Page 77 - Drumul_socialismului_1974_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 921 @ VINERI 25 IANUARIE 1974

ao&BMiKAKNaMsrauiana;
Dinamică accentuată In

reducerea cheltuielilor FICIEM

Prevederile actualului cincinal sînt deosebit de mo­
bilizatoare pentru colectivul I.M.C. Deva în ce priveşte
cheltuielile materiale. Acestea trebuie să reprezinte la
finele lui 1975 o reducere de 159,5 lei la 1 000 lei pro­ Valorificăm resursele f 1 Cîf şi cum producem7 1 Cu ce efect economic7
ducţie marfă. Este o cifră care impune acţiuni şi mă­
suri energice şi eficiente sub toate aspectele. J
— Cum se prezintă întreprinderea din aceste puncte
de vedere, acum, cînd al patrulea an al cincinalului a
demarat efectiv ? Cu această întrebare nc-am adresat
economistului Ioan Paştină, şeful compartimentului de LA !. M. C. DEVA
planificare al I.M.C.
— Analiza rezultatelor înregistrate pe parcursul ac­
tualului cincinal relevă o evoluţie bună a cheltuielilor
materiale. In perioada ’71—’73, reducerile reprezintă o
medie anuală de ordinul a 62,6 lei la mia de lei produc­
Î
ţie marfă. Realizările efective din anul trecut sînt mai E X I G E N T A S P O R I T Ă N R E D U C E R E A
mici decît prevederile iniţiale pentru 1975 cu 27,4 lei la
mie, ceea ce arată că unitatea noastră are un avans con­
siderabil în îndeplinirea planului cincinal înainte de ter­
men, nu numai la indicatorii cantitativi, ci şi ia cei care
vizează eficienţa.
— Acesta este un aspect. Cum evoluează însă ponderea CONSUMURILOR MATERIALE Şl ELIMINAREA REBUTURILOR!
cheltuielilor materiale în totalul costurilor de producţie ?
Punem întrebarea pentru a vedea in ce măsură a crescut
gradul de complexitate a muncii, eficienţa acesteia.
— Există şi aici o dinamică sănătoasă. De la 78,5 la
sută cit era la începutul cincinalului, la ora actuală ponde­
rea cheltuielilor materiale în totalul cheltuielilor la produc­ De la an la an, consu­ toreretare corespunde foar­
ţia marfă este de 77 la sută. Analiza situaţiei pe principa­ murile de materii şi mate­ te bine pentru fabricarea CERINŢE JUSTIFICATE ALE PRODUCŢIEI
lele produse indică reduceri şi mai accentuate. Astfel, la riale au cunoscut o simţi­ consolelor pentru slilpii e-
tuburi .premo, această pondere s-a redus la 52,8 la sută, la toare dinamică de redu­ lectrici, a diferitelor dale
stîlpi electrici la 53,2 la sută, la cărămizi dialit la 53 la cere. La aceasta un aport etc., iar „surplusul" rezul­
sută. Rezultă de aici o serioasă diminuare a cheltuielilor substanţial şl-a adus şi tat prin tăierea mufelor —
materiale, o ridicare substanţială a greutăţii specifice a
muncii vii în consumul total de muncă pentru realiza­
rea produselor.
— Ce factori determinanţi intervin în întreprindere Haşuri „de laborator"
pentru reducerea cheltuielilor materiale 7
— Principalul factor îl constituie reducerea consu­
murilor specifice de materii prime şi materiale. Mă
refer îndeosebi la ciment şl oţel, materialele cu ponderea
cea mai mare în consum. In paralel cu aceasta, Inter­ laboratorul întreprinderii, la vîrfare şl alte prefabri­
vine creşterea coeficientului de utilizare a materiilor care a iniţiat ample mă­ cate ce nu necesită o rezis­
prime. Spre exemplu, la fabricarea tuburilor premo, co­ suri pentru recuperarea în tenţă superioară.
eficientul de utilizare a metalului a sporit la 83,5 la producţie a unor însemna­ Aflăm că în direcţia re-
sută. Acelaşi procent reprezintă 97,9 la sută pentru stîlpi te cantităţi de beton pînă folosirii unor deşeuri şi
electrici, 96 la sută pentru diverse prefabricate. nu demult nefolosite. rebuturi sînt prevăzute
Concluzlonînd, putem spune că reducerea cheltuie­ Astfel, în urma probe­ măsuri „de laborator" şl
lilor materiale constituie principala cale prin cane co­ lor chimice şi de rezis­
lectivul nostru a încheiat anul 1973 cu economii la pre­ tenţă făcute s-a demonstrat pentru secţia de materiale
ţul de cost în valoare de peste S milioane lei. că betonul rezultat prin izolante.

