Page 80 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 80
Proletari din toate tarile, unlil-vă!
Solemnitatea decorării
ambasadorului R.S.F. iugoslavia
Tovarăşul Nieolae Ceauşescu, laţiilor de colaborare şi prie noastre. O înţeleg şi ca o
secretar general al Partidu tenie dintre popoarele noas recunoaştere a activităţii tu
lui Comunist Român, pre tre. turor colaboratorilor mei, ca
şedintele Consiliului de Stat al Sper că aceasta vă va a- re a avut drept scop extin
Republicii Socialiste Româ mintl permanent despre şe derea colaborării şi întărirea
nia, a înmînat, vineri, în derea în România, despre ac prieteniei între ţările noastre.
cadrul unei solemnităţi Or tivitatea care aţi depus-o Cu această ocazie, doresc
dinul „Tudor Vladimirescu" aici, despre relaţiile de prie să vă exprim, stimate tovarăşe
clasa I ambasadorului extraor tenie dintre popoarele noas preşedinte, profunde mulţu
dinar şi plenipotenţiar al tre. Sînt convins că şi în ac miri pentru înţelegerea şi
R.S.F. Iugoslavia la Bucu tivitatea dumneavoastră vii ajutorul preţios de care am
reşti, Iso Njegovan, pentru toare veţi milita pentru prie beneficiat întotdeauna în
contribuţia adusă la dezvol tenia dintre partidele şi timpul misiunii mele în Re
tarea relaţiilor de prietenie popoarele noastre. publica Socialistă România.
dintre Republica Socialistă Vă urez succes în întreaga Datorită preocupării perma
România şi Republica Socia nente şi nemijlocite, a dum
ANUL XXVI Nr. 5 922 SÎMBĂTĂ 26 IANUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI listă Federativă Iugoslavia. dumneavoastră activitate. neavoastră personal şi a pre
Au luat parte tovarăşii E- Fie ca prietenia dintre Ro şedintelui Republicii Socia
mil Bodnaraş, Paul Niculescu mânia şi Iugoslavia să sc liste federative Iugoslavia,
Mizil, Ştefan Andrei, Con dezvolte necontenit". tovarăşul Tito, pentru dezvol
stantin Stătescu, George Ma- Răspunzînd tovarăşului tarea legăturilor dintre ce’e
^ ' "f 9 " ■ ' " '"~ : covescu. Nicoiae Ceauşescu, ambasa două ţări ale noastre, an ele
w
Erau' de faţă membrii am dorul Iso Njegovan a spus: an au fost obţinute rezultate
Proiectanţi, constructori, beneficiari! basadei Republicii Socialiste „Stimate tovarăşe pre tot mai convingătoare în re
Federative Iugoslavia. şedinte, laţiile de profundă prietenie,
Lulnd cuvîntul. tovarăşul Permiteţi-mi să vă mul de colaborare întemeiată pe
NICOLAE CEAUŞESCU a spus: ţumesc în modul cel mai egalitatea în drepturi şi res
„Stimate tovarăşe ambasa călduros pentru înalta de pectul reciproc, le-a fost a-
dor. acestui înalt coraţie care mi-a fost con siguratâ o bază solidă pentru
o perioadă mai îndelungată.
ferită cu ocazia încheierii
Decernarea
lll CONSTRUCTI/li Oi LOCUIM OII Silii România este un simbol al Socialistă România. Este primiţi profundele mele mul
Vă rog, încă o dată, să
misiunii mele în Republica
ordin al Republicii Socialiste
de calitate ireproşabila, puse ia termen în funcţiune
ţumiri pentru înalta onoare
o mare cinste să fii purtător
prieteniei dintre România şi
al Ordinului „Tudor Vladi
care rni-aţi acordat-o astăzi.
Iugoslavia, o apreciere pe
mirescu".
