Page 76 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate fărlle, unlfl-vă I Manifestări consacrate

/
aniversării a 115 ani de la

Unirea Principatelor Române

MONTAJE nizată de Comitetul orăşe­
LITERAR-MUZICALE nesc al U.T.C., Ioan Ocoli-
şa*?i, preşedintele Comitetului
HUNEDOARA. La Clubul orăşenesc pentru cultură şi
„Siderurgistul", a fost orga­ educaţie socialistă, a susţi­
nizat un montaj literar-mu- nut expunerea „115 ani de
zical dedicat evenimentului la Unirea Principatelor
aniversării Unirii. In faţa Române". In continuare, e-
unui numeros public, au e- levii liceelor din oraş au
voluat cunoscute formaţii ar­ susţinut un recital de poe­
tistice din municipiu : Cor- zie patriotică.
rul C.S.H., soliştii vocali şi
dansatorii ansamblului fol­ EXPUNERI
cloric „Haţegana", teatrul
popular ş.a. SIMERIA. Ieri, la liceul
ANUL XXVI Nr. 5 921 VINERI 25 IANUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI ★ din localitate, Florian Uri-
Elevii şcolii generale nr.
10 au avut. ieri, ca invitat can, secretarul comitetului
pe tovarăşul Eugen Avram, de partid de la I.M.M.R., a
A' In anul măreţelor evenimente secretar al Comitetului mu­ vorbit despre semnificaţiile
O Ai nicipal de partid, care le-a
XXX-a XWea vorbit despre semnificaţiile actului Unirii. După-amiază,
aniversare Congres actului Unirii, despre dimen­ piaţa oraşului a găzduit, în
sunet de fanfară, o impre­
a ai siunile de azi ale Hunedoa­ sionantă Horă a Unirii şi
.,ElfberârH CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P. C. R. rei socialiste. In continuare, bucuriei.
elevii şcolii au prezentat
montajul „Odă României so­ CERTEJU DE JOS. La că­
cialiste" şi poemul lui A- minul cultural din localitate,
drian Pâunescu „Numi-vom
Remus
comunei,
primarul
„ESTE NECESAR SA FIE LUATE TOATE MĂSURILE PENTRU ÎNFĂP­
Oţelarii La înalta TUIREA SARCINII DE REDUCERE A COSTURILOR DE PRODUCŢIE, A deci Unire ceea ce sîntem Vînduiţ, a vorbit celor peste
azi".
500 de cetăţeni veniţi aici
CHELTUIELILOR MATERIALE, CARE SE MENŢIN ÎNCĂ LA UN NIVEL RECITAL despre actul energic al na­
hunedoreni RIDICAT". DE POEZIE PATRIOTICA ţiunii române — Unirea
Principatelor. A urmat spec-
CALAN. In cadrul obişnu­
onorează Vremea aspră de la sfîr- bilizat un efectiv masiv de Trasînd această sarcină majoră tu­ Dialogul redacţiei cu muncitori itei „Joi a tineretului" orga­ (Contlnuare In pag. a 3-a)
jitoil Iul 73 a pus probleme lucrători şi s-au deplasat turor colectivelor din economie, secre­ specialişti din întreprindere a scos în
chemarea in multe domenii de activi­ împreună la baraj. Unii au tarul general al plenara C.C. subliniază în . evidenţă rezultate pozitive şi acţiun
partidului
tate. Oamenii Insă le-au re­
la
P.C.R.
