Page 78 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 921 @ VINERI 25 IANUARIE 1974
Criteriile de acordare a titlului iu
de „Erou al Muncii Socialiste” cit de si oaia DEVOTAMENT PROFESIO
NAL, OMENIE © In ur \
Spi- i
şi a medaliei de aur „Secera şi secţiei I furnale din Combi na dintre cele „grăbite", cest an. Printr-un articol, cincinalului !". Şi, iarăşi la J mă cu cîteva zile, La sosit 1
pârut ediţia a Il-a din a-
La intrarea în incinta
ş talul unificat Brad
au
un loc vizibil, un panou îţi
oamenii de aici, comuniştii
natul siderurgic Hunedoara, nu pot şi nu vor să rămî- intitulat .Schimbul nostru „aţine" calea: „Tovarăşi, l în stare gravă, cu femei şoc he- l i
:
Ele-
moragic,
/
două
cunoaşteţi conţinutul decre
îşi va realiza sarcinile",
Ciocanul” judeţelor şi unităţilor 0 lozincă suspendată se a- nă în urmă. maistrul Ion Zamîir, orga tului 398 referitor la calita \ na Talpaş (36 ani) şi Nas- 1 ţ
dresează muncitorilor cu un
(27
tasia
l
Macarov
ani),
— Pentru noi anul jubili
cald îndemn de spor la ar 1974 are încă o semnifi nizatorul grupei sindicale tea produselor ? Pentru mi / Medicii Flaviu Roşu şi Victor 1
muncă. Pe partea opusă a caţie. Aniversăm 90 de ani din schimbul A, relevă mă ne, pentru tine, pentru el, 1 Fumurescu, împreună cu ’
agricole socialiste acesteia, deci la ieşirea din de la intrarea In funcţiune surile pe care le-a între pentru noi toţi care for ^ gie, au procedat ginecolo- 1 ţ
personalul
secţiei
prins pentru ca angajamen
măm colectivul de muncă
Incintă, cînd oamenii se află
a furnalului nr. 1. Aşadar
de
ur-
i
In drum spre casă, prin lo — ne spunea tovarăşul Ar- tul să devină faptă şi nu al secţiei — conţinutul de 1 genţă la aplicarea trata- ?
zincă II se aduc mulţumiri încheie pînă nu aduce mul cretului nu poate fi altul ţ mentului postoperator adec- 1
Aşa după cum s-a mai a- titlul de „Erou al Muncii cadie Schwartz, secretarul
nunţat, Consiliul de Stat al Socialiste" şi medalia de aur pentru strădania în muncă comitetului de partid pe ţumiri unor muncitori şi decît : nici-o tonă do fontă i vat şi apoi la intervenţia 1
Republicii Socialiste Româ „Secera şi Ciocanul". şi li se urează ore plăcute maiştri în care are. zi de care să nu se înscrie în ) chirurgicală ce se impunea, t
nia a stabilit prin Decret ca Pentru a beneficia de pre de odihnă şl divertisment. secţie — evenimentele isto- zi, un sprijin de nădejde. normele de calitate !". ) Cele două paciente au pă- i
judeţelor şi unităţilor agri vederile acestui decret, in Un mijloc de îndemn şi Acolo unde muncesc cau- t răsit spitalul însănătoşite şi ^
cole socialiste care s-au e- dicatorii minimi de produc mulţumire, pe cît de simplu periştii se atrage atenţia ' împreună cu familiile lor au acelora
pe atît de apropiat oameni
transmis
mulţumiri
videnţiat în mod deosebit, ţie pentru întreaga suprafa lor. Dealtfel, aici, la secţia Cum organizăm agitaţia vizuală ? că ridicarea temperaturii care le-au tratat cu înalt
aerului insuflat cu 10 grade
prin obţinerea unor produc ţă planificată, la cel puţin 1 furnale, agitaţia vizuală Celsius va aduce o econo devotament profesional şi
ţii medii mari pe întreaga una din culturile nominali e mereu prezentă la fiecare omenie.