ii ■ * w %•.
Două probleme esenţiale oţelul, depăşirile faţă de re se obţine un consum — Cu toate rezultatele
vizează economisirea ma­ normele globale reprezintă mai mic cu 30 kg ciment bune obţinute, consumurile Iniţiativa şi responsabilita­ Problema agregatelor se Practica este cel mai bun Muncitorii secţiei dc con­
teriilor şi materialelor în la stîlpi şl diverse prefa­ pe metru cub. La tuburile realizate la dumneavoastră tea să lie preponderente în cere cu insistenţă rezolvată sfetnic — afirmă, cu cei 22 fecţii metalice au răsturnat
întreprindere. Este vorba bricate din beton armat şi premo, prin dotarea cu u- sînt mult mai mari în com­ munca noastră — iată ce — consideră ca cerinţă acu­ de ani de practică, Florica „principiile" proiectanţilor —
de aşezarea pe baze mobi­ precompnlmat 0,44, 26,9 şi nele utilaje, s-a ajuns la paraţie cu cele din unită­ consideră oportun pentru di­ tă inginerul Minodora Opri- Mihoc, sortatoare la atelie­ specifică şeful de echipă Pe­
lizatoare a normelor de 10,7 kg pe metru cub. creşterea cu 40 la sută a ţile similare pe plan mon­ minuarea consumurilor de şan, şef de secţie la „premo". rul de teracotă. Cu ani în tru Ungur. Le-am spus proiec­
consum şi reducerea efec­ Cauzele depăşirilor rezidă recuperării betonului căzut dial. De ce 7 materii şi materiale operato­ Calitatea unor sorturi este urmă, cînd munceam la fa­ tanţilor că desenele primite
tivă a consumurilor speci­ în calitatea uneori necores­ la operaţia de toreretare. — Desigur că aceasta rul Dumitru Luncaşu de la necorespunzătoare. Deocam­ brica de cahle din Deva, a- conţin „floricele" care în
fice pe unitatea de produs. punzătoare a metalului pri­ In ce priveşte oţelurile, ac­ este o realitate. Explicaţia staţia automată de preparat dată, pentru că nu avem site plicam tehnologia uscată de practică înghit cantităţi în­
Deci : mit, dar şi în abaterile de ţionăm pe linia reducerii are mai multe ramificaţii. betoane. Noi am luat măsuri şi acestea, aud eu, că nu s-ar fabricaţie. Nu aveam rebut, semnate de metal. Dar aceş­
— Sînt normele 'de con­ la disciplina tehnologică. procentului de armare la In primul rînd este calita­ în acest sens. S-a trecut la fabrica în ţară. (Oare 7 — nu aveam necazuri. Acum tia n-au dat înapoi de la vi­
sum stabilite corespunză­ — Rezultă, deci, o situa­ diverse elemente, înlocui- tea cimentului. Noi nu be­ încadrarea şarjelor cores­ n.n.). Apoi, pentru că mun­ adoptăm o nouă tehnologie ziunea lor de birou. Am lu­
tor 7 neficiem de ciment cel pu­ punzător volumului tiparelor ca în balastiera de la Său- — pe cale umedă. Rebuturi 7 at totul pe proprie răspun­
— Considerăm că da — ţin la nivelul standardelor şi am eliminat toleranţele de leşti nu este în suficientă Rebuturile pe care înainte dere şl numai în cazul tocu­
ne răspunde inginerul Şte­ actuale. Dacă am primi şi cîntărire a agregatelor şi măsură urmărită. Schimbarea rilor pentru uşi am obţinut
fan Şovarschl, şeful birou­ folosi ciment RIM-300 am cimentului. Ca să arăt efici­ repetată a frontului de ex­ le făceam într-un an, acum în anul trecut o economie de
