pla­ pus eforturi, s-au întreprins rienţei pozitive ar adăuga Liceul de muzică din Deva cu 6 săli de clasă. tone de îngrăşăminte chimice Ia ha, cît s-a realizat pe tere­
nul
pe
ncintreţinut,
tarlalele
sarcinile ce se desprind în nificată. Iată exemple care căutări. Redresarea cît mai acestor eforturi noi valenţe, Completarea dotării laboratoarelor, cabinetelor şi (uree) pe păşunea „I,upoanea“. unde s-a făcut amenajarea în
noile condiţii create. învin­ dovedesc că sectorul a deve­ grabnică a situaţiei a făcut sporind aportul minerilor la atelierelor şcolare din unităţile propuse să funcţioneze Acţiunea va continua, du­ complex (defrişări, fertilizări
pă care se vor executa ce­
gerea unor greutăţi, îndrep­ nit depozitarul unei anumite subiectul unei preocupări sus­ cu treapta I a liceului, cu material didactic şi utilaje în lelalte lucrări de ameliorare. semănatul pajiştei, plantaţii
antierozionale, taiuzări) si un­
tarea situaţiei nu s-au făcut experienţe. ţinute. S-au luat unele mă­ accelerarea dezvoltării între-- valoare de 250 000 lei. Pentru a se putea aprecia de se practică pâşunatul pe
se
eficacitatea
lucrărilor
ce
cu uşurinţă. S-au găsit şi — Aceste rezultate sînt bu­ suri bune în domeniul elec­ gii ţări. Cuprinderea a cel puţin 55 la sută din populaţia in­ vor face aici, c semnificativ tarlale, in 4 cicluri de năsunat
oameni care s-au pus de-a ne — şi-a exprimat cu mo- tromecanic, colectivul secto­ C. MAGDALIN fantilă în controalele active pentru depistarea şi dispen- să spunem — ceea ce ne relata s-au realizat cîte 22 200 ' kg
ipasă verde la hectar.
sarizarea morbidităţii cronice.
i____ __ __________________