DESCHISE M TOATE... OSIEE DE ACCES tăţii pe care aţi depus-o, ca oasă intre cele două ţări ale ceilalţi conducători de partid
Mulţumesc foarte mult".
care conducerea partidului şi
Tovarăşul Nibolae Ceauşescu,
Eu înţeleg, în acelaşi timp.
statului nostru o dă activi
că distincţia care mi-a fost
decernată astăzi exprimă sen
şi de stat s-au întreţinut apoi
ambasador al Republicii So
timentul profund de priete
cordial cu ambasadorul Iso
cialiste Federative Iugoslavia
Njegovan, cu ceilalţi diplo
în Republica Socialistă Ro
nie şi de colaborare fructu
maţi iugoslavi.
mânia, pentru dezvoltarea re
O TRIUNGHIUL „BENEFICIAR-PROIECTANT-CON- tru care încă nu avem ÎN INTERIORUL ZIARULUI
STRUCTOR" - RACORDAT PERFECT LA EXIGENTELE deschisă finanţarea. De
ACTUALE asemenea, la Petroşani,
din cele 394 apartamen Pagina a //-a In pagina a ///-a
9 DRUMUL LUNG Şl SINUOS Al APROBĂRI te, cît avem plan în a-
LOR cest an, nu am atacat lu
crările decît la 52 de apar
9 MOBILIZATOARE, SARCINILE LUI 74 VOR FI tamente. In schimb, blocu RITMURI IIUNEDORENE ® Preocupare susţinută pentru
REALIZATE INTEGRAL rile P1-7 şi P1-9, cu cîte aplicarea măsurilor stabilite,
40 de apartamente, şi ter • Din activitatea şi preocupările
întreprinderea de fire artificiale „Vîscoza“ Lupeni. In sec
men de predare în luna iu ţia finisaj textil se controlează cu atenţie calitatea firelor. Sînt pentru îndeplinirea angajamen
Este inutil poate să mai beneficiar pentru ca activi nie, celelalte din Petroşani, de cea mai bună calitate. teatrelor hunedorene. telor în întrecerea socialistă.
vorbim despre ritmul alert tatea pe şantierele de locu ca şi blocurile 2, 4, 6 de la Foto : VIKGIL ONOIU
în care se construieşte azi inţe să se desfăşoare nor Vulcan se lovesc de proble
în judeţ. Trecătorul obiş mal, pentru ca obiectivele ma amplasamentelor şi fi
nanţării. Dacă ne mai în-
nuit sau ocazional prin să fie predate în termene Cooperatorii de la C.A.P.
localităţile judeţului nostru le planificate. tîrzie mult nu ştiu cum ne Strei au încheiat anul 1973
îşi dă seama cu uşurinţă — Am avut probleme cu vom mai putea încadra în Fontă peste cu rezultate nu tocmai bune
cit de mult se schimbă faţa asigurarea la timp a ampla termenele de execuţie. A în anul mărefelor eveniirnehte în sectorul creşterii animale
oraşelor hunedorene de la samentelor şi deschiderea — Constructorul are drep prevederi XXX-a lor atît în ce priveşte efecti
un an la altul. Schimbarea finanţărilor din partea bene tate —• recunoştea în discu aniversare vele cît şi producţia. Cauze
continuă şi în 1974 — ficiarului (I.J.G.C.L. Deva) ţia pe care am avut-o to CAI,AN. In ziua de 22 le au fost mai multe. Noi
anul marilor evenimente — ne-a spus tovarăşul Ing. varăşul ing. Nicolae Mun- ianuarie, cele două furna a am tras învăţămintele cuve
politice în viaţa poporului Alexandru Lugojan, direc toiu, directorul I.J.G.C.L,. le de la întreprinderea eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN nite şi pentru a nu se mai
şi partidului nostru : a torul T.C. Deva. Avem şi Deva. Noi îl cam întîrziem „Victoria" Călan au fost, repeta o atare situaţie şi în
XXX-a aniversare a Elibe acum asemenea probleme, cu deschiderea finanţărilor, oprite în vederea execută acest an am iniţiat o serie
rării patriei şi Congresul al îndeosebi în Valea Jiului. generată de rezolvarea gre rii reparaţiilor planificate. de măsuri care, traduse cu
Xl-lea alP.C.R. — şi se ma — Eu aş vrea să concre oaie a asigurării amplasa Furnalele urmau să fie Angajamente entuziaste
terializează în cele peste tizez — a adăugat tovară mentelor. Iar aceasta din scoase din producţie pe fermitate în viaţă, garantează
4 000 de apartamente ce şul Dumitru Stancu, se urmă depinde de alte fo timp de 12 ore. îndeplinirea indicatorilor de
vor fi date în folosinţă. cretarul comitetului de ruri, spre care noi facem Prin buna organizare a plan în zootehnie, onorarea
exemplară a contractelor şi
Nu vom face acum o re partid al Grupului nr. 2 de apeluri repetate, dar recep muncii în faza de pregăti angajamentelor asumate în
re a reparaţiilor şi a ela
trospectivă a construcţiei ţionăm greu răspunsurile, nului cu care s-a muncit în marea întrecere întrecere. Ce am făcut ?