lui tehnic şi pregătirea TEHNICITATEA SĂ-ŞI putea reduce dintr-o dată enţa acestor măsuri aş aminti tracţie ne determină să folo­ le producem în mal puţin peste 20 tone de metal. Aş
producţiei. De la începutul consumul cu cei puţin 10 doar că în noiembrie anul sim unele fracţiuni de agre­ de o lună. In condiţiile fabri­ avea o propunere. Cînd sc a-
cincinalului, acestea s-au la sută. La producţia noas­ trecut am economisit mai gat necorespunzătoare pentru cii noastre, tehnologia de
micşorat în medie cu 15— SPUMĂ MAI tră anuală, aceasta ar în­ diversele tipuri de prefabri­ simllează confecţionarea li­
25 kg de ciment pe metru semna o economie de circa mult de 370 mc de beton. cate. Dacă secţia noastră a fabricare pe cale umedă nu nul nou produs, proiectanţii
cub de produs, iar la oţel 5 000 tone de ciment. In al Dar urmărirea acestor ini­ trecut la recuperarea torere- are ce căuta. Cred că ar fi să vină în mijlocul nostru
cu 3 pînă la 20 kg pe me­ doilea rîrid, la noi se lu­ ţiative de către organizaţia telor şi a făcut chiar unele bine să se insiste pentru in­ şl să ne consulte, pentru că
tru cub de produs. RĂSPICAT CUVINTUL crează cu coeficienţi de si­ de partid şi conducere se lucruri frumoase în acest troducerea tehnologiei pe
— Dar consumurile efec­ guranţă la elementele pre­ sens, de ce nu se insistă asu­ anii în care am mînuit şi
tive 7 fabricate de 350 kgf pe produce sporadic. De aceea pra acestui „cui al lui Pepe­ cale uscată. S-ar elimina croit mii de tone de metal
— Şl aici constatăm o centimetru pătrat. Or, în în unele luni nu sînt raporta­ lea" care îl constituie calita­ pierderile de material şi mal ne-au adus şi nouă, muncito­
diminuare, atît în dinami­ ţie contradictorie, care 'de­ rea armării la unele pre­ ţările avansate, aceste re­ te astfel de economii. tea balastului 7 ales de manoperă. .. rilor, ceva experienţă.
că cît şi faţă de norme. La monstrează că în întreprin­ fabricate cu altele de zistenţe coboară la 300 şi
ciment sînt economii de 8,4 dere se impun măsuri teh­ structură optimă, utilizarea chiar 280 kgf pe centime­
kg pe mc la tuburi, 0,5 kg nice deosebite pentru redu­ unor oţeluri superioare. tru pătrat. Această dife­ r
ia stîlpi şi 15 kg la unele cerea consumurilor. Care Un capitol esenţial îl re­ renţă se repercutează nega­
tipuri de prefabricate. sînt acestea 7 prezintă asimilarea produ­ tiv asupra consumului de
— Aveţi în acelaşi timp — Intr-adevăr, măsurile selor noi, cu consum redus ciment şi oţel. De aceea, Economii de
şi depăşiri. Unele chiar ri­ tehnice sînt cele caro au de materiale. Spre exem­
dicate. Cum le explicaţi 7 rol hotărîtor. De aceea, plu, la ora actuală, reali­ consider că actualul coefi­ materie primă
— La diverse prefabri­ ne-am Şl orientat spre ele. zăm 29 de sortimente, din­ cient este depăşit şi trebuie
cate de tipul „B 250" şi "Referitor la ciment, pot tre care 23 sînt nou asi­ redus la cel puţin 320 kgf
„B 300“, consumurile efec­ spune că avem unele ac-' milate sau reproiectate, pe centimetru pătrat. Dar La secţia de materiale
tive au înregistrat depăşiri ţiuni reuşite. Pentru stîlpii unde consumul do ciment izolatoare, acţiunea de
