Page 85 - Drumul_socialismului_1974_01

bb—asa—
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 923 DUMINICA 27 IANUARIE 1974
■ara»

■ . : ■ . . . .
, :) ' > ,,, v

i&îî&ŞS

Făurim etapa societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Legile unei astfel de întreprinderi, ample şl profunde, ace­ OMUL TREBU ÎNTRUCHIPEZE
ne
obligă, printr-o dialectică autentic marxistă, să stimulăm
le plrghll materiale şl ideologice care determină formarea
omului nou, cu o fizionomie morală corespunzătoare societăţii
ce o creăm. Omul contemporan şl viitor trebuie să întruchi­
peze trăsăturile societăţii pe care el însuşi o făureşte. In Ra­
portul la Conferinţa Naţională a partidului, din iulie 1972, SOCIETĂŢII PE
tovarăşul Nlcolae Ceauşescu spunea : „Nu trebuie să uităm
nld un moment că mal presus de orice se află omul; dez­
voltarea Iul multilaterală trebuie să stea In centrul tuturor
preocupărilor partidului nostru, trebuie să fie ţelul suprem al beam noi explicăm, încer­ — In covârşitoarea lor ma­
Aici, in fabrică, am învăţat măm oameni cu o structură xemplu demn de urmat. Am
societăţii noastre socialiste. In cadrul Conferinţei Naţionale ne căm să convingem, să for­ joritate comuniştii sînt e- la unii se poale, Ea m
preocupăm Intens de creşterea bogăţiei naţionale, dar nu tre­ psihică şi morală specific traversat perioade cînd oa­
buie să uităm că cea mal mare bogăţie o reprezintă omul ; comunistă, oameni căliţi, ca­ menii au fost puşi în situa­
el este făuritorul tuturor bunurilor materiale şi spirituale, de pabili să înfrunte orice pen­ ţia să-şi completeze califica­ Intr-un grup de cîţiva ne înlocuiască cineva. Au
el depinde înaintarea eu succes a patriei noastre pe calea cum să fim competitivi tru înfăptuirea politicii par­ rea, alţii chiar să şi-o schim­ muncitori şi maiştri vîrst- fost serii după serii de ti­
societăţii comuniste 0 . tidului. be in raport cu cerinţele noi nici am adresat întrebarea: neri veniţi din şcoli, dar nu
— Tindem să vă dăm ale producţiei. Manolescu Cum sînt ajutaţi tinerii ca­ mai avem nici unul. Unii
In spiritul acestor Idei, recent, o echipă de reporteri a 'dreptate, dar numai expli­ Stoian a fost frezor. I s-a re vin în acest colectiv să sînt recrutaţi pentru proiec­
întreprins e anchetă în mijlocul colectivului întreprinderii chi­ carea parcă nu-i suficientă. dat sarcina să lucreze pe o se afirme ? întrebarea a stîr- tări, după ce noi i-am cres­
mice Orăştle, colectiv care cu doi ani In urmă şl-a asumat cu produsele străine 1 — Am spus că încercăm maşină modernă, de prelu­ nit o discuţie aprinsă din cut.
D. Domnaru: Uite. avem
răspunderea comunistă de a fl al onoarel şi al demnităţii In să convingem, să formăm. crare în coordonate. O lună- care reproducem doar o
— Aici e terenul confrun­ două i-a fost mai greu, dar parte : pe Cornea Aurel. A fost
muncă şl societate. Am urmărit diagramele procesului de tării deschise sau mai ascun­ a învăţat şi munceşte bine. Mihai Popa, maistru: Am muncitor capabil; bun. A de­
transformare a omului In Imediata vecinătate a cerinţelor — In 1964, în decembrie, sîntem în stare să adoptăm se dintre nou şi vechi. Exis­ S-a pus la punct cu noţiuni­ realizat mult în privinţa e- venit subinginer şi a revenit
contemporane şl a mutaţiilor ce au loc in viaţa sa mate­ cînd am venit în întreprin­ noile tehnologii. tă şi oameni îndărătnici. le necesare de matematică, dueării tinerilor, mai avem la noi. Ne conduce şi-l as­
rială. dere, 8 maşini de injecţii Au trebuit să se dezvolte — Insistăm, repetăm, re­ apoi a întocmit un caiet cultăm, pentru că îl cunoaş­
reprezentau sectorul prelu­ atelierul de proiectări şi scu- curgem uneori şi la forme conţinând aceste noţiuni, iar tem.
crător al maselor plastice. lăria. Maşini de injecţie so­ care nu întotdeauna convin, caietul lui Manolescu circulă Vreau să ^pun că unii n-au
Astăzi, secţia mase plastice seau, gama produselor din dar sînt legale. Nu putem aş­ azi din mînâ în mînă ca un respect pentru părul alb. La
15—16 ani eu nu-1 învăţ să
funcţionează cu peste 200 de mase plastice era şi este în tepta la infinit pînă se tre­ manual. salute, îl învăţ meserie. Am.
