Page 81 - Drumul_socialismului_1974_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 922 © SÎMBĂTĂ 26 IANUARIE 1974

)
\ Atelier

ROMANUL ISTORIC

In discuţiile literare se vins că impasul e trecător une
manifestă uneori tendinţa, şi că poate fi numit criză
mai mult subînţeleasă decît de creştere. Nu cred că tre­
exprimată direct, de a se cutul mai poate fi abordat
considera că actuale sînt printr-un limbaj arhaizant şi
numai cărţile care se inspiră prin modalitatea reconstitu­
din evenimentele prezente irii, a cărei principală şl u-
sau, cel mult, din cele pe­ neori unică ambiţie es­
trecute în ultimii ani. Con- te exactitatea. Romanul is­
,cepţia e limitativă şi poar­ toric modern trebuie să
tă germenii sărăciei tema­ aibă curajul de a se eli­
tice. Căci nu atît faptele în bera de fetişismul documen­ Pin activitatea şi preocupările teatrelor hunedorene
sine sînt importante, cit sem­ telor, de a stiliza epoca în
nificaţia care se desprinde limitele veridicului şl a logi­
din ele şi forţa de genera­ cii artistice şi, extrăgînd
lizare pe care o au. A fi în semnificaţiile, să esenţialize-
actualitate - literar vorbind ze aspiraţiile dintotdeauna Teatrul „Valea
— nu înseamnă numai a ale acestui popor. Ar fi vor­ Teatrul
scrie despre azi, ci a scrie ba deci de un fel de conci­
întotdeauna şi necondiţionat liere între document şi fic­
pentru azi. In această ac­ ţiune, în care efortul princi­ Jiului" Petroşani de estradă Deva
cepţiune, romanul istoric ră- pal nu se îndreaptă înspre
mîne un gen viabil care are reconstituirea cadrului mate­ 9
menirea de a descifra pen­ rial, ci a dimensiunilor In­
tru oamenii zilelor noastre terioare ale oamenilor din Momentul aniversatlv al concursul actori tineri ca — Acum, cînd vă aflaţi în tate interesantă de abordare,
mesajele şi semnificaţiile, de epoca respectivă, a felului actualei stagiuni — prilejuit plină stagiune, după ce pe­ de tratare a revistei. Ei
multe ori ascunse, ale Isto­ de a gîndi şi a tipului lor de sărbătorirea unui pătrar Aciobăniţei, Schmidt, Preto- rioada căutărilor a trecut, sparg cu acest spectacol niş­
rian în oraşele Petroşani,
riei. Pornind de aici, discu­ de sensibilitate. de viaţă a Teatrului de stat cînd intenţiile s-au cristali­ te. canoane ale genului prin
ţia poate deveni arbores­ Un roman Istoric e actual „Valea Jiului" din Petroşani Petrila, Vulcan. Tot pentru zat în actul spectacolului, se modernitatea textului, a de­
elevi, pentru tineri, în ca­
centă, dar rădăcina el ră- cînd glasul său a al tim­ — a marcat în acelaşi timp poate vorbi despre un profil corului şi costumelor.
drul studiului experimental
mîne una : care e condiţia trecerea în a doua sa parte. vor mai fi prezentate specta­ al „anului teatral 1973— — Colectivul din Deva a
romanului istoric de azi ? pului în care a fost scris şl Acum, pe scenă se repetă 1974" ? întrebarea am adre- reuşit să-şi cîştige un frumos
S-a spus că romanul isto­ nu al timpului din care s-a intens, iar consiliul artistic cole de poezie concepute fie sat-o directorului Teatrului prestigiu artistic pe scenele
ric se află în momentul de Inspirat. tematic (poezia patriotică, de estradă din Deva, Ioan din întreaga ţară. Vă rugăm
poezia anotimpurilor, poezia
faţă Intr-un impas. Sînt con­ RADU CIOBANU veghează asupra detaliilor de dragoste), fie pe autori Costea. să ne spuneţi care sînt, du­
activităţii repertoriale viitoa­
re, stabilindu-se itinerariile (Coşbuc, Goga, Blaga, Stă- — In planul de repertoriu pă opinia dv., trăsăturile
unora dintre spectacolele ce nescu, Sorescu), însoţite de al anului teatral 1973—1974, distinctive care definesc per­
au văzut deja lumina ram­ recitaluri muzicale cu for­ teatrul devean a prevăzut sonalitatea scenei devene în­
pei. maţia Astral printr-o cola­ două premiere şi a realizat... tre celelalte teatre de gen.