suprafaţă prevăzută în plan, zate, precum şi procentul loc de muncă, adresîndu-se mie de cocs de 1,5 kg pe
tona de fontă, îndemnînd
precum şi prin depăşirea din suprafaţa totală arabilă, tuturor categoriilor de sala rice ale anului în care am E un articol-îndemn, scris la muncă responsabilă pen COMERŢUL © Restauran
sarcinilor de livrare a pro pe care trebuie să-l repre riaţi cu chemări concrete, intrat trebuie să le întîm- simplu, dar cald şi convin tru funcţionarea furnalelor tul din Ilia. Specialitatea
gător.
duselor la fondul de stat să zinte fiecare cultură sînt ur Calitatea firelor artificiale mobilizîndu-i la o activita pinăm cu toată cinstea. A- E adevărat că nu la toa la un regim cît mai ridicat casei aici e ciolanul de
vem sarcini mari. Dar le
li se confere, potrivit legii, mătorii : obţinute la I.F.A. „VIscoza* te creatoare şi eficientă. de temperatură. îndemnuri . porc cu fasole. In conse-
Lupenl depinde In mare mă vom îndeplini. Ne cunoaş te locurile d.e muncă din ’ cinţă, comandăm specialita- .•
sură şl de modul In care se Ne puteam aştepta ca, la tem colectivul, puterea şi secţie sau din incintă au pentru lăcătuşi şi electri
Pentru judeţe : acţionează la sectorul fini acest început de an, oame cieni (pentru a reduce cu 2 ^ tea casei. Şl vine un os „ciu- ]
sare. Aici se munceşte atent capacităţile lui de muncă. fost montate noile panouri. ore timpul de reparaţii pla i gulit" de carne, pe fasole. I
şl bine, aşa cum par să nii, ocupaţi cu sarcinile de De aceea îndemnurile la Dar cele mai multe sînt ga 1 La preţ - ciolan de porc. /
Suprafaţa minimă Producţia medie pe Întreaga spună şl finisorii Margareta producţie, să nu aducă „la muncă aici, la furnale, au ta pentru a fi montate, iar nificat, care. la fiecare fur ^ Şi responsabilul e - ca şi )
ce trebuie cultivată din total suprafaţă planificată — kg/ha Podaru şl Ioan Budelecan, zi" agitaţia vizuală. La co apărut odată cu chemarea altele îşi aşteaptă rîndul „la nal, va aduce anual însem
din fotografia noastră. nate plusuri de fontă), pen i în alte dăţi — plecat. O l
suprafaţă arabilă •/• Zona de Încadrare ca Foto : VIRGIL ONOIU mitetul de partid al C.S.H., la întrecere a siderurgişti- pictor" — cum spune se i Brănişca. E ora 8,10 şi ma- '
fertilitate fl favorabtlltate tovarăşul Ioan Catana, res lor. Pe un panou viu colo cretarul. La furnalul nr. 6, tru maiştri, pentru fiecare ţ gazinul sătesc abia atunci 1
i n III IV V ponsabil cu munca de pro rat, angajamentul luat de panoul de la intrare chea categorie de salariat. ţ se deschide. Programul in \
pagandă, ne informa că în
Chemările li se adresea
mă colectivul să-şi onoreze
Cine ştie N.T.S., colectivul de la secţia I fur ) schimb — e de la 7,30. i
Grîu X < ooo 3 500 3 300 3 100 3 000 ziua următoare vizitei noas nale în cinstea celei de-a cu cinste angajamentul de ză direct, pe alocuri chiar \ „Sînt singură, colega e în i
Porumb X 6 000 4 500 4 000 S 800 3 500 tre avea organizată o dis XXX-a aniversări a Elibe a realiza peste prevederile îi nominalizează. Şi oame concediu medical şi fac
Floarea-soarelui 6 2 600 2 400 2 200 2 000 cîştlgă! ! cuţie cu colectivul care se nii nu se poate să nu se
Sfeclă de zahăr 4 45 0000 40 000 35 OOO 30 000 rării patriei şi a Congresu planului 1 000 tone de fon toată ziua serviciu" — zice
Cartofi de toamnă 8 25 00022 00020 000 — — HUNEDOARA. La Şan- j ocupă de agitaţia vizuală lui al Xl-lea al partidului, tă, din care 500 tone cu simtă mobilizaţi. Pentru că. vînzătoarea Silvia Alba. Aşa
tierul 2 construcţil-montaj j la nivel de combinat. „Dar precum şi în întîmpinarea cocs economisit. La furna atunci cînd chemarea e \ o fi ?