de 13 şi respectiv 9 kg pe electrici am reproiectat ti­ şl oţel este mult mai re­ aceasta este o problemă reducere a consumurilor
metru cub. In ce priveşte parele de formare, prin ca- dus. care ne depăşeşte. specifice antrenează efor­
tul întregului colectiv —
ne dă relaţii inginera Ro­
ma Iîrînză. Astfel, s-a tre­
cut la standardizarea tăie­
...„Am ajuns ca din cir­ Rumeguşul— rii produselor din vată mi­
nerală, resturile fiind re­
ca 7—7,5 mc de beton care introduse în procesul de
„cade" zilnic din tiparele I o problemă ajunsă fabricaţie cu ajutorul unor
secţiei premo, să recupe­ noi cuptoare vană pentru
răm peste 6 mc. Decît Sa minister topire. Astfel de acţiuni
pierdere totală mai bine s-au iniţiat şi la fabricarea
un mic cîştlg de materii Dacă rumeguşul nu s-ar Serviciile de aprovizionare In depozitul nostru meca­ Starea parcului auto depin­ cărămizilor dialit, în vede­
fy \
şi materiale". JLT 1/ \\ folosi in fabricarea cără­ şi C.T.C. să fie mereu pe fa­ nizarea descărcării materia­ de şl de modul în care ac­ rea reducerii consumurilor
...„In 1973 în atelierul de mizilor dialit, problema ză — iată ce solicită şeful lelor constă în... lopată — ţionează conducerea — arată de diatomit — materie pri­
confecţii metalice nu s-a 4 n-ar fi ajuns la nivel de de formaţie Gheorghe ne spune cu tristeţe şeful de conducătorul auto Constantin mă cu pondere valorică
executat vreo lucrare fără — Q — / f minister. Dar aşa... Aşa Moldovan de la „premo". echipă Mihai Luca. Manopera Ciocan. Numai că adeseori mare în produse. Eloc­
să se fi obţinut economii. ministerul caută să vadă Pentru că de obicei primim pe de-o parte, risipa de dia- parcul de maşini este privit vent este faptul că faţă
S-au iniţiat pe cont pro­ de ce rumeguşul de la Va- tomit şi rumeguş pe de altă ca a patra roată la căruţă. de normele de consum in
priu diverse soluţii şi re­ ţa are impurităţi şi se sîrmă^ şi ciment de proastă parte grevează considerabil Nu avem piese de schimb. vigoare se foloseşte cu 0,4
zultatele au fost lăudabile. transportă în condiţii ine­ calitate. Aşa se explică nu­ consumurile de materii şl De obicei le cumpărăm cu tone diatomit mai puţin.
Ştiţi ceva ? Muncitorii noş­ ficiente pe C.F.R., de ce mărul mare al declasatelor materiale. Să nu existe posi­ banii noştri de pe la prieteni. In ansamblul măsurilor
tri sînt foarte combativi. nu-i uscat şi în cantitate şi rebuturilor noastre. Cred bilitatea introducerii unei cît s-au stabilit şi noi reţete
De pildă, au ţinut una şl suficientă, de ce... de mici mecanizări 7 Ca să Nici găleţi, nici mături, nici de fabricaţie pentru gla­
bună : tabla standardizată Ce să mai vorbim 7 Pro­ că se insistă prea puţin la nu mai vorbesc de condiţiile rogojini nu ni se dau decît zuri, înlocuindu-se par­
blema rumeguşului — a- furnizori pentru a ne trimite vitrege în care depozităm cu ţîrîiala. Nu amintesc de ţial litarga (oxid dc plumb)
cest banal deşeu care lă materiale de primă calitate, materia primă. Spaţiu ar fi problema garajului şl a bo­ cu borax — un produs
fabrica de cherestea din aşa cum ni se solicită nouă suficient dacă s-ar pune pu­ xelor. Dacă se consideră că mult mai eficient.