Cum stimulaţi originalitatea maşini şi reprezintă ponde­ noi pentru secţia noastră, sculăm noi. Avem lucruri Au putere de convingere predat la şcoate profesiona­
continuă diversificare. Hale
zeşte şi cel mai leneş. II
rea productivă şi valorică în
iarnă, le-am dat sfauy: să
Peste tot, oameni noi, nici
putem lăsa pe mîine.
1 planul economic al fabricii. hale noi pentru sculărie. mari de înfăptuit azi şi nu astfel de fapte ? Desigur. în lă. înainte de vacanţa.) de
— Cum explicaţi acest salt
Comuniştii
meditează
uriaş economic şi cum aţi a- unul specializat. Cîţiva ope­ — In formarea convinge­ felul lor anume, prin acţiu­ cumpere părinţilor cîte ceva
de sărbători. Atîta mi-a tre­
ratori, Gheorghe Munteanu,
şi creativitatea? juns la închegarea unui co­ Petre Pitoiu, Tache Murgu- rii, se ştie, un rol importanţ­ nea permanentă, prin inter­ buit, în pauză au aruncat
ii are exemplul. Cu ce com­
lectiv ce însumează, în sec­
cărţile după mine.
leţ, Radu Şerban au devenit
venţia promptă, prin fapte.
ţia ce o conduceţi, peste 640
de salariaţi ? maiştri. Fiecare dintre ei, la pletaţi ideea ? — Totuşi, nu exageraţi ?
— Vedeţi, aioi au interve­ rândul său, a format alţi întrebarea a readus dis­
Dacă nu vrei să ai proble­ nit o serie de factori dina­ 10—20 de oameni de nădej­ cuţia la calm, la o anumită
me, să nu faci nimic. Dar şi mizatori, propulsivi, care pur de. Aşa şi la sculărie. Dar înţelegere, la aprecierea u-
atunci greşeşti profund faţă şi simplu au relansat între­ n-a mers atît de uşor. La este scop nanirnă că în realitate in
de destinele noastre. prinderea noastră în circui­ început a fost suficientă ca­ întreprindere lucrează un
lertaţi-mă că vorbesc cam tul economic de pe poziţii lificarea la locul de muncă, <? mare număr de tineri de nă­
pe-amestecatelea, dar într-un cu totul nod. acum sînt necesare forme dejde, în care se poate avea
MIHAI POPA
şuvoi ca al nostru nici nu * superioare, în şcoli de 2-3 în sine. Cum o transformăm Uite, chestia asta sună cam deplină încredere. Ceea ce
cred că are prea mare în­ ani, cu absolvenţi a 8 şi 10 aşa : noi arăm, noi semă­ relatau bătrînii meseriaşi
semnătate cronologia. Şi, astfel, convorbirea cu clase sau de liceu. Şi viito­ năm, dar alţii recoltează... este specific doar sectorului
O firmă din Cehoslovacia inginerul Ioachim Murari. rul ne cere mai mult. Anul metalurgie, la matriţerie. un­
ne-a livrat anul trecut cîte­ şeful secţiei mase plastice, trecut am asimilat tehnolo- şi linele neajunsuri. de şi preocupările pentru e-
va maşini de injecţie. Noi ia forma unui... monolog in­ ssi convingeri ferme Ioan Şuteu, matriţer: Bă­
le-am adus ceva îmbunătă­ terior,- interlocutorul depă- ieţii care vin din şcolile
ţiri, iar constructorul şi le-a nînd amintiri de dată rela­ profesionale se arată mai in­
însuşit şi ne-a felicitat. To­ tiv recentă, ce îi stîrnesc şi liticii partidului fără o ra­ teresaţi în meserie. Cei ve­