şantiere „Valea Jiului" al avizările favorabile. Şi a-
de locuinţe în ultimii ani T.C. Deva. In Petrila şi cum avem asemenea situa pe parcursul acesteia, du In primul rînd, am lotizat
şi nici referiri la sarcinile Lupeni avem două blocuri ţii. Noi am predat din vre- rata de staţionare a mari efectivele de vaci în funcţie
anilor viitori. Ne vom rezu — P 5 cu 40 apartamente, lor agregate a fost redusă de producţia pe care o dau
ma Ia un singur aspect: în respectiv Dl cu 78 aparta DUMITRU GHEONEA la numai 7 ore, fapt care Consiliul popular comunal llia
ce mod conlucrează cu mente — cu termen de pre a condus la producerea li
plul prolcctant-constructor- dare în luna mai, dar pen (Continuare în pag. a 3-a) nei cantităţi, de 185,4 tone
fontă peste prevederi. Prin mai buna gospodărire a fondului 100 kg la grîu şi porumb, cu 1 000 kg la
funciar şi a bazei tehnico-materiale exis cartofi, legume şi sfeclă de zahăr, cu 100
tente. îmbunătăţind tehnologiile de lucru şi litri pe cap de vacă şi cu 0,100 kg lină pe Ferma zootehntcă —
utilizînd mai bine forţa de muncă, se va cap de oaie.
realiza: folosirea integrală a celor 4 223 ha Ca urmare a creşterii producţiei agricole
teren agricol existent în comună, precum şi vegetale şi animaliere, se vor livra la fon model de organizare,
utilizarea în scopuri productive a tuturor dul de stat 554 tone grîu, cu 30 tone în plus
suprafeţelor din centrele gospodăreşti, a faţă de prevederi, 447 tone porumb, cu 40
grădinilor populaţiei şi a terenurilor intra tone mai mult. 395 tone cartofi de toamnă, producţie şl eficienţă
vilane. De asemenea, sc vor executa lucrări cu 75 tone în plus, precum şi 130 tone car
de desecări pe 414 ha şi îndiguiri pe o lun tofi de vară. 1 463 tone legume, cu 600 tone
gime de 85 ml, de combatere a eroziunii în plus, 1 675 tone sfeclă de zahăr, cu 45
Trimisul nostru la E.M. Petrila relatează: solului pe 50 ha, reamenajări şi amenajări tone peste prevederi. 8 280 hl lapte, cu 300 Obţinerea dc
noi de irigaţii în sisteme locale pe 70 ha. hl mai mult, 6 390 kg lină, cu 150 kg în
Se vor fertiliza suplimentar cu îngrăşămin plus. Gospodăriile populaţiei vor livra prin
te chimice şi naturale 100 ha teren arabil sistemul de contractări şi achiziţii 164.5 producţii sporite
şi 50 ha păşune şi se vor curăţa şi defrişa tone carne, cu 10 tone mai mult, 2 590 hl
REDRESAREA IHTI3ZIE; CADRELE TEHNICE INTRA TÎRZi 324 ha pajişti naturale. Produc
de arboret
ţiile medii la hectar vor fi depăşite cu cîte (Continuate In pag. a 3-a)
presupune o înaltă
IN SUBTERAN; CONDUCEREA MINEI DA Vil PE MlitERi!