— Care sînt, tovarăşe di­ borare cu comitetul munici­ patru. Patru genuri diferite — In primul rînd, faptul
rector, Ironim Munteanu, pal al U.T.C. de spectacole : revistă muzi­ că fiecare spectacol al nos-
textele ce urinează a fi par­ — Cum v-aţi propus ieşi­ cală, concert-spectacol, spec­ stru transfigurează artistic
titurile literare ale viitoare­ rea din Valea Jiului cu tacol muzical-distractiv de realităţi contemporane ale
lor premiere ? spectacolele actualei stagi­ bar şi un spectacol de umor. Hunedoarei, ale Văii Jiului,
— In momentul de faţă uni ? Dacă, la acestea, mai adău­ ale Devei, ale întregului nos­
se lucrează la „Siciliana" de — Am planificat ieşiri de găm şi spectacolul de sunet tru judeţ, care de fapt sînt
A. Baranga, sub regia lui M. scurtă durată în judeţul nos­ şi lumină/ „Mihai Eminescu" ale întregii ţări. Sîntem ai
Şoma şi scenografia semna­ tru şi în cele vecine cu realizat în cadrul săptămînii tuturor pentru că sîntem mai
tă de A. Florea, avîndu-i „Cornada" şi „Casa de mo­ culturale „Sarmis 73", în co­ cu seamă ai noştri!
printre actorii distribuiţi pe de" şi apoi un lung turneu laborare cu Teatrul de stat Apoi, teatrul devean este
E. Belba, M. Pînişoară, soţii prin ţară, avînd popasuri din Petroşani, precum şi re­ în continuă căutare a unui
Codreanu, D. Aciobăniţei ş a. care onorează şi obligă la luarea revistei „Sus cortina repertoriu nou, diferenţiat ca S~~~------------------------------------------ ----------------------------------
Mai avem în atenţie un Ib- Timişoara, Sibiu, Braşov, la cetate", avem conturat gen, cu accent deosebit pe r A
sen („Femeia mării") şi un Bucureşti. Cu spectacolul profilul unei stagiuni bogate revistă, pe care o prezentăm [ară
Moliere („Georges Dandin"). ...Acul cumetrei Gu-rton" am ce se defineşte prin calitate, în toată ţara, ceea ce fac inserare
Intenţionăm să montăm dra­ preconizat un turneu de do­ în primul rînd. foarte puţine teatre de profil.
matizarea după ..Maidanul uă săptămîni în mediul ru­ — Vă rugăm să ne spuneţi Avem un colectiv harnic, Lingă izvoare pure cu buze de răcoare
cu dragoste", realizată de ral. titlurile spectacolelor-premie- omogen, sudat, care, fără nu­ Mă-ntimpină pe dealuri brazii generoşi
Ion Simionescu şi în regia — In acest an se vor a- re aflate pe afişul teatrului. me sonore, este indiscutabil Şi mă primesc măreţe cetăţi de apărare
sa, în paralel, dacă e posi­ niversa • mari evenimente. — Am început cu spectaco­ un colectiv apreciat. Tăcute citadele cu nume de strămoşi.
bil, cu „Siciliana". Cum le întîmpinaţi ? lul de umor „Să rîdem cu...“ — Cum se pregăteşte Tea­
— Teatrul pe care-1 con­ — Congresul al Xl-lea al după care a urmat retrospec­ trul de estradă din Deva să Cu soarele şi luna aprinse-n cununie
duceţi are o tradiţie frumoa­ partidului, sfertul de veac tiva satiric-umoristică „Unul întîmpine cele două impor­ Cind muntele şi satul privesc în urma lor,
să şi prin relaţia sa cu şcoa­ de pionierie, 45 de ani de la pe faţă, altul pe dos" — con­ tante evenimente politice ale Prin forfota de vise in zbor de ciocirlie
la, nu numai în ceea ce pri­ greva minerilor din Lupeni cert-spectacol, apoi spectaco­ anului 1974 : a XXX-a ani­ Amurgul, marea, doruri ţi-s cintec suitor.