Spirit gospodăresc . Orăştie prisoseşte — pare să livrăm produsele fabrica­ ţină ordine prin incinta în­ în două boxe şi cu 3 meca­
treprinderii şi dacă conduce­
Să fie o problemă de nere­
zolvat. Asta în timp ce te. Acesta ar' fi un aspect. rea noastră ar ţine evidenţa nici de întreţinere se poate
nu numai a deşeurilor, dar
totul ar fi atît de simplu
in secvenţe dacă în loc să se aducă de Al doilea este cel legat de şl a pierderilor prin depozi­ întreţine un parc de peste 40
tărăgănarea cu care se ac­
la Vaţa şi din alte colţuri tare necorespunzătoare. Şi de maşini, mă rog... Iată de
de ţară s-ar insista măcar ţionează pentru recuperarea apoi presa cea veche pentru ce consider că nu e firesc să Pagină realizată de
la forestierii din Orăştie betonului rezultat de la tă­ cărămizi şi-a trăit traiul! laşi acest capitol important
de 1 000/2 000, oricit de bi­ să-şi canalizeze „produc­ ierea mufei. De ce să arun­ De ce să fie concentraţi în al activităţii în voia soartei LAURENJIU VISKI
ne ar fi croită, tot dă naş­ ţia" spre Bîrcea şi nu spre căm ciment şi agregat cînd jurul ei 6 oameni cînd o pre­ numai pentru că se ştie că ILIE COJOCÂRU
tere la 2 kg de deşeu. Am afumătorile şi sobele locu­ experimentările dovedesc clar să de tip nou poate fi de­ în curind parcul nostru de
spus clar că nu-i eficientă itorilor din jurul fabricii. servită numai de 3-4 mun­ Desene : V. MIHAlLESCU
şi atunci s-a comandat al­ că acestea se pot refolosl 7 citori 7 maşini va fl reorganizat.
tă tablă, pe care o croim
astfel îneît „pierdem" nu­
mai 100 de grame". A 7-------------
...,,S-ar crede că în rea­
lizarea prefabricatelor eco­ Prea greu apasă rebuturile
nomia trebuie să intervi­ CU ADRESA precisă
nă numai Ia ciment, oţel şi
agregate, Lucrurile nu stau Deşi în anul care a tre­ De unde provine o astfel cu curbe granulometrice
chiar aşa. Economisim şi cut întreprinderea a redus de stare de lucruri 7 necorespunzătoare. In fine, CENTRALA Şl MINISTERUL DE RESORT trebuie performanţe calitative superioare.
iubrifianţi — din cota ca­ cu 1,90 lei cheltuielile ma­ — De ţp calitatea neco­ mai intervine calificarea să soluţioneze următoarele cerinţe ale colectivului : ® Asigurarea desfacerii ritmice a produselor că­
re ni se dă pentru între­ teriale planificate la mia respunzătoare a materiale­ redusă a Unor muncitori,, © Revizuirea actualului coeficient de rezistenţă tre beneficiari, pentru evitarea stagnărilor în fluxul
ţinerea utilajelor. Ungerea de lei producţie marfă, e- lor — afirmă şeful biroului mai ales a celor noi. pentru elementele prefabricate din beton, în sensul
raţională a pieselor, veri­ conomiile realizate au fost C.T.C. Cimentul nu are o Pentru prefabricate, prin­ tehnologic, evitarea aglomerării depozitelor şi a de­
ficarea zilnică a stării ti­ diminuate cu 2 173 000 lei rezistenţă constantă la com­ cipalul neajuns îl consti­ reducerii acestuia la un nivel comparabil cu rezisten­ gradării produselor.
parelor, grija faţă de fie­ din cauza rebuturilor şi de­ presiune, iar alteori se li­ tuie tot agregatele care ţele la care se lucrează pe plan mondial. CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII este chemată să
care gram de combustibil — clasatelor. Dintr-o situaţie vrează ciment cu calitatea trebuie asigurate din ba­ © Asimilarea la fabricile din ţară a cimentului studieze cu atenţie şi să dea curs următoarelor pro­
iută suportul economiilor prezentată de economistul falsificată. Dar nu îndrăz­ lastiera proprie a între­ RIM-300 şi creşterea producţiei acestuia astfel incit
noastre". Silviu Bocănici, şeful bi­ nim să reclamăm furnizo­ prinderii. Neasigurarea puneri făcute de muncitorii din secţii :
...„Eu cred că diatomitul roului C.T.C. — laborator, rii — respectiv fabricile de stocurilor pentru perioada I.M.C. Deva să fie aprovizionată într-o mai mare pro­ @ Să intervină la fabricile de ciment pentru ca
ce ne vine de Ia Ineu ar desprindem : la Turda şi Tg. Jiu — de de iarnă în structura gra- porţie cu acest tip de ciment. fiecare vagon cu ciment sosit în întreprindere să fie
putea fi uscat, fie la faţa — S-au declasat 27 km teama că nu ne mai dau nulometrică cerută duce © Rezolvarea problemei inelelor cu dornuri pen­ însoţit de certificatul de calitate care să garanteze (
locului de extracţie, fie la de tuburi premo, în valoa­ deloc. Sî-rma SBP, trimisă la reţete cu abateri calita­ tru tuburile premo, fie prin asimilarea lor în unităţile
noi în incintă. Dar vezi, re de 1 880 000 lei. de la I.S.C.T. Cîmpia Tur- tive. Apoi, tratamentul ter­ parametrii calitativi.