al
trecut la topirea gheţii cu
cuvîntarea
reducerii
consumurilo
linia
rodnice
pe
zolvat pe toate cu succes de­ aparatele de sudură, alţii au din noiembrie anul trecut necesitatea specifice, a cheltuielilor materiale. Re
la întrecere plin. Discutam deunăzi cu s-au întors la atelierul sec­ ca muncitorii şi specialiştii, conducerile zervele şi posibilităţile sînt însă depar Ieri la Petroşani a debutat
pus mîna pe răngi, iar alţii
Nicolae
Ardelean
tovarăşul
Muntean, inginerul şef al ţiei pentru a valorifica ideea întreprinderilor şi organizaţiile de te de a fi epuizate. In toate secţiile »
întreprinderii judeţene de şefului lor: un ghidaj sim­ partid • să-şi sporească preocupările productive există carenţe în utilizarea
HUNEDOARA. Preocupă- ■ gospodărie comunală şi loca- plu — un fel de plutitor cu pentru reducerea consumurilor specifi­ eficientă a materiilor prime şi materia­ faza finală a concursului
ril# colectivului de la oţe- j tivă Deva. Treceam de la un şicană — pentru combaterea ce de materii prime şi materiale, pen­ lelor, neajunsuri în tehnologiile de fa­
lărl* electrică a C.S.H. sint j subiect la altul, fără vreo zaiului (apă amestecată cu
orientate electiv spre reali- ; Înlănţuire prestabilită. Pre­ gheaţă şi zăpadă), încît el să tru eliminarea risipei şi gospodărirea bricaţie, neglijenţe în gospodărirea re­ profesional „Trofeul minerului
zarea unor cantităţi sporite j domina însă munca oameni­ nu pătrundă în conducta de cu maximă eficienţă a materialelor. surselor materiale.
de inetal cu caracteristici j lor, gradul lor înalt de hăr­ aducţie şi să blocheze fil­
superioare şi consumuri re- j nicie şi dăruire. Reveneau trele. Treabă grea, de dura­ Investigaţiile pe această temă de strin­ Notînd ca pozitive realizările dobîn- Petroşani ul are cinstea lea Jiului în toate dome­
duse de materiale. Oţelarii I frecvent succesele lor în do­ tă, In frig. Dar oamenii nu gentă actualitate le-am făcut la dite de colectivul de la I.M.C. Deva, IN de a găzdui faza finală a niile vieţii, înnoiri pe care
de aici, alături de toţi si- j meniile atît de dificile, dar s-au dat bătuţi. S-au întors celei de a doua ediţii a con­ vor avea prilejul să le în-
derurgiştii Hunedoarei, sint j şi de importante, de presta­ cei cu valorosul dispozitiv, ÎNTREPRINDEREA DE MATERIALE DE PAGINA A ll-A a ziarului nostru de as­ cursului profesional „Tro­ tîlnească azi, în vizita pe
hotărîţi să întîmpine ani- ; ţii de servicii către popu­ l-au montat, şi în timp re­ CONSTRUCŢII DEVA. Colectivul de aici tăzi relatăm pe larg despre neajunsu­ feul minerului", prestigioa­ care o vor întreprinde în
versarea a trei decenii de j laţie, succese care rămîn de cord orice pericol de între­ să întrecere organizată de aceste întinerite aşezări
la Eliberarea patriei şi \ multe ori între copertele u- rupere a alimentării cu apă înregistrează un avans considerabil în rile şi rezervele existente în întreprin­ C.C. al U.T.C., Uniunea sin­ miniere.