x) Suprafaţa stabilită prin planurile de producţie pe total judeţ. al I.C.S.H., comitetul ! — a precizat tovarăşul Ca jubileului de 90 de ani al lul nr. 5 colectivul e che simplă, apropiată de cei că GESTUL © „Există zile
tana — avem organizaţii de
U.T.C. şi comitetul sindi- ţ partid care n-au aşteptat vîrstei C.S.H. se concretizea mat ca întreaga cantitate rora li se adresează, şi e- l care prin plinul lor trezesc
Pentru întreprinderile agricole de stat: catului au organizat recent j această discuţie şi, cunos- ză în 4 500 tone de fontă de 2 500 tone fontă pe care coul e altul. Despre acest • in noi explozie de inimă
ecou ne-a vorbit secretarul
o va elabora în plus să fie
un concurs pe teme N.T.S. ; cînd bine sarcinile ce le în plus, în economii de 2 şl devin memorabile. O ast
întrecerea, a fost cîştigată i kg cocs la fiecare tonă de realizată cu cocs economisit, comitetului de partid prin
Producţia medie pe Întreaga de Gheorghe Onose, Lu- j revin, au şi trecut la îm fontă produsă, în reducerea iar la furnalul 4 — 1 500 cîteva exemple. Am reţinut fel de zi a fost aceea cînd
suprafaţă planificată — lrg/ha prospătarea agitaţiei vizua timpului de staţionare a a- tone. Intr-un alt loc de in două, credem edificatoare : am intrat în apartamentul
Suprafaţa minimă ce dovic Nagy şi TitL Un- le, axată pe noile obiective proprietate personală. Am
Neirigat Irigat gregatclor la sub 1.5 la su tensă circulaţie, un panou „Pînă în prezent colectivul
.trr.bule cultivată din | gureanu. pe care le avem de înfăp intrat in casa în care am
total suprafaţă arabilă Zona de Încadrare ca fertilitate : Un fapt semnificativ: : tuit. Era şi firesc să se tă, în economii prin efort te face să zăboveşti o clipă nostru a realizat mai mult visat-o încă din tinereţe.
*/• ________ ?1 favorabilltate | După încheierea concursu- ; propriu la cheltuielile ma în faţa lui şi să răspunzi de 500 tone fontă în plus. In mod deosebit aduc mul-
I lui , 10 amatori de între- ; grăbească cînd de la noi teriale în valoare de 1 mi la întrebarea : Cu ce aţi Dar iată ce ne bucură în
i-n m-rv V-VI i-n rn-iv V-VI din combinat a pornit lion şi jumătate lei, în alte contribuit astăzi la îmbună mod deosebit: la furnalul ţ ţumiri muncitorilor de la
: cere au cerut să fie exa- j chemarea la întrecerea pe i T.C.H. faţă de^care am o î
\ minaţi pe loc. Dintre el, ; ramura metalurgiei feroa obiective importante pe ca tăţirea calităţii fontei şi re 5 procentul de fontă decla / deosebită stimă, pentru că J
Grtu 18 «ooo 5 500 5 000 7 000 « 500 6 OOO ; Ioan Drapac şl Vaslle I se". re furnaliştii le vor dovedi ducerea consumului de cocs, sată este minim, n-a fost ) sînt constructori şi nu alt- \
Porumb 20 7 000 6 300 fl 000 11 500 9 500 7 500 \ Man au obţinut menţiuni. : faptic. ştiind că şi de activitatea atît de mic în toată istoria L ceva. Bucuria mea de acum
Floarea-soarelui 8 3 500 3 000 2 500 4 500 4 000 3 500 : In încheiere, au fost pro- j Organizaţia de partid de Alături, lâ gazeta de pe noastră zilnică depinde rea iul".