tul este să ţii pasul cu vre­ fireasca mîndrie dar şi zbu­ Avem în faţă pe inginerul niţi din liceu nu întreabă, la
mea în care trăieşti, ba să ciumul trecerilor şi transfor­ Ioan Socaciu, propagandist portare directă, concretă a început, pe nimeni nimic,
mergi şi înaintea ei. Am pri­ mărilor care au făcut din de mai mulţi ani. Simţi la acesteia la cerinţele ce se nu-i interesează ce-i pe lin­
mit maşini ultramoderne şi cel mai nou sector al în­ fiecare pas că acest om este pun în faţa colectivului nos­ gă ei. A venit la mine un
Ing. GHEORGHE VALER oamenii noştri le-au descope­ treprinderii cel mai mare şi capabil să convingă, o simţi tru. Nici nu concep propa­ băiat, Gbişe Romulus, are li­
Am început cu tanln st oxid rit în scurt timp tainele, se important sector de activi­ din propriile-i convingeri. Cit ganda ca instrument de con­ ceul. Vrea să dea la facul­
de fier. Azi producem peste tate. sînt de valoroşi astfel de vingere, fără legarea organi­
10 000 de repere. (Salturi, autocalifică şi califică şi pe oameni! că a celor două sfere. tate. E bună măsura luată
salturi alţii. Domnaru, Popa, Raho- de partid ca în viitor, o da­
veanu şi cîţi alţii sînt artişti — Tn aceeaşi lună a anu­ — Acceptaţi că cunoaşterea, — De aceea... tă cu liceul, să înveţe şi o
Am pus această întrebare în meserie. lui 1964 am mai montat trei ca osatură -a personalităţii, — De aceea, în mijlocul meserie. Te străduieşti cu el
directorului întreprindeHi. — Pe ce criterii promovaţi maşini de injecţie. Am înce­ nu este, totuşi, un scop în oamenilor continui să fac a- luni de zile, iar cînd să do-
Pentru o clipă ne-a privit oamenii ? put marea bătălie pentru e- sine ? ceastă legătură, prin mijloa­ bîndeşti un folos de pe ur­
contrariat. Apoi ne-a explicat — Pe cele indicate de xccutarea fibingurilor. Con­ — Oarecum. Nu este scop, ce felurite. Totul este să ma lui, pleacă ; nu răsplă­
mai mult pe ocolite că între­ legi. Dar mai avem în vede­ duceam atunci: atelierul ’ de e adevărat, dar' trebuie recu- transformăm dezideratul în­ teşte cu nimic efortul între­ ■% I ■■■
barea nu se prea potriveşte re şi alte lucruri. De .pildă, matriţerie. Trebuia . să.......tre­ ..noscut că fără ea relieful u- ţelegerii în participare, în- prinderii. Noi rămânem ‘ cu
cu starea de lucruri de aici. pentru noi este un criteriu cem la fabricarea matriţe­ Ing. IOACHIM MURARI man este redus la stare pre­ tr-o participare activă, efici­ planul, iar ei pleacă.
De data asta, l-am privit dacă cel pe care vrem să-l lor mari. Am ajuns la cele Vedeţi, aici au intervenit cară. Apoi are însemnătate entă, la înalţi parametri mo­ M. Popa : E vorba şi de IOAN ŞUTEU
noi contrariaţi. L-am invitat promovăm este apropiat oa­ de 140 kg şi apoi la cele do ^•factori propulsivi care au re­ ce pistă vrei să urmezi de rali şi de voinţă. Aici se a- coi de la seral. Statul le-a Şi cloşca scoate 15-20 de pui.