Congresul al Xl-lea al par- : nor dosare şl situaţii, um­ a celor două oraşe a fost în­ îndeplinirea cincinalului înainte de ter­ dere pentru accelerarea procesului de dicatelor din întreprinderi­
Orele dimineţii de ieri
tidulul — la care se adaugă ; brite prea uşor de un fapt lăturat. Era ora 3 dimineaţa le pe ramură şi Ministerul au fost pentru tinerii ve­
sărbătorirea vîrstei de 90 \ negativ de mai mare sau mai atunoi. Jianu Fărcaşu îşi fe­ men, marchează salturi valoroase în ri­ reducere a consumurilor specifice, a Minelor, Petrolului şi Geo­ niţi de la Motru, Filipeştii
de ani a C.S.H. — cu reali- j mică Importanţă pentru via­ licita băieţii pentru reuşită. dicarea eficienţei economice. cheltuielilor materiale de producţie. logiei. de Pădure, Căpeni, Şotînga,
rări remarcabile. Eforturile : ţa noastră. Au fost mulţi la treaba asta Patruzeci de tineri mi­ Sărmăşeag, Voivozi (Ora­
lor se materializează de pe j — Avem oameni minunaţi dificilă In cele aproape 20 neri din ţară, ocupanţi ai dea), Vatra Dornei, Leşu
acum în succese. De la în- | — afirma la un moment dat de ore cît s-au luptat cu primului loc la faza de ma­ Ursului, Harghita, Bălan,
ceputul anului, la oţelăria I tovarăşul Muntean. Energici, gheaţa şi cu gerul. Dacă-mi să în care s-au întrecut Moldova Nouă, Oraviţa, Or­
electrică a fost elaborată î pricepuţi, hotărîţi, care ştiu mai aduc bine aminte : Si- AR RECORD PEIVTRII P peste 9 000 de muncitori din
să gîndească. Trebuie însă
mion Mîrza,, Ilie Gros, Co­
suplimentar cantitatea de ; ajutaţi să gîndească, nu frî- drean Boţa, Savin Grigoraş, abatajele de cărbune şi mi­ şova, Anina, Barza, Hune­
peste 800 tone de metal de j doara, din toate aşezările
naţi, aşa cum se mai întîm- Ioan Radu, Dumitru Alexa, nereuri, s-au întîlnit ieri miniere ale Văii Jiului,
cea mal bună calitate. De I plă, dtn păcate, pe ici pe Ion Avram, Petru Kaşler, dimineaţă, la deschiderea momente de firească emo­
remarcat şi atenţia deose- : colo. Adrian Martin, Vasile Bog­ festivă a concursului, ma­ ţie creată de proba scrisă
bită ce se acordă reducerii Ş Apă, gaze, termoficare, dan, Ion Moldoveanu... Ve­ FERTILIZAREA trebuie să se desfăşoare nifestare ce a avut loc la
consumurilor de materii j prestări construcţii, trans­ neau spre Deva obosiţi cu Casa de cultură a sindica­ desfăşurată la Institutul de
prime şl materiale, dar ca- i port în comun, salubritate, frigul în oase. dar deplin telor din Petroşani. mine din Petroşani.
re să nu diminueze cantita- I locuinţele — cu tot ce im­ mulţumiţi de treaba pe care Semnificaţiile majore ale După-amiază, tinerii mi­
tea şi calitatea oţelului pro- \ plică acest mare şi impor­ o făcuseră. Şi, ca şi cînd nu f u toate unităţile agricole acestei întreceri se înscriu neri s-au întîlnit la o con­
dus. De pildă, numai prin ; tant capitol —, iată princi­ le-ar fi fost destul, au mai în ample acţiuni întreprin­ sfătuire care a reuşit să
recuperarea cromului din ; palele activităţi ale I.J.G.C.L. stins şi-un foc. se pe plam naţional pentru fie un rodnic schimb de
deşeurile aliate cu crom se j In fiecare zi apar proble­ Cînd am auzit de foc, am Gospodarii ogoarelor sînt rul Roman Olaru, înfruntînd buna organizare a muncii şi îmbogăţirea cunoştinţelor experienţă în tainele mine­
scontează ca în acest an să I me. Mai bune, mai rele, aşa tresărit. confruntaţi în această peri­ cu bărbăţie gerul, se grăbea folosirea forţei de muncă. In profesionale, cu repercusi­ ritului.