veşte prezentarea în exclu­ vor fi omagiate prin mon­ lul muzical-distractiv de bar versare a Eliberării patriei
sivitate pentru elevi a unor taje poetice, iar pentru săr­ „Muzic-hall variete" prezen­ şi Congresul al Xl-lea al Cînd de pe umeri noaptea-ţi culege porumbeii
spectacole. Cum o confir­ bătorirea celor trei decenii tat la restaurantele „Transil­ P.C.R. ? Şi bolta ei de steie veghează peste vieţi
maţi în prezent ? de la Eliberare ne-am hotă- vania" din Deva şi „Corvi- — In perioada lunilor iulie- In limpezile riuri poeţii-şi caută teii
— Avem în vedere pre­ rît să dăm viaţă scenică nul" din Hunedoara, pentru august vom pregăti şi pre­ Tu-adormi peste meleaguri întregi de frumuseţi.
zentarea unui ciclu tematic piesei „Passacaglia" de T. ca în primele zile ale acestui zenta publicului un spectacol
axat pe perioadele istorice Popovici. an să prezentăm publicului 1 iterar-muzical-coregraf i c re- TiBERIU FAUR
fundamentale ale teatrului Gînduri şi repetiţii, turnee fantezia satiric-muzicală „A- alizat special pentru a oma­
românesc şi universal, înso- şi omagieri. Aceeaşi oameni dam şi... Deva". gia aceste evenimente. De a-
ţindu-le de ilustrări din ai scenei clar alte personaje, — Cum apreciază directo­ semenea, în revistele „Adam
texte reprezentative şi pre­ alte epoci. Dar, nu-i mai rul teatrului ultima premieră şi... Deva" şi „Sus cortina la Posta literară
cedate de scurte prelegeri mare bucuria lor decît a- „Adam şi... Deva" şi care cetate" vor fi prezentate ta­
susţinute de specialişti în tunci cînd au cui se adresa. este, de fapt, semnificaţia blouri de ansamblu cu con­ DAN ANTONESCU — Hune­ zie, dar trebuie să o căutaţi eu
teatru şi literatură dramati­ De aceea, le dorim spor la titlului ? ţinut patriotic adecvat mo­ doara. Din versurile dv. răzba­ mai multă muncă, .-insistonţă,
că. Sprijinim de asemenea muncă şi' multe aplauze. — Mie mi se pare că au­ mentelor pe care le sărbăto­ te un ton melodie care se pare lectură.
că este, după unii, esenţial pen­
AD. AM. — C&lan. Nu era
şcolile în pregătirea unor torii Alexandru Darian şi C. rim. tru poezie. Din păcate, majo­ cazul să vă ascundeţl după niş­
spectacole la care-şi dau MIRCEA MUNTEANU ■ Zărnescu au găsit o modali­ ALEXANDRU NICOLAE ritatea celor trimise sînt Ia un te iniţiale, întrucît versurile dv.
nivel stilistic arhaic. Credem dovedesc destulă îndcmînarc şl
că un progres s-ar putea pro­ chemare spre poezie. Vă mal re­
duce prin lecturi din poezia
[........................................... modernă. petaţi pe alocuri, mai aduceţi
imagini citite deja, dar cu pu­
EUGENIA IŞTOC — Deva. Se ţină atenţie şi dragoste pentru
observă o cultură poetică, pre­ poezie veţi putea să vă depă­
şiţi cu uşurinţă.
cum şi o anumită abilitate cîş-
| Ecouri a scrie versuri. Fiecare din LUCIAN TIRINESCU — Cht-
tlgată probabil prin exerciţiu de
cele cinci poezii poate Ii con­ lid. Prima strofă a „Horei Uni­
rii" evocă frumos momentu' de
siderată onorabilă, există în neuitat de ia 24 ianuarie
fiecare un grăunte de poezie, „In inima naţiunii mele/ nil m-
| Din mugur in mugur, dar el c diluat într-un fluviu do t-au liore strînsc-n miini/ şi r -
vorbe.