Mai mor 2-3, dar tot mai
la explicaţii. menilor, dacă are puternice două tone. Am pornit cu 6-7 lansat întreprinderea noas­ aici. flă resorturi de mare i forţă. creat condiţii să înveţe, iar rămîn. La noi nu mai râmine
tră în circuitul economic de
— Am început cu taninul valenţe sociale. Fără această oameni de bază — Rahovea- pe poziţii cu totul noi — Unghiul de vedere al a- — Aţi vrea să recurgeţi la ei pleacă după ce au termi­ nici un băiat
şi cu oxidul de fier. Din 1961' condiţie n-are succes. Tovară­ nu, Berei, Şuteu, Domnaru firmării în muncă a persona­ un exemplu ? nat liceul. Sau altă proble­
am introdus în producţie ma­ şul Ceauşescu spunea că oa­ şi alţii... Lingă ei se formau gia prelucrării prin suflare, lităţii. Recunoaşte societatea — îndeplinirea ritmică a mă : vin din şcoală doi bă­ ducarea tinerilor lasă de do­
sele plastice. Lucram cu 3 menii, colectivul să promo­ din mers Dicu Severin, Bog­ anul acesta fabricarea ţevi­ acumularea de cunoştinţe ale sarcinilor de plan, îmbună­ ieţi, unul bun şi altul slab, rit. La secţia de mase plas­
maşini, azi lucrăm cu peste veze pe cine crede. Şi-apoi, dan Vasile, Toma Adam... lor şi vor urma alte tehno­ oricărui om ? Mai exact, re­ tăţirea calităţii producţiei, fără dorinţa de a munci. Pri- tice, de pildă, unde lucrea­
200. Producţia întreprinderii competenţa, nu ţi-o dă deci­ Nu ne-a învăţat nimerii noi­ logii. Utilajele se schimbă, cunoaşte ea expresiile de creşterea productivităţii, re­ ză peste 200 de tineri, situa­
a crescut de peste 8 ori, iar zia directorului. le tehnologii. Singur, fiecare se perfecţionează. Noi tre­ comportament ale unor cu­ ducerea consumurilor, spori­ ţia este cu totul alta. Aici,
productivitatea de 4,5 ori. Nu se ştie cîţi inovatori dintre nai, proiectanţii, maiş­ buie să ţinem pasul, să ne noştinţe sau nu ? rea eficienţei, ca şi alte ase­ după cum ne spune tovară­
Salturi, salturi. Producem are întreprinderea dar se trii şi şefii de echipă, ma- perfecţionăm. — Aici traversăm, după menea probleme, sînt tot şul Iosif Rusu, secretarul co­
circa 10 000 de repere. A- ştie că toţi inovează. între­ triţerii-sculeri s-au apucat cîte îmi dau seama, sfera atîtea teme de dezbatere cu mitetului de partid, se în-
pasiune
tîlnesc
entuziasm.
proape fiecare reper este o barea din titlu am adresat-o să înveţe. In atelier şi aca­ — Tot ce ne-aţi spus evi­ convingerii. Şi asta nu atît oamenii, la locul de muncă, şi dăruire în muncă, preocu­
noutate. Am început cu am­ şi inginerului Eugen Oancea, să, în cabinetul tehnic. Ne­ denţiază deosebite acumulări sub aspect teoretic. fără notiţe şi conspecte. As­ pări serioase pentru creşte­
balaje pentru industria far­ şeful atelierului de proiecta­ cesităţile şi cerinţele ne im­ pe planul cunoaşterii, ca for­ — Exact. Cum acţionaţi, ta, zilnic, cu fiecare om în rea contribuţiei tinerilor la
maceutică, iar azi producem re. puneau să mişcăm. Necesi­ mă a dezvoltării multilate­ în calitate de propagandist, parte. îndeplinirea sarcinilor de
— S-ar putea contura în­
cîteva mii de repere pentru — Tehnica maselor plasti­ tăţile creşteau. Masele plas­ rale a oamenilor. Care este, pentru transformarea cunoş­ tr-un fel eficienţa acestei plan, pentru perfecţionarea
instalaţii de uz casnic, pen­ ca se dezvoltă cu rapiditate tice cucereau domeniu după deci, opinia dumneavoastră tinţelor de ordin politic, ide­ permanentă a cunoştinţelor
tru autoturisme şi autocami­ uluitoare. Studiem, cercetăm, domeniu, îşi făceau tot mai în această privinţă, cine şi ologic, profesional, ale oa­ munci ? politice, ideologice şi profe­
oane, pentru industria elec­ experimentăm. Introducem mult ioc în producţie. Nu­ ce a determinat această sete menilor cu care lucraţi, în — Cred că da. Secţia noas­ sionale, pentru afirmarea ti­
trotehnică şi de construcţii tehnologii noi, matriţe din o- mai cu ambalaje pentru me­ de cunoaştere ? convingeri ferme, în acte de tră are de la an la an sar­ nerilor în mişcarea artistică
—
Motorul îl constituie
de maşini. ţeluri aliate, de înaltă dura­ dicamente nu puteam rămî- sarcinile stabilite de partid comportament înaintat ? cini tot mai mari. Le înde­ dc amatori.
plinim riguros şi le depăşim.