oadă cu o serie de acţiuni
se realizeze o economie de ; cum este şi viaţa. Da un mo­ — Cum adică ? Unde ? decisive pentru soarta recol­ cu remorca încărcată cu gu­ locul greiferului se folosesc uni pozitive în îndeplinirea Azi după-amiază, proba
noi spre ogoarele situate lin­
cu foarte bune rezultate fur­
fercrom in valoare de a- ; ment dat am început să no­ — Veneau spre Deva. cum tei din 1974 — an în care gă şoseaua Ilia-Bretea Mure- cile. Se lucrează cu spor şi sarcinilor puse de partid în orală, ce se va desfăşura
proape S milioane lei. Intre j tez cuvînt cu cuvînt ceea spuneam. Intr-un loc, la De­ trebuie să se obţină produc­ şană, unde cooperatorii Par- munca nu conteneşte nici o faţa industriei miniere. De la Casa de cultură din Pe­
oţelarii care semnează a- j ce spunea interlocutorul, fă­ poul C.F.R. Simeria, au vă­ ţii record în agricultură. In­ zi. asemenea, mesagerii celor troşani, va desemna, dintre
ceste prime succese ale a- j ră să schiţez vreun gest. să zut că arde ceva. Au dat tre acestea, capul de afiş îl Inginerul şef al cooperati­ mai buni tineri mineri din tineri, pe minerul nr. 1 al
ţării, cîştigătorul rîvnitului
nului 1974 se numără şefii j dau o replică. Povestea fru­ buzna spre flăcări. Nimeni deţine fertilizarea cu îngră­ vei, Teodor Solomon, ne re­ trofeu.
de echipă Laurean Florea, j mos omul din faţa mea : nu i-a întrebat nimic; n-avea şăminte organice a terenuri­ • Realizările - pe mă­ lata că s-au şi transportat in ţară vor face cunoştinţă cu
Constantin Mazilu, Gheor- j — Era un ger de crăpau cine. Cei cărora le era încre­ lor ce se vor însămînţa în cîmp peste 700 tone de gunoi, înnoirile cunoscute de Va­ LUCIA LICIU
ghe Obîrşan, Mihai Avram, I pietrele, cum se spune. Da dinţată paza . obiectivelor primăvară şi administrarea sura preocupării şi răspun­ fertilizîndu-se cu prioritate
muncitorii de la întreţinerea I barajul de la Crişeni-Călan s-au trezit buimaci din somn îngrăşămintelor chimice pe derii cu care se acţionea­ terenurile destinate culturii
agregatelor, Gheorghe Creţii, ! apăruseră probleme. Apa la zgomotele oamenilor noş­ suprafeţele ocupate cu semă­ ză în fiecare unitate cartofului şi sfeclei de zahăr.
Jean Panait, Silvestru Stan, j îngheţase. O cantitate foar­ tri. Au localizat focul, au a- nături de toamnă. Cum se • De ce în unele coo­ Acţiunea continuă.
te redusă se mai scurgea
Lazăr Nislor, Aurel Herlea, j spre pompele de la Batiz. nunţat pompierii, au stins desfăşoară această lucrare ?
precum şi alţii. Alimentarea cu apă a De­ incendiul. Ce s-a făcut bun şi ce mai perative agricole ritmul de C.A.P. Zam. Aici am întîl-
Oţelarii îşi onorează zi j vei şi parţial a Hunedoarei Sînt doar două fapte, dar trebuie întreprins în vederea lucru este nesatisfăcător ? nit în cîmp pe mecanizatorul în pagina a lll-a Plenara Consiliului
de zi, cu succes, chemarea ; era primejduită. Trebuia in­ cîte altele de acest fel nu asigurării unei temelii trai­ • Urgentaţi administra­ Iosif Colineac care, ajutat
Ia întrecere adresată de co- ; tervenit urgent. N-a trebuit fac oamenii de la I.J.G.C.U. nice recoltei viitoare ? Iată rea îngrăşămintelor chimi­ de cooperatorii Roman Pe- judeţean
j lectlvul C.S. Hunedoara că- j să dăm dispoziţie, ci numai şi rămîn adesea undeva, în întrebări la care am solicitat ce pe semănăturile de trişor şi Ioan Tisan (ei trans­ © Criteriile de acor­