: Din copac în copac, MIRCEA CONSTANTIN — De­ tea toate erau una/ întinsa- >
munţi şi pe cîmpii". Sfîrşitti 7 r.u
î Pădurile poartă ecouri va, GEORGE STEI.UTZA — Hu­ e, însă. pe măsura primeior ver­
-----------1 \ • Peste ani, peste veac. nedoara. Poezie de album. Ne­ suri.
i depăşind acest stadiu descripti- M. I. L. — Haţeg. La 11 ani
vlst, nu veţi reuşi să vă rea­
Semne de primăvară j Din munţi şl din şesuri, lizaţi ambiţiile. dict în privinţa evoluţiei dv. în
nu e cazul să aşteptat! un ver­
ANTONIU ANTONOIU — Hu­
literatură. E de-abia vîrsta în­
I Din riuri, din stinci nedoara. Compuneţi versuri cu­ a ceputurilor. In „aria dv. poeti­
influenţă
vădita
sub
minţi,
Miresme stau gata să iasă — din tină : I Se-nalţă stejaru-nfrăţlrll lecturilor şcolare. că" uzaţi de extrem de multe
cuvinte preţioase. Aceeaşi obsc—
- Vai, noaptea se-mbată pămintul din noi ECATERINA FEREC ATU — vaţie şi asupra poeziilor, rare
Şi trece cuvîntu! prin guri de lumină ! Cu rădăciniie-adinci. Baia de Criş. Versurile dv., de­ nu ar avea decît de cîştigat nri?i
memoriei
dicate
sînt
mamei,
Cum numai ninsoarea se vindecă-n ploi. 5 . pline de căldură şi sensibilita­ mai multă claritate. „Viitorul
: te. Ele dezvăluie multă gingă­ dv. poetic", cum vă place să-l
Se-ncumetă muguri prin sloiuri spărgind ; E ţara-mplinire rotundă şie şi frumuseţe sufletească. Cît numiţi, depinde numai de d”.
Târimuri abstracte-ntre iască şi vis... i Născînd cîntăreţi şi eroi, priveşte structura poetică, aceas­ Deocamdată promiteţi mull. Mai
trimiteţi şi adresaţi-vă şi unei
(Se poate iubire sâ nu mai cuprind ta ar mai trebui revăzută, îm­ reviste literare.
bogăţită cu expresii şi imagini
Dar însumi iubire prin voi m-am deschis) ; ; Tumultul din Hora Unirii pe măsura sentimentelor expri­ LAURI AN LODOABA — Hu­
Aştept înfruntind. Semne calme-nverziră ; E roata de aur din noi I mate de poezie. nedoara. Vă place Prcvert !
Dar aveţi imagini de-a drcntul
SMARANDA MANEA — Brad.
Pe arse cadrane - încolţindu-mi popasul Poeziile dv. exprimă prea di­ apocaliptice ! Căutaţi alic sur e
Şi dus in miresme, cu Patria-lirâ, rect gîndurllc, ideile dv. ris- de inspiraţie şi evitaţi coope­
M-apropii de oameni : iubire mi-e glasul I TRAIAN FILIMON cînd să piardă, astfel, din emo­ raţii livreşti ea „Soarele înr
ţia poetică. Si-apoi, nu e fru­ străpunge trupul asemeni unui
, . EUGEN EVU mos să spui chiar totul în poe­ laser". Mai trimiteţi.
zie. Aveţi înclinaţie spre poe­ RED.
Banen xzsssiuan
tuie un amănunt care sporeşte simţitor starea
de tensiune a peliculei. Profil
Dar culoarea filmului este înlr-adevăr dată
de o poveste de dragoste. Bibi Anderson, în
rolul unei fermecătoare şi inteligente suedeze,
ce se îndrăgosteşte de comisar (interpretat de
şi libertate, autoarea acestui capitol, profesoa­ actorul Viacesl-av Tihonov), înţelege ce în­ Viorica Brindusan
Editoriale ra Călina Mare, plecînd de la enunţarea unor Film seamnă revoluţia şi îl urmează în ţara sa, este ->
modalităţi distincte de definire a determi­
o prezenţă sensibilă, cuceritoare.