Sfecla de zahăr 5 60 000 55 000 50 000 75 000 70 000 60 000 la secţia I furnale este li rete „Furnalistul" a şi a- lizarea înainte de termen a LUCIA LICIU i e rezultatul faptului că pe
Cartofi de toamnă 8 40 000 35 000 30 000 60 000 55 000 45 000 I lectate 3 filme pe teme : 1 măsură ce economia ţării
î N.T.S. | L creşte, creşte şi standardul
Pentru cooperativele agricole de producţie : i de viaţă al fiilor săi" — ne /
Grîu 18 5 300 4 800 4 300 6 500 5 800 ^5 300 ) spune Petric Avram din O- 1
Porumb 20 6 300 5 800 5 300 10 500 8 500 6 500 răştie într-o scrisoare. E ţ
Floarea-soarelui 8 3 200 2 700 2 200 4 200 3 700 3 200
Sfeclă de zahăr 5 55 000 50 000 45 000 70 000 65 000 55 000 Manifestări consacrate gestul omului care nu uită i
să
niciodată
Cartofi de toamnă 8 35 000 30 000 25 000 55 000 50 000 40 000 n PRODUCŢIEI ) pentru binele făcut. mulţumească ţ 1
Pentru staţiunile de mecanizare a agriculturii : aniversării a 115 ani de la 9 STRADA © Pasarela de ^
Grtu X 4 500 4 000 3 000 5 500 5 000 4 500 ţ trecere peste liniile de cale i
Porumb X 6 000 5 000 4 500 9 000 8 000 6 000 ' ferată de la Simeria are, i
Floarea-soarelui 8 ‘3 000 2 600 2 100 3 800 3 500 3 100 Unirea Principatelor Române
Sfeclă de zahăr 5 50 000 45 000 40 000 65 000 60 000 50 000 Trimisul nostru la h.M. Petrila relatează; cînd e vorba de curăţirea i
Cartofi de toamnă 8 30 000 25 000 20 000 50 000 45 000 40 000 ei de zăpadă, doi stăpîni \
(Urmare din pag. 1) mulus Neagu şi Sextilia Po - C.F.R.-ul şi I.G.C.L.-ul. i
x) Suprafaţa stabilită prin plan unităţilor ce le deservesc. Şi fiindcă-s doi nu curăţă *
pa, de la liceul „Avram Ian- producţiei rămîne
cu" din localitate. A urmat nici unul. © Pe şoseaua \
tacolul „Clujule, vatră stră Ilia - Zam am văzut un ;
Pentru institutele de cer- nizarea în condiţii tehnice bună" prezentat de orchestra un montaj de versuri dedi panou cu acest conţinut : )
'cetări şi staţiunile experi superioare a muncii şi apli populară a Filarmonicii de cate Unirii şi susţinut de 1 „La C.A.P. Gurasada, în a- i
mentale, nivelul producţiilor carea unor tehnologii avan stat din Cluj. membrii cenaclului literar al ^ nul 1973 se vor da in fo- !
medii se majorează cu 5 la sate, să li se confere, potri casei de cultură, care au ci încă o problemăPînă ? losinţă..." etc. Aţi ghicit al )
sută faţă de producţiile me vit legii. „Ordinul Muncii" EVOCARE tit din creaţiile proprii şi au ) cui era panoul şl mai ales ^
dii stabilite pentru între clasa I. recitat din capodoperele lite ^ cît e de mobilizator. ^
prinderile agricole de stat. Indicatorii minimi de pro DEVA. Pregătit cu mult raturii noastre, care imorta (Urmare din pag. 1) Efectul celor peste 50 de se extrage întreaga produc
Decretul Consiliului de Stat ducţie care trebuie realizaţi timp înainte, momentul săr lizează momentul Unirii. posturi în plus prestate ţie a minei, sînt, de aseme ^ PIAŢA © Terminarea \
prevede ca judeţele sau uni de staţiunile pentru mecani bătoririi a 115 ani de la U- miercuri în abataje, faţă de nea, multe greutăţi. 1 construcţiei blocurilor de 1
tăţile agricole socialiste dis zarea agriculturii pentru a nirea Principatelor Român* pâ el sâ vinâ să ne puşte cele planificate, au condus — Garniturile cu piatră de i lingă halele din HunedoaJ J
tinse cu titlul de „Erou al primi această înaltă distinc a marcat ieri după-amiază la SINTANDREI. Sub genericul frontul. Aşa pierdem timp, la un cîştig de 249 tone de la lucrările de investiţii în i ra a oferit un bun prilej ţ
Muncii Socialiste" care în ţie sînt următorii : liceul industrial de con „Unire — în cuget şi-n Sim aşa lucrăm in salturi, aşa cărbune. E bine că s-a dat curcă transportul in circuitul edililor de a începe pregă- l