11
„ZIUA BRIGADIERULUI | răspundere pentru
Cantitate sporită, calitate superioară I
In ziarul de ieri anunţam Petrila, tovarăşe secretar ? Condiţiile de muncă şi oe- rea minei susţine că minerii Schimb de
o creştere a producţiei. As Interesul este ca treaba să rajul nu sînt aici satisfăcă au material lemnos suficient, propria muncă
tăzi sîntem nevoiţi să con meargă bine, descoperim lip toare, instalaţia monorai pro dar aceştia reclamă în con BARZA. Lucrăto gres al P.C.R. Or- Stoian îşi depăşesc
semnăm că minusul de căr surile în dorinţa sinceră de a misă, nu a fost încă intro tinuare calitatea lemnului, rii din cadrul ate ganizindu-şi cores zilnic planul cu 25 experienţă privind
bune al minei Petrila a cres fi înlăturate. Apreciem efor dusă, oamenii lucrează greu. lipsa sortimentelor necesare. lierului de confec punzător activita la sută. generalizarea j
In acelaşi
cut cu încă 45 tone. Nu e turile oamenilor din abataje, Deci nu oamenii din aba — Cum vedeţi, practic, ieşi ţii metalice al I.M. tea, utilizînd raţio şi meseriaşii de timp. ta
Barza — oameni cu
nai
maşinile
mult, dar e minus. Şi se dorinţa lor de a munci mai taje sînt vinovaţi de activita rea din impas a sectorului V, state vechi de hăr timpul efectiv dc confecţii metalice
sconta pe redresare, pe plus bine, dar asta nu se poate tea necorespunzătoare din tovarăşe director ? nicie şi pricepere muncă, echipele dau toată atenţia Iniţiativelor şi am stabilit raţii diferen
conduse de comu
de producţie ! Din nou s-a fără eradicarea neajunsurilor. sector. Ei muncesc, însă în — De la 1 februarie mă — muncesc cu niştii Pasc Gavri- calităţii pieselor e- PETROŞANI. Ieri a în- | ţiate pentru fiecare lot. Pla
toată
responsabili
să
xecutate,
îneît
lucrat slab în schimbul 1. Joi di Din nou o întrebare adre condiţii pe care conducerea voi ocupa personal de sec tatea pentru a-şi leţ, loan Jurca şi nu aibă nici o pro ceput ia Petroşani, în ca- ■ nul la producţia de lapte
mineaţa, între orele 6 şi 7, sată directorului exploatării, minei nu se preocupă să le torul V. Sper să iasă din a- realiza si depăşi Nicolae Circu şi-au blemă cu benefi drul „Zilei brigadierului", : l-am defalcat pe zile, luni,
un larg schimb de ex- :
s-au extras pe puţ doar 10 ing. Dimitrie Simota, in le îmbunătăţească. E drept că ceastă situaţie. sarcinile de pian. realizat, de la în ciarii dc la I. M. perienţă în vederea popu- : îngrijitori şi loturi de vaci,
Barza şi din ţari
vagoneţi (!) pe întreaga mi gătură cu situaţia sectorului mai sînt unii care nu-şi fac Nu înţelegem de ce numai pentru a tntîmpina ceputul anului sar pentru care lucrea- larizării şi generalizării j
cinile de plan în
cu rezultate deose
de la 1 februarie ! Ce pro iar urmărirea realizării lui se
nă. In continuare, brigăzile bite marile eveni iroporţic de pesu- '.ă. Dealtfel, devi iniţiativelor minereşti şi :
bleme. prioritare mai pot in mente ale acestui za lor în acest an a metodelor moderne de j lace zi de zi de către mem
Ia
sută.