; tre toate întreprinderile din I să vorbim cu Jianu Fărca- anonimat ? !... răspuns de la factorii de răs­ portă ingrăşămintele in cîmp al oamenilor muncii
! industria metalurgiei feroa- I şu, şeful secţiei apă-gaz-ter- Interlocutorul avea drep­ pundere. toamnă ! şi alimentează maşina), lucra dare a titlului de
î se. i moficare a întreprinderii tate. C.A.P. Sîrbi. In ziua de • Nu aşteptaţi numai de zor la administrarea azo­ de naţionalitate
noastre. Dimineaţa şi-a mo­ DUMITRU GHEONEA 23 ianuarie a.c., mecanizato- du'.tă greifere şi remorci. tatului de amoniu cu maşi­ „Erou al Muncii So­ germană
na de semănat la’ cultura
Puneţi în funcţiune căru­ cialiste" şi a medaliei
griului. El a început lucrarea
ţele şi furcile I in ziua de 23 ianuarie a.c. de aur „Secera şi Ieri, după-amiază, la De­
şi o continuă în ritm susţi­ va a avut loc plenara
nut. Ciocanul" judeţelor Consiliului judeţean al oa­
tenie Rusu şi Ioan Petresc, C.A.P. Boz. Inginerul şef al menilor muncii de naţio­
înarmaţi cu furci, aşteptau acestei unităţi, Călin Barbu, şi unităţilor agricole nalitate germană.
pentru a începe descărcatul. şi-a exprimat îngrijorarea socialiste care obţin Informarea privind acti­
In acest timp, la platforma faţă de situaţia in care se vitatea cultural-educativă
de gunoi de la grajdurile găseşte fertilizarea. Pe de o producţii medii mari de masă desfăşurată de
C.A.P., cooperatorii Damas- parte, ne-a relatat că nu s-a pe întreaga suprafa­ către Consiliul judeţean în
rîndul populaţiei de na­
transportat în cîmp nici 30
Trimlsul nostru la E.M. Petrila relatează: chin Pitic, Alba Daurean, ia sută din gunoi. Cauza ? ţionalitate germană în a-
Avram
Gheorghe
Păroan,
Alba, Augustin Petresc şi Greiferul s-a defectat şi de ţă din plan şi depă­ nul 1973, a relevat preocu­
Aron Petresc încărcau re- trei zile era la reparat. Se şesc sarcinile de li­ pările şi direcţiile princi­
pale în care s-a acţionat,
mjorca mecanizatorului Ioan
Ritmicitatea producţiei ramîne încă o problemă. Piuă ciad ? Stănilă. Se lucra cu spor. A- N. TIRCOB vrări la fondul de realizările obţinute în a-
N. BADIU
plicarea hotărîrilor Plena­
ceasta datorită grijii şi preo­
cupării organizaţiei de par­ stat. rei C.C. aii P.C.R. din 3-5
tid, măsurilor luate pentru (Continuate in jag. o 3-a) noiembrie 1971 şi ale Con­
Miercuri, In schimbul I, am şef al minei, Mircea Coro- acest lucru ? Ei, minerii, tre­ miercuri la prînz, jumătăţile ferinţei Naţionale a parti­
urmărit cum a fost extrasă ban. buie să dea cărbune ; să li de lemn promise de condu­ dului. modul cum întreaga
producţia pe puţul central al - Dar unde-i lemnul, tova­ se trimită lemnul necesar, cerea exploatării nu ajunse­ activitate spirituală a
minei. De la ora 6 la ora 8 răşe inginer, că brigăzile duc sortimentele corespunzătoare. seră - la sectorul V. De ce contribuit la mobilizarea
„s-a tras" normal, pentru ca lipsă ? - Asigurarea tuturor con­ este vitregit in continuare oamenilor muncii germani
în a doua jumătate a schim­ — Pe galerii... diţiilor de lucru în abataje sectorul V ? pentru înfăptuirea sarcini­
bului numărul de vagoneţi Se mai intîmplâ şi un alt lor economice din anul
extraşi să scadă — inexpli­ aspect : personalul mediu care a trecut.