trunesc şi în anii următori' — realizarea planului la strucţii un eveniment deose ţiri" la Căminul cultural din pierdem producţie. plus, dar nu-i bine că s-a puţului, grătarele se înfundă i tirea locului pentru ridica- /
condiţiile prevăzute în pre toate unităţile deservite şi bit. După prezentarea sem Sîntandrei a fost prezentată Pentru cojocul acestui pier- suplimentat forţa de muncă. cu material supradimensionat 1 rea unor noi spaţii corner- )
zentul decret, vor fi distin depăşirea producţiei cu cel nificaţiilor istorice, politice o expunere despre importanţa de-vară nu se găseşte ac ? ! Aceleaşi rezultate puteau fi care trebuie apoi puşcat - ciale. Este vorba de peste l
se prin conferirea, din nou, puţin 10 la sută pe întreaga ale Unirii, a urmat un fee Unirii, un program artistic, obţinute şi cu efectivele exis spunea maistrul Ştefan Hajdo 20 chioşcuri, care vor fl 1
a medaliei de aur „Secera şi rază de activitate la una din ric montaj literar muzical- iar la bibliotecă s-a organi „Ieşirea“ a fost tente, dacă randamentele a- şi semnaliştii Ioan Copindean amplasate in spatele hale- 1
Ciocanul". principalele culturi : grîu, coregrafic, rezumat artistic zat cu cititorii un recital de tingeau nivelul planificat. şi Gheorghe Mavrodin. Vago- lor pentru comerţul de „ba- (
Prin Decret al Consiliului porumb, floarea-soarelui, sfe al principalelor momente le versuri. neţii — unii abia veniţi din zar" şl al cooperaţiei meş- i
de Stat al Republicii Socia clă de zahăr sau cartofi ; gate de actul istoric de la găsită... Transportul — o reparaţii — nu rulează pe teşugăreşti. De asemenea, 1
liste România s-a hotărît, — cultură care se înca 24 ianuarie 1859. Realizarea şine, se blochează, producind spre primăvară vor fi ame- ^
de asemenea, ca staţiunilor drează în prevederile alinea sa este semnată -de elevii a- GURABARZA. La Clubul — Cum estimaţi că veţi în verigă uzată gîtuiri în transport. Nici li najate tot aici chioşcuri
pentru mecanizarea agricul tului precedent trebuie să nilor I-B (diriginte prof. muncitoresc din Gurabarza, cheia producţia zilei de azi nia nu e bine întreţinută. metalice pentru sacrificarea \
turii, care aduc o contribu reprezinte ca suprafaţă cel Crizantema Matei) şi I-D a avut loc un reuşit montaj (miercuri — n.n.) ? — l-am în mieilor. \
ţie importantă în obţinerea puţin următorul procent din (diriginte prof. Dorin So- literar-artistic. Şi-au dat trebat pe inginerul Ioan Che- — Nu există o bună cola l-am adus la cunoştinţă a-
unor producţii mari în coo totalul suprafeţei arabile a noc) îndrumaţi de profesoa concursul elevii liceului din recheş, secretarul comitetului borare între mineri şi lăcă ceste observaţii inginerului REFLECTOR. © Să auzi |
perativele agricole de pro cooperativelor agricole de rele Aurelia Pisoi şi Laura localitate sub conducerea pro de partid pe mină. tuşii de întreţinere - sublinia şef electromecanic, Aurel şl să nu crezi ! Nu mai es- 1
ducţie deservite, prin orga servite : Mărgineanu. fesorilor Ana Lungu şi Mi — Cu vreo 200 tone plus. maistrul Nicolae Buiz. Primii Mariş. Ne-a răspuns contra ^ te mult şl se împlinesc doi (
întreţin
uti
corespunzător
nu
A urmat o antrenantă reu oara Nişca. — Pe ce vă întemeiaţi afir lajele, mecanicii nu le repară riat : 1 ani de cînd ferma zooteh- /
niune tovărăşească. maţia ? — Mă surprinde că se în-
— grîu întreaga suprafaţă cultivată Manifestarea a fost des în timp, de calitate, pentru tîmplă încă aşa ceva în sub nică din Zam a Agrocoop 1