cea
iil)
au dus lipsă de vagoneţi an din viaţa po condusă de lăcătu fstoric este : „Can lucru la exploatările din : brii consiliului de conducere
goi, ceea ce a creat nemul © REALIZĂRILE S-AU APROPIAT NUMAI terveni in cazul de faţă, cind porului şi parti şul Constantin Dră titate sporită, cali Valea Jiului. In confor- : crre participă la programul
ţumiri in rîndul minerilor şi DE PLANUL ZILNIC .-soarta producţiei minei este dului nostru : a guţ — de peste 93 tate superioară" Ia mitale cu programul de : de grajd dimineaţa şi după-
a contribuit la.:, minusul zi condiţionată in cea mai ma XXX-a aniversare .a sută, iar cete toate lucrările e- desfăşurare a acţiunii, la ; :
ieşirea din primul schimb
a Eliberării patriei
conduse de Gheor-
lei. Cadrele tehnice au apă © MINUSUL PE EXPLOATARE A CRES re parte de nerealizările sec şi al Xl-lca Con ghe Achim şi Iosif xccutate. al zilei de ieri, brigadie- : amiaza. întreaga producţie de
rut joi în mină la sfîrşitul CUT DIN NOU : 2 691 TONE torului V ? ! rii de la lucrările de : lapte se măsoară şi recepţio
deschideri şi pregătiri de j
schimbului, cînd nu mai era In urmă cu două zile, to la toate minele din bazin : nează în faţa celui care par
nimic de făcut. De unde şi varăşul loan Cherecheş ne s-au deplasat la Uricani, I ticipă din partea- consiliului
pînă cînd o asemenea como V, care are un minus de datoria, dar nu ei caracte spunea că la sectorul II au pentru a face cunoştinţă : de conducere la programul de
ditate, o asemenea neglijen 3 346 tone (mai mult decît rizează sectorul, ci acei mulţi, fost luate o serie de măsuri la faţa locului cu teii- j grajd în acea zi. Avem deci
nologia de lucru pentru a
ţă pentru soarta producţiei, speciale, între care intrarea se realiza cel puţin 100 j o evidenţă strictă.
minusul pe întreaga exploa şi vrednici. Şi-apoi, cei ce in funcţiune a unor noi capa Planificarea producţiei de
pentru muncă ? ! ml pe lună la lucrările •
tare) : nu-şi văd de treabă, pot fi cităţi de producţie. Dar ele de pregătiri. : lapte pe luni s-a făcut în a-
Multe carenţe prezintă ex traşi la răspundere. întirzie să producă, sectorul Brigadierii de la E.M. j sa fel ca ponderea cea mai
tracţia pe puţul nr. 12. Mi — Ce se întîmplă, tovarăşe — In ultimul timp s-au fă are un minus de 978 tone Lupeni s-au deplasat la I
nerii au cerut construirea u- director, la sectorul V ? cut mai multe procese verba de cărbune. F.S.H. Vulcan, unde au i mare să o deţină lunile mai,
urmărit practic modul dp i
nui dispozitiv care să frîneze - La acest sector nu se le şi planuri de măsuri decît comportare a materialului I iunie Şi iulie, cînd animalele
vagoneţii la intrarea în coli lucrează, asta e. Oamenii lucruri concrete, practice, ca — Cum explicaţi această de susţinere şi de folosire : găsesc hrană din abundenţă
vie. Ei au spus, ei au auzit. caută tot felul de justificări. re măsuri acolo au rămas, stare de lucruri, tovarăşe ing. a acestuia în abataje. ; pe păşuni. Astfel, pînă în a-
In acelaşi timp. E. M. j
„Aici pierdem foarte muit Pierd timpul. în scris, ri-au coborît în a- Arghir Păcurar, in calitate de Lonea a găzduit întîlni- ! prilic producţia zilnică a fost