nismului şi selectînd ceea ce este semnificativ Acţiunea acestui film este lineară, urmărită
în aceste modalităţi, doar aparent eteroclite, pe coordonate dramaturgice dinamice, ajun-
Materialismul a realizat depăşirea unilateralităţii fiecăruia „ Omul ta modalităţi de expresie speciale, valorifică
gînd a fi palpitantă, iar imaginea, fără a cău­
din ele, definind determinismul ca teoria co­
relaţiei dintre categoriile conexiunii, care con­
stată şi explică ordinea în univers. corect materialul dramatic într-o plastică rea­
dialectic ţinute cu destulă fineţe dar în acelaşi timp cu de dincolo“ lizată de preferinţă în tonuri de alb-negru şi
Pe baza unor argumente convingătoare sus­
pastel.
fermitate, autoarea prezintă cititorului opozi­ ' SANDA AZIMIOARA
ţia dintre determinismul dialectic şi cel me­
canicist în înţelegerea libertăţii, conceptul de
In sfirşit. mult aşteptatul manual de mate­ „libertate" în gîndirea filozofică. Astfel se evi­ Filmul, realizat în studiourile sovietice, cu
rialism dialectic a văzut lumina tiparului la denţiază că libdrtatea nu se reduce la cunoaş­ participarea unei echipe suedeze, sub direcţia Spectacole
sfirşitul lui 1973. Apariţia acestui manual era tere şi la realizare, ci presupune momentul regizorală a lui Iuri Egorov, ne vorbeşte de­
aşteptată cu interes de către cititori, deoarece realizării obiective a proiectului uman, al ac­ spre curaj, iubire, sacrificiu, reconstituind cu © Sala „Arta" din Deva este azi gaz­
din anul 1964 nu s-a mai publicat nici un ase­ ţiunii conforme cu necesitatea „interiorizată" gravitate epoca războiului civil, climatul revo­ da spectacolului folcloric „Clujule, vatră
menea manual. Era o necesitate apariţia vo­ prin cunoaştere şi acţiune axiologică. Se re­ luţionar al acelor timpuri de dramatice încer­ străbună", prezentat de orchestra de
lumului : în perioada de după 1964 au avut marcă în acest mod faptul că conţinutul prin­ cări. muzică populară a Filarmonicii de stat
loc evenimente deosebite în viaţa politică a cipal al libertăţii este întotdeauna transforma­ In primii ani ai puterii sovietice, lipsa mij­ din Cluj. Acelaşi spectacol va putea fi
ţării, iar prezentul volum trebuia să răspundă rea prin acţiune a realităţii obiective a pro­ loacelor de transport întreţine o situaţie difi­ vizionat, mîine, la Hunedoara, şi luni la
sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională a priei vieţi a omului, eliberarea de orice co-n- cilă : trenuri cu răniţi şi refugiaţi stau pe loc. Că lan.
P.C.R. din iulie 1972 privind ridicarea pe o strîngere din afară.
treaptă superioară a studiului concepţiei ma- Practica construcţiei socialismului din ţara © Sub auspiciile Agenţiei române de
tcrialist-dialectice despre lume, corespunzător noastră a confirmat că societatea socialistă impresariat artistic, va fi prezentat du­
cerinţelor actualei etape de construire a so­ creează condiţii optime pentru ca membrii so­ minică, la Deva. şi luni la Petroşani.
cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în cietăţii să participe în mod liber, conştient la „Carnavalul melodiilor". Pe afiş : Dida
România. făurirea noii orînduiri. In contextul actual al Drăgan, Angela Similea, Radu Zaha-
Şi într-adevăr. după studiul acestei lucrări, făuririi societăţii socialiste multilateral dezvol­ rescu.