— porumb întreaga suprafaţă cultivată — Pe măsurile luate. că nici ei nu au ce le tre ţ a preluat de la Ocolul sil- L
— floarea-soarelui 8 la sută SIMPOZION chisă de cor cu cîntecul — Adică ? teran ! 1 vie Ilia cantitatea de 3 500 i
— sfeclă de zahăr S la sută „Trei culori cunosc pe lu buie. Ne surprinde că vă sur
— cartofi de toamnă 8 la sută HAŢEG. La Consiliul popu me" şi continuată cu alte — Am suplimentat efective — Sînt acestea probleme prinde această situaţie reală, , kg fin. Contravaloarea fu- J
lar al oraşului Haţeg, ieri cîntece adecvate, iar cei mai le din abataje şi am am noi, nu se cunosc de factorii dar necunoscută de dumnea \ raţelor nu a fost insă nici L
după-amiază, profesorii Flo- buni recitatori au presărat plasat două noi locuri de competenţi ? l pină acum achitată, l-o fi
— realizarea planului pro tele cheltuielilor stabilite programul cu poezii din crea muncă la sectoarele I şl II. — Cum să fie noi ? Cum voastră, tovarăşe inginer. Mai plăcînd oare atît de mult
priu privind volumul de lu prin indicatorii planului de rica Barbu, Corneliu Artenie ţia poeţilor Ion Bănuţă, Ra — De unde oameni ? să nu se cunoască ? La fie vedeţi ! Poate luaţi măsuri. conducerii fermei să se ştie
şi Margareta Dumitru au
crări exprimat valoric şi în stat. — Am „rupt" cîţiva de la care şedinţă, şefii promit a- Nu ne-ar surprinde să fie ^ cu datorii neonorate ? Este l
cadrarea activităţii în limi (Agerpres) susţinut simpozionul dedicat du Boureanu, Şt. O. Iosif, jutor, promit măsuri, dor cu grabnice şi eficiente. Spre i o situaţie asupra căreia cel ?
împlinirii a 115 ani de la U- Zaharia Stancu, Victor Tul unele lucrări de investiţii, folosul producţiei, a cărei
nirea principatelor. Repre bure ş.a. pregătiri şi întreţinere şi i-am promisiunile ne alegem. J în cauză trebuie să mai... )
I" "1 zentanţi ai întreprinderilor Cu Hora Unirii a fost în trecut la producţie. La puţul central, pe unde redresare o aşteptăm. ţ reflecteze.
şi instituţiilor din Haţeg au
Dezbateri fructuoase în avut prilejul aflării unor noi cheiată această manifestare. NEGLIJENTE © Neglijen-
\ ţe care ar putea să coste
amănunte privitoare la ac t scump. Constantin Bobescu, >
învâţămîntul de partid tul istoric al Unirii — nă . preşedintele C.A.P. Unirea, Ţ
zuinţă de veacuri a poporu
lui român, implicaţiile poli ţ nu s-a îngrijit ca la graj- l
Biroul organizaţiei de ba- citoreşti în România". Pe tice ale acestuia ca şi oglin ( durlle şi saivanele C.A.P. să /
i ză de la Şcoala genefală baza tematicii şl bibliogra direa acestui eveniment în i' nu se folosească coşuri de )
1 nr. 4 Deva a avut ideea să fiei recomandate, cei 17 creaţiile artistice ale epocii. ) fum improvizate. Şi doar în 1
I ţină adunarea generală pe participanţi la discuţii au Tot în Haţeg, la fabrica ^ anul 1972, un incendiu a ?
| luna ianuarie lâ Centrul dezbătut cu competenţă te de industrie locală, prof. A- Pregătiri ale fotbaliştilor i produs acestui C.A.P. mari 1
; judeţean de informare şi ma prezentată. In continua lexandru Moise, directorul 1 pagube. © Inginerul Gheor- l
I documentare ai Comitetului re a fost vizitată expoziţia liceului din localitate, a co ^ ghe Trandafir, şef de secţie i
| judeţean de partid. In pro- „80 de ani de la crearea mentat o proiecţie de film Minerul TeSiuc—climat de i la F.I.L. Haţeg, nu urmă- 1
| bleinatica formei de învăţă- partidului politic al clasei referitoare la acelaşi eveni ' reşte respectarea regulilor l
I mint a figurat tema: muncitoare din România", ment istoric. ţ de pază contra incendiilor l
: „P.C.R. — continuatorul tra- organizată de Cabinetul ju seriozitate, muncă şi ambiţie la secţia de tîmplărie, unde '
se lucrează cu duco.