timp cu manevre inutile" — Cei care muncesc în aba şef de sector ? rea brigadierilor de la I stabilită la 250 litri, iar pen
bataje, îh munca noastră - — Două abataje produc,
Dîlja şi Petrila. care au :
declara artificierul Vasile Că tajele sectorului sînt însă de remarca, pe bună dreptate, alte două sînt pregătite, din asistat practic Ia cxccu- ; tru lunile de vîrf la 400
tălina". altă părere. Ei reclamă în minerul Radu Ionică. care unul va intra în func tarea lucrărilor în aliata- : litri lapte marfă. La sfîrşitul
Joi dimineaţa, la comitetul continuare lipsa unor mate jui frontal dotat cu noul : anului 1974 cooperativa noas
de partid al minei domnea riale, îndeosebi lemn, nu sînt Maşina pentru profilat ar ţiune vineri (ieri - n.n.). A- complex mecanizat. tră trebuie să aibă un efec
Azi, începînd de la ora :
front
lucru
o atmosferă deosebit de „în mături stă şi acum nefolosită vem ne pun de probleme asigurat, 11, în sala mare a Casei ; tiv total de 310 capete bovi
condi
dar
cărcată". Secretarul comite mulţumiţi de modul in care deoarece nu a sosit bara de cultură din Petroşani, j ne, din care 170 vaci şi ju-
tului, tovarăşul loan Chere- a fost aplicată metoda de metalică de la Lonea şi Lo- ţiile de zăcămînt. brigadieri, maiştri, ingi- : ninci. să realizeze o produc-
neri de ia toate exploa- ţ
cheş, ne-a învinuit că ziarul exploatare în trepte răstur nea e doar la doi paşi de ţările din Valea Jiului se ■
nate cu galerie intermediară Petrila ; gurile de rostogol nu DUMITRU CORNEL Deva va avea o policlinică nouă. Deocamdată ea se află în GHEORGHE BARBU
„vînează numai lipsurile". stadiul turnării planşeclor din prefabricate. Iată în exerciţiul întîlnesc pentru a-şi cx- :
Dar ce lucruri bun^ să ve — motiv pentru care pierd au fost încă dotate cu do funcţiunii tina dintre brigăzile fruntaşe de operatori prefabri pune opiniile în legătură : preşedintele C.A.P. Strei
mult timp util producţiei. zatoarele promise ; conduce (Continuare în pag. a 3-a) cu cele constatate. : ________________ ________ ţ
dem la ora actuală’ la mina cate, cea condusă de Eugen SiitOry, de la S.U.T. Deva.
(Continuare in pag. a 3-a)
INTRE ELEVI laţiei privind anumite re copiilor şi s-a prezentat 3LOCURI Petrila au prezentat un tărîrii Plenarei C.C. al
paraţii la instalaţiile din
filmul.
Instruirea activului municipal In cadrul manifestărilor interiorul apartamentu Ieri, cu prilejul vizio IN MEDIUL RURAL spectacol cu drama muzi P.C.R. din iunie 1973".
garoafe",
„Fata
cală
cu
exemple
Ilustrarea
dedicate aniversării Unirii lui, I.J.G.C.L. a achiziţio nării aceluiaşi film, a a- întreprinderea judeţeană după opera cu acelaşi concrete din cu activitatea
Principatelor, am reţinut nat un număr de 12 a- vut loc o dimineaţă de DE LA 1e gospodărie comunală nume a compozitorului secţiei s-a dovedit efi
basm susţinută de educa
mono-
cu munca politică de masă uteciştii de la Şcoala ge parate dc sudură funcţio toarea Maria Săvulescu. şi loeativă Deva constru Gh. Dumitrescu. cientă.
una inedită : pionierii şi
Acestea
fazice.