cabil - la jumătate. E drept, ® Miercuri — PRIMA ZI RECORD din tehnic intră în mină cu gîn- Dezbaterile au demon­
s-a lucrat mai bine ca in dul la scaunele din birouri, strat necesitatea amplifi­
schimbul I din ziua prece­ acest an: 249 tone în plus faţă de planul zilei. nu pentru a participa efec­ cării întregii activităţi cul-
dentă, dindu-se cu 176 va­ • Numai DOUĂ SECTOARE SUB PLAN: tiv la treabă, pentru a depis­ tural-educative de masă ;
goneţi mai mult, dar toţi cei ta neajunsuri şi a lua măsuri a fost adoptat un plan de
cu care am discutat au fost II ( — 992 tone) şi V ( — 3 220 tone). operative, concrete, iar unii manifestări pentru primul
de părere că se putea lucra • MINUSUL pe exploatare: 2 646 tone. artificieri nu-şi îndeplinesc a- semestru al anului 1974,
şi mai bine. Au fost însă lip­ tribuţiunile pentru care iau participanţii făcînd propu­
suri. Cam multe lipsuri... salarii. neri în vederea întîmpi-
- Artificierul care ne de­ nării şi sărbătoririi celor
lată un răspuns care nu este rana, mai veche, care
Aprovizionarea serveşte pe noi — spunea două mari evenimente : a
mulţumeşte, un răspuns cu ne doare cel mai mult — re­ minerul Marin Burghiu, de la
care conducerea minei con­ marca maistrul Mihai Ignat, XXX-a aniversare a Eli­
bate pasul pe loc sideră că a rezolvat proble­ de la sectorul I. sectorul II — este în conce­ berării patriei şi Congre­
diu, cel care-l înlocuieşte mai
ma aprovizionării. Intr-adevăr, — Şi e nevindecabilă ? mult se plimbă prin galerii. sul al Xl-lea al Partidu­
— Pină la ora actuală a- multe galerii sînt ticsite de — Nu, dar este tratată fără Trebuie să umblăm mult du-
vem introdusă in subteran în­ lemn. Minerii au nevoie insă răspunderea cuvenită. lui Comunist Român. In
treaga cantitate de lemn ne­ de jumătăţi şi de şoruri, sor­ Afirmaţia maistrului Mihai CORNEL DUMITRU Aici, la C.A.P. Sîrbi, datorită măsurilor luau* de organizaţia de partid şi consiliul de încheiere, Consiliul a a-
cesară realizării planului pe timente ce trebuie pregătite Ignat este susţinută de un conducere pentru buna organizare a muncii, nu se mai aşteaptă după greifer pentru încărca­ doptat unele măsuri orga­
Ianuarie — spunea Inginerul in abataj. Dar cine să facă fapt de ultimă oră : nici pină (Continuare In pag. o 3-a) rea gunoiului In remorci. Au fost mobilizaţi cooperatorii şi s-au pus în „funcţiune** furcile
Şl, astfel, munoa n-a «tagnat şi nu stagnează nici o zi. nizatorice.
CEI MAI BUNI pe la noi". Astăzi, artiştii MOBILA IN VALOARE tare a animalelor şi lap­ ACJIUNI SPORTIVE plexului s-au deschis
MECANIZATORI amatori conduşi de Aurel DE PESTE UN MILION telui este in plină desfă­ două noi secţii de coafu-
Badin şi Lazăr Bol cu şurare. Pină acum s-au DE MASĂ LA HAŢEG ră-cosmetică şl de repa­
sînt oaspeţii sătenilor din DE LEI
La S.M.A. Călan s-a Buceş şi Blăjeni, mîinc ai încheiat contracte pentru raţii T.V. In acest fel
Consiliul orăşenesc Ha­
încheiat „Olimpiada me­ celor din Certej şi Hă- DE LA livrarea a 76 porci, 220 ţeg pentru educaţie fizi­ complexul funcţionează in
Populaţia
municlplulu 1
canizatorilor", organizată rău, iar duminică arta Deva a cumpărat prin co­ capete tineret bovin, 20 că şi sport, în colaborare pre7.ent Ia întreaga sa
de comitetul orăşenesc al lor va fi aplaudată pe merţul de stat, de la în­ bovine adulte şi 1 800 hl cu comisiile pe rari! uri capacitate.