I diţiilor de luptă ale popo- deţean de partid. Asemenea DIN LITERATURA UNIRII
adunări de partid, deosebit
| rului român pentru liberta- de instructive şi educative, BRAD. Sala de festivităţi Recent, am fost oaspeţii plu de conduită sportivă pen ( TREI TINERI MECANIZA-
j te socială şi naţională, a ar putea fi organizate şi de a Casei de cultură din Brad frumoasei aşezări miniere de tru toţi foştii lui coechipieri, I TORI DE NĂDEJDE ® Ti- \
: mişcării comuniste şl mun alte organizaţii de partid. a găzduit ieri după-amiază pe Valea Cernei, Teliuc, oca fapt pentru care îi aduc ) nerii Liviu Polhac, Vasile
DllbU yl 1UU I I ULIbUf U C IU
ţ Bitca şi Ioan Beica, de la
simpozionul dedicat Unirii zie cu care am vizitat şi fot mulţumirile mele sincere. secţia de mecanizare a a- 1
şl susţinut de profesorii Ro- baliştii divizionarei C Mine Băieţii sînt cu toţii opti
rul, al căror antrenor, Gheor mişti ; doresc progres pe pla 1 griculturii din Bretea Ro- l
ghe Gavena, a împlinit în a- nul valoric al jocului, mai ^ mână, sînt apreciaţi ca me- i
ceastă lună 36 ani de acti ales că, în sinul echipei este i canizatori de frunte pentru 1
modul
în
vitate profesională ca tehni întronată o seriozitate depli ţ ' îşi fac conştiincios calitatea care ^ i
lu-
datoria,
F E R T I L I Z A R E A cian în mină şi 10 ani de nă, o ambianţă prielnică l crărilor pe care le execută, }
muncii de perspectivă.
conducător tehnic al echipei
de fotbal, perioadă în care, Am programat meciuri de 1 hărnicia şi priceperea do- L
(Urmare din pag. 1) necaz cu fertilizarea celor accesul greiferelor este ane sub „bagheta" sa, acum 5 verificare cu Constructorul ) vedite in muncă. Anul 1974 1
200 ha însămînţate cu grîu voios ar trebui mobilizaţi ani, au promovat în al trei Hunedoara, E.G.C.L. Hune i ei l-au început cu bine, ho- .1
tărîţi
să-şi
aportul
pune însă întrebarea : coope şi orz. Ne-a sosit numai su- cooperatorii, care acum nu lea eşalon naţional. doara, Minerul Lupeni, Aurul ? la obţinerea aducă producţii 1 ţ
1
unor
ratorii au uitat că remorcile perfosfatul. Cînd vom primi sînt ocupaţi cu alte munci Pe elevii „meşterului" Ga Brad, Mureşul Deva, Corvi- ^ superioare celor planificate. J
pot fi încărcate şi manual ? şi azotatul începem fertili în C.A.P. vena i-am găsit pe dealul nul Hunedoara etc., ocazie cu Şi-au reparat şi revizuit ţ
Pe de altă parte, interlocuto zarea, să facem lucrarea o ★ Cărpenişului, din vecinătatea care voi urmări principalele ţ toate maşinile şi utilajele, l
rul era nemulţumit de faptul singură dată. Concluzia ce se desprinde Teliucului, unde, în pofida probleme tactice ale echipei, i Iar acum muncesc cu hărni- /
că pe 205 ha cultivate cu C.A.P. Gurnsada. Din rela este următoarea : sînt seri fulgilor grei şi mari de ză colaborarea între comparti 1 cie la fertilizarea semănă- 1
păioase de toamnă nu s-a tările primarului comunei, oase rămîneri în urmă la padă, se antrenau asiduu. mente, plasamentul, organi \ turilor de toamnă şi a tere- (
administrat nici un gram de Emil Brînda, şi ale ingineru fertilizarea terenurilor cu în După terminarea celor 120 zarea jocului, pregătirea fa t nurilor destinate culturilor i
azotat şi superfosfat. Coope lui şef al C,A.P„ Ioan Oargă. grăşăminte organice şi chimi de minute de... acomodare la zelor de atac la mijlocul te ' de primăvară. '
rativa are depusă comandă am reţinut că aici : „eterna ce. Răspunderea acestei situa efort şi pregătire generală, renului, voi traduce in joc
pentru 60 tone îngrăşăminte poveste este funcţionarea cu ţii o poartă conducerile uni antrenorul Gh. Gavena ne-a principiile de bază pe care t PROCESE ® Gheorghe .