— S-au rebutat 83.2 mc
asta-i! De unde o staţie diverse elemente prefabri­ zii, prezintă o structură ca­ mic pe liniile nr. 4 şi 5 proprii, fie prin realizarea lor în unităţi ale construc­ © Să determine furnizorii de oţel beton şi sîr- i
santă şi se rupe la înnă-
decurge greoi, din cauza că
de măcinare' şi uscare 7". ţiei de maşini. mă, zgură granulată şi expandată, diatomit şi rume- î
cate în valoare de 125 000 diri. nu sînt nici măcar acope­
...„Avem cursuri de reci­ lei. — Dar în fluxul de fa­ rite. © Asigurarea întregului necesar de utilaje pen­ guş să respecte prevederile contractuale privind ca- /
clare. Numeroase. Pentru — 430 mp planşee-fîş’ii bricaţie. Nu există oare şi Ca un fenomen general tru producţia de panouri mari prefabricate şi simpli­ litatea materialelor furnizate. T
sudori şi alte meserii. cu goluri, în valoare de aici neajunsuri care nu sînt abaterile de la disci­
Numai pentru operatori 55 900 lei, au fost inutili­ depind de nimeni din a- plina tehnologică. Şefii for­ ficarea documentaţiei de execuţie a acestor panouri, © Realizarea în cel mai scurt timp a dotărilor la ^
nu. Parcă nu aceştia sînt zabile pentru beneficiari. fară ? maţiilor de lucru şi maiş­ reducerea numărului de sortimente şi elemente ne­ linia de panouri mari, definitivarea tehnologiei de \
factorii hotărîtori în ac­ — S-au pierdut 180 000 — Sînt şi încă destule. trii neglijează aplicarea cesare pentru construcţia unui bloc de locuinţe. fabricaţie şi întărirea controlului de calitate pe faze \
tivitatea noastră". bucăţi echivalente de La secţia premo, inelele cu strictă a instrucţiunilor. A- © Satisfacerea integrală a necesarului de piese ---------------■ • 1
de operaţiuni.
Frînturi din gîndurilc şi blocuri din beton, 13 000 dornuri sînt ovalizale, din vcm cu ei nenumărate dis­
faptele interlocutorilor noş­ cahle de teracotă şi 2 300 care cauză rezultă tuburi cuţii. î> sancţionăm. Efec­ de schimb şi utilaje în vederea executării la termen ® Mecanizarea încărcării şi descărcării materii­
t r i — ale muncitorilor, care cărămizi dialit. imperfecte, cu slabă rezis­ tul însă nu se vede. pentru şi de calitate a reparaţiilor. lor prime, materialelor şi produselor finite în depozi­
la I.M.C, Deva constituie Toate aceste valori mate­ tenţă la presiuni ridicate. că în secţii şi la alte nive­ ® Reproiectarea elementelor prefabricate din tele secţiei de materiale izolatoare.
un puternic detaşament riale. în loc să fie antre­ Tot aici, torcretul e de sla­ luri nu se tratează cu toată
ancorat in marea proble­ nate în circuitul economic, bă calitate datorită lipsei exigenţa respectarea rigu­ beton pentru diminuarea consumului de ciment şi © Studierea posibilităţii înlocuirii tehnologiei de
matică a economici judeţu­ au luat drumul balastierei sorturilor 1-2-3 mm, care roasă a tehnologiilor. latu­ metal, extinderea utilizării cimenturilor şi oţelurilor cu fabricare umedă a teracotei cu tehnologia usccită.
lui. pentru a astupa gropile. determina reţete de toreret ra calitativă a producţiei.