U.T.C. Dintre cei 85 de scenele din Câinelu de lapte.
planificat
participanţi, pe primele Sus şi Hărţăgani. ceputul anului şi pină in sportive, şi-au în acest VREMEA
să
organizeze,
prezent, mobilă in valoa­
locuri s-au clasat uteciş- re de peate un milion ri UN NOU SPAŢIU an, următoarele competi­ Pentru 24 ore
tii Nicolae Pet.ruţ, care EXAMENE lei. O ZI COMERCIAL ţii de masă pe plan lo­
a fost distins şi cu fani­ cal : „Festivalul drumeţi­ Vremea rămine închisă,
onul de utecist fruntaş, Factorii responsabili din ei cu bicicleta**, pentru cu cerul acoperit. Vor
Ioan I)olga şi Simion Mo- Cursul postliceal de CONTRACTE comerţul Petroşaniului au cădea precipitaţii slabe,
toate vîrstele. „Cupa Eli­
tolea. Intre mecanizatorii scurtă durată pentru ca­ ÎNCHEIATE Iiotărît mutarea magazi­ berării", pentru seniori, la mai ales sub formă de
în
lificarea
meseria
burniţă. Vîntul va sufla
de
nului alimentar nr. 22 din
rtrstnici s-a evidenţiat vînzător de produse in­ DE GOSPODĂRIILE cartierul „Aeroport" la fotbal ; „Cupa Ţării Haţe­ slab. Temperatura mini­
Cornel Surdu. dustriale, organizat de POPULAŢIEI parterul unui bloc turn gului**, la motorete, tenis mă va oscila Intre minus
Direcţia comercială a ju­ din aceeaşi zonă. Noul de masă, volei, turism, 4 şi un grad, iar cea ma­
IN TURNEU deţului nostru, s-a în­ Gospodăriile populai it spaţiu comercial oferă ciclism şi fotbal. • ximă Intre zero şi 5 gra­
din satele aparţinătoai •
cheiat. Toate cele 34 de produse agroalimentare a! , condiţii optime pentru de. Dimineaţa şl seara —
Incepînd de azi, Ansam­ fete, absolvente de liceu, comunei Gurasada aupre amplasarea mărfurilor şl SECŢII NOI ceaţă.
blul folcloric „Zarandul** care au urmat acest curs, văzut ca in acest an să deservirea exemplară a Pentru următoarele
al Casei de cultură din au trecut cu succes pri­ contribuie la constituirea populaţiei. In vechiul lo­ După ce in oraşul nou
Brad porneşte într-un tur­ mul examen. Ele vor lu­ fondului centralizat de ALTA cal va fi amenajată o u- Brad cooperativa meşte­ două zile
neu de trei zile în citc- cra ca vînzătoare In su- litate de alimentaţie pu­ şugărească a dat in folo­ Vremea rămine închisă.
va sate ale judeţului, cu permagazinul ce se va da statului cu 2 750 hl lap,te dică, ce va completa pa­ sinţă parţială un nou com­ Vor cădea ploi locale.
Minerii Nicolae Hulută — şef de schimba— Nicolae Andrasic şi cu peste HO tone car­ leta comercială a frumo­ plex meşteşugăresc, în a- Temperatura — staţio­
si Vasile Babanu fac parte din cunoscuta brigadă condusă de spectacolul de muzică în funcţiune în munici­ ne. Acţiunea de contrac- sului cartier. ceste zile, in cadrul com­ nară.
Nicolae Brutu. In abatajele Pa roşeniului, unde acţionează, el populară „Ctntec, Joc de piu] Deva.
au cules deja tone suplimentare de cărbune pe acest an.
Foto: VIRGIL ONOiU