cititorul poate exprima cu satisfacţie că ma­ tate problema libertăţii se- înscrie alături de ® Teatrul de stat ..Valea Jiului" pre­
nualul este redactat la un înalt nivel ştiinţific, cea a echităţii sociale, a democraţiei socialiste zintă azi, la Petroşani, comedia drama­
ţinindu-se cont de tot ce este nou în aceste şi a eticii comuniste, în rîndul aspectelor ce­ tică „Casa de mode". Aceeaşi piesă va
domenii. Fiind redactată de un colectiv de ca­ lor mai importante care trebuie fundamentate fi prezentată, duminică, la Orăştie, şi
dre didactice care activează în învăţămîntul ştiinţific şi în acelaşi timp luate măsuri de marţi la Brad. Talentata solistă vocală de muzică
superior, cadre cu o bogată activitate la cate­ aplicare în practica socială. populară a ansamblului folcloric „IJaţe-
dră — cum ar fi profesorii universitari dr. Că­ Spaţiul fiind limitat, nu ne permitem a re­ gana" din Hunedoara, şi-a început ca­
lina Mare, Ludwig Griinberg, conf. univ. Ale­ liefa toate valenţele acestei lucrări deosebit de riera artistică evoluînd în cadrul mişcă­
xandru Valentin şi Mircea Flont'a — lucrarea valoroase dar, putem afirma cu toată certi­ | Pentru melomani rii artistice de amatori din Valea Jiului.
Cuprinde o tematică mult mai largă faţă de tudinea că vine cu multe probleme noi în Membră a formaţiilor artistice ale Casei
„Materialismul dialectic", ediţia 1964. S-au in­ faţa cititorului, probleme tratate la un înalt Scenă din film © Din nou, în librării, numărul doi al de cultură din Petroşani, participind la
trodus capitole noi, cum sînt : „Sistem şi nivel ştiinţific, punînd în discuţie tot ce este ! discului de şlagăre internaţionale „Me-
structură" (prof. univ. L. Griinberg), „Determi­ nou în acest domeniu în literatura de specia­ Această pagină de istorie a inspirat un film j ridiane melodii". In interpretarea unor numeroase concursuri şi festivaluri, s-a
remarcat prin calitatea interpretativă,
nismul" (prof. univ. dr. Călina Mare), „Reflec­ litate. Sînt combătute cu argumente convingă­ sobru, de real dramatism, străbătut de poezia ; solişti îndrăgiţi — Mihai Constantinescu, fapt pentru care a fost promovată in
tare şi conştiinţă" (conf. univ. dr. I. Irimic). toare teoriile clasice şi contemporane ale fi­ revoluţiei şi a iubirii. Un comisar — Victor j Angela Similea, Cornel Constantinii!, rîndul artiştilor profesionişti.
..Limbă şi cunoaştere" (conf. univ. dr. C. Po­ lozofiei idealiste. Pavlovici Krimov — este trimis în Suedia, j George Enache, Margareta Pîslaru, Aura
pa); dc asemenea, au fost dezvoltate proble­ In elaborarea manualului s-au avut în ve­ pentru a contracta şi a aduce locomotive. A- j Urziceanu, Anda Călugăreanu ş.a. — au De doi ani, de cînd face parte din
0
mele privind materialitatea lumii, devenirea dere toate documentele de partid de impor­ colo are de înfruntat nu atit neîncrederea şi : fost înregistrate melodii do succes ca : ansamblul ..ITaţcgana", Viorica Brîndu-
universală, spaţiul şi timpul, dialectica pro­ tanţă majoră pentru destinele poporului nos­ tergiversările oamenilor de afaceri suedezi, i „Floricele". „La aniversare", „Tu vei şan şi-a îmbogăţit continuu s t i l u l şi re­
cesului cunoaşterii. Toate capitolele sînt rea­ tru, arătindu-se in lumina acestora felul cum cit opoziţia u n u i grup do emigranţi ruşi. Aceş­ j avea o iubire", „Era timpul florilor", pertoriul. adticînd în scenă (şi la televi­
lizate la nivelul cerinţelor actual-. Cîteva re­ au fost aplicate în condiţiile României socia­ tia. exponenţi ai contrarevoluţiei, sînt liotăriţi | „Val de mare, val de frumuseţe", „Ba- ziune) piese autentice din folclorul hu-
feriri. în special la temele noi ce au fost tra­ liste. să împiedice misiunea comisarului. Faptul că î Iul", „Primăverile" ş.a. nedorean şi bucurîndu-se de aprecierea
tate în prezenta lucrare, se impun. Prof. NICOLAE VINTILA în fruntea contrarevoluţionarilor se găseşte unanimă a publicului şi specialiştilor.
In problema raportului dintre determinism Hunedoara prietenul din copilărie al comisarului, consti­