In a doua parte a spec
racordare
prin
la
nerală din Şolmuş au a- nează din apartament şi ieşte în acest an, în re tacolului, corul „Doina", VREMEA
priza
gie proprie, un număr de
Comitetul municipal De sindicatelor. Lectori ai Co vut o întilnire cu mem permit efectuarea mai ra „OLIMPIADA 78 apartamente în mal laureat al Festivalului Pentru 24 ore
pionierilor şi şcolarilor şi
bri ai Sooietăţii de isto
va a organizat, în cursul a- mitetului judeţean şi muni rie şi arheologie a elevi pidă a sudurilor necesare MECANIZATORILOR" O ZI multe localităţi rurale din participant la concursul Vreme uşor instabilă, cu
judeţ, apartamente desti
în cazul reparaţiilor.
cădea
noros.
Vor
cerul
cestei săptămini, instruirea cipal de partid au prezen lor din Deva. După un nate intelectualilor satu „Cîntare patriei", sub ba precipitaţii locale sub for
gheta
dirijorului
program
Vladimir
dedicat
artistic
activului din domeniul tat în faţa lor aspecte şi evenimentului. prezentat MEDALION La Siineria, comitetul lui. Se vor construi a- Ureche, a prezentat un mă de ploaie, lapoviţă si
muncii politice dc masă : implicaţii ale penuriei ile de gazde, elevii Cornel orăşenesc al U.T.C. a orga partamente în comunele program de cintccc pa ninsoare. Vîntul va sufla
Baril, Băiţa, Geoagiu. Sar-
responsabilii comisiilor cu combustibil pe plan mon Sonoc şi Mihai Rotea, de CINEMATOGRAFIC nizat „Olimpiada mecani mizegetusa, Păclişa, Do- triotice. slab din vest. Temperatu
zatorilor". In urma pro
ra va oscila ziua între ;
„Decebal",
la
liceul
au
propaganda ale comitetelor dial, însemnătatea acţiunii vorbit despre importanţa Joi. la cinematograful belor practice şi teoreti LA bra. Toate documentaţii PENTRU şi 6 grade, Iar noaptea,
le sînt înaintate spre a-
de partid, membrii birouri naţionale pentru economi actului înfăptuit la 24 ia „Patria" din Deva a a- ce disputate între cei 7 vizare forurilor compe COOPERATOARE între minus 3 şi 2 grade.
primele
concurenţi,
pe
vut loc un medalion ci
1859,
precum
lor organizaţiilor (le bază sirea energiei electrice şi a nuarie activitatea ştiinţi şi nematografic organizat pe locuri s-au clasat tinerii tente, urmînd ca lucrările Pentru următoarele
despre
care răspund (le propagan combustibililor, i-au infor fică ce sc desfăşoară în marginea filmului „Vero- Vasile Pienar, Dumitru să înceapă cît mai cu- Pentru femeile de la
dă. responsabilii cu munca mat cu problemele la zi ale cadrul societăţii. nica se întoarce", la care Orăşan şi Florian Ţîr, că rind. secţia finisare a coopera două zile
situaţiei internaţionale. A au vorbit, în faţa educa rora pe lingă frumoasele ALTA tivei „Progresul" din De Vreme relativ închisă,
politică din cadrul organi toarelor şi învăţătoarelor premii în bani le-au fost SPECTACOL ŞCOLAR va, zilele trecute s-a or cu cerul noros. Se vor
fost, apoi, vizionat filmul PENTRU INTERVENŢII din municipiu, profesoa , repartizate şi bilete la ganizat o expunere cil semnala precipitaţii loca
zaţiilor U.T.C., precum şi realizat de cineclubul lo OPERATIVE rele Maria Bilek şi Maria odihnă în staţiunile bal Pe scena casei de cul tema „Rolul femeii în le sub formă de ploaie,
cei cu activitatea cultura cal „Ce am făcut pentru i rativ la solicitările popu Mitrofan. S-a evidenţiat neoclimaterice de la Buş tură din Petroşani, elevii viaţa economică şi socia lapoviţă şi ninsoare. Cea-
Pentru a răspunde ope
iă locală.
teni şl Costineştl.
Şcolii generale nr. 5 din
lă a ţării în lumina llo-
rolul filmului în educaţia
lă din uncie comitete ale devansarea cincinalului 7“
L J