chimice. „Ni s-a spus să a- mari goluri şi întreruperi a tăţilor agricole şi consiliile devenit un sincer interlocu va funcţiona echipa. Stoia, originar din Ormin- 1
vem răbdare, că o să ne vi greiferului". Ca urinare, a- populare. Există realmente tor, plin de modestia ce-1 Doresc, la sfîrşitul returu 1 dea, a intrat în atenţia jus- ţ
nă rîndul. Aşteptăm". Cert bia jumătate din cantitatea posibilităţi şi se impune cu caracterizează. lui, unul din primele trei l tiţiei. Lucra ca şofer la l
este însă că promisiunile nu de gunoi prevăzută în plan acuitate să fie intensificat locuri ale clasamentului, sens / I.T.A., la transport de lem- '
pot „acoperi" lipsa îngrăşă s-a transportat in cimp. Am ritmul de lucru. Organele — O dată cu vizita medi în care voi pune accent pe 1 ne de la Mihtia. A luat de \
mintelor şi nici să aducă spo consemnat o situaţie mai bu comunale de partid şi de stat cală făcută de dr. C. Bră- mărirea tempoului de joc, \ la mai mulţi cetăţeni bani t
rurile de recoltă prevăzute. nă la fertilizarea semănături au datoria să pună în centrul tăcescu, am început antrena sporirea acţiunilor ofensive i pentru a taxa maşina spre .’
Bretea Mureşană. Noi am lor de toamnă la care, pe activităţii lor problema mo mentele de cinci ori pe săp- şi creşterea eficacităţii. Voi ' a transporta lemne. Taxare \
dus gunoi de grajd pe 20 ha 110 ha, s-au aplicat îngrăşă bilizării tuturor forţelor — tămînă. Am un lot tinăr (me pretinde îndeplinirea sarci \ n-a făcut, dar nici lemne 1
ce se vor cultiva cu cartofi minte chimice. Referitor la' mijloacele mecanice ale dia vîrstei 22 de ani) şi cu nilor de joc, ceea ce înseam 1 n-a transportat. A luat ba- ?
— ne-a precizat preşedintele nemulţumirile formulate în S.M.A., atelajele C.A.P. şi o medie de înălţime de 1,78 nă angajament ia efort, co ) nii şi s-a făcut că plouă, i
C.A.P., Ioan Hui. Continuăm legătură cu defecţiunile ivite ale membrilor cooperatori — m, compus din : Roman —■ laborare. incisivitate şi deci ţ Justiţia nu se face că iartă i
lucrarea pe încă 5 ha, apoi la greifere. directorul S.M.A. la materializarea exemplară Apostolido, Ceauşu, Duşan, zie în faţa porţii. Pretind şi ( înşelătoria. i
începem transportul la gră Ilia, ing. Valentin Cruceru, a obiectivelor cuprinse în Grozescu, Cîrlea, Boitor, Po am încredere în băieţii mei. 1 REPORTER )
dina de legume. Cu greiferul ne-a spus că acestea provin planurile de măsuri tehnico- pa, Papiţă, Pele, P. Mircea, In fotografie : Fotbaliştii
lucrează Gheorghe Sorea, iar din cauză că platformele de organizatorice adoptate pen Manta, Deliu, Coş. Moldovan, de la Minerul Teliuc întor-
la transport Nicolae Petrysă gunoi în C.A.P. nu sînt co tru îndeplinirea indicatorilor Furman şi Suiu. Aş nota că cîndu-se de la antrenament. i«l
şi Achim Cărmăzan, împreu respunzător amenajate şi ast de plan şi a angajamentelor portarul Zdrenca s-a retras Un moment... pentru o poză, cu tot ofortul antrenamentului.
nă cu alţi mecanizatori de la fel tractoarele sînt supraso asumate în întrecereâ pe din activitatea eompetiţiona- Text şi foto: IOAN PÂDUREANU
secţia din Ilia. Avem însă licitate. Fireşte, acolo unde 1974. lă, el rămînînd însă un exem a respondent