Masele plastice fac parte bilitate. Avem cea mai bună ne. Apăreau reperele indus­ în domeniul dezvoltării şi u- — înainte de toate lac a- Poate asta vă spune ceva.. Ceea ce spuneau bătrînii
din explozia revoluţiei tehni­ matriţerie pe centrală, am triale şi bunurile casnice. tilizării maselor plastice, sar­ pel la faptul că datoria mea — Spune, dar realizarea de meseriaşi rămîne însă va­
ce. Eu nu sînt prea bătrîn, ajuns din urmă ţări cu tra­ Masele plastice deveneau tot cini de producţie. La acest principală de propagandist care vorbiţi nu este efectul labil pentru matriţerie. P5a-
mai mult, în mai multe do­
dar în facultate n-am învă­ diţie în prelucrarea maselor motor s-a cuplat dorinţa a- este aceea de a transmite unui singur factor. Tovarăşa te că un schimb de expe­
ţat despre ele, decît ceva plastice. Toate acestea sînt menii înlocuitorii metalului, limentată de o dezvoltare cunoştinţe. Luate şi filtrate Ana Popa, secretarul organi­ rienţă între cele două secţii
Sarcinile
hîrtiei.
lemnului,
din documentele de partid.
vag. Avem şi alţi Ingineri adevăruri recunoscute chiar de plan în prelucrarea ma­ corespunzătoare a conştiin­ zaţiei de bază de partid pe DUMITRU DOMNARU ar da soluţii utile.
care n-au avut ca disciplină de parteneri străini. selor plastice deveneau tot ţei muncitoreşti. Nu ni s-a Ele sînt marxismul în ac­ schimb, spune că organizaţia Să fiu iertat, dar cînd bă­
ţiune, creator. Spun filtrate
în facultate masele plastice, — Cum faceţi cunoştinţă mai mari. Pot spune că aici dat timp de formare şi. nici însăşi, apoi organizaţiile iatul are 15-16 ani eu nu-1
mai pot învăţa să/ salute : îl
dar pentru care ele sînt azi cu ce e nou în domeniul ma­ Se află motorul dezvoltării nu era cazul. Aveam oa­ U.T.C. şi de sindicat acţio­ învăţ meserie !
disciplina numărul unu ; lu­ selor plastice ? ce o trăim acum, că aici_ se meni minunaţi şi de la ei au nează unitar în aceste direc­
crează cu ele, le-au căutat află propulsorul dezvoltării învăţat tinerii. Ştafeta aceas­ mul lucrează bine, al doilea
tainele şl le-au găsit. Şi mai — In principal, pe două ce ne-o impune planul de ta continuă. Acum sîntem ţii. — Este adevărat. Important — rău, dar la încadrare nu
căutăm încă. Asta nu se ter­ căi. In primul rînd, prin a- anul acesta şi pe viitor. Nu competitivi cu produsele este că toate aceste pîrghii se deosebesc.
mină niciodată. bonamente la reviste de spe­ puteam să nu răspundem, străine, dar nimeni de la noi acţionează în direcţia educă­ D. Domnaru, maistru : Alt
Pledoaria directorului de­ cialitate, iar în al doilea nimeni nu ne întreba, şi nici n-a făcut studii în străinăta­ aspect : vine un băiat din
vine convingătoare. Origina­ rînd prin vizitele ce ni se fa­ nu aştepta răspunsul, dacă te, numai aici, în I.C.O. rii. — Sînt oameni care acţio­ şcoala profesională şi unul
litatea şi creativitatea sînt cilitează în străinătate. nează şi sub alt imperiu de­ din liceu. Cel din profesio­
organice personalităţii uma­ — Există aici, la dumnea- cât cel al convingerii ? nală a învăţat meserie timp
de 3 ani, iar cel din liceu
ne. Sînt dezvăluirea unui — Nu neg că sînt. învaţă numai 8 luni. Celui
stadiu avansat de cunoaştere. Meditaţia comunistă de la profesională îi poţi da
Aici, la întreprinderea chi­ — Cum lucraţi cu ei ? de lucru, că-1 face, celui de
mică Orăştie, o astfel' de tră­ A. Popa : Avem oameni ca la liceu, nu. Primul este în­
sătură a cunoaşterii este multi­ Tomescu Simion, Depcea cadrat în categoria I, iar al
dimensională. Nu ştim dacă Meditaţia comunistă este fruntare a cîtorva principii Ioan, Deatcu Venuţ, Pop Lia, doilea, într-a II-a. Dar el
ar fi în stare cineva din fa­ confruntare de principii cu comuniste cu un comporta­ Samonid Maria şi alţii cărora n-are deprinderea muncii ca
brică să spună cîţi inovatori comportamentul cotidian, cu ment cotidian. Prilej -de a e suficient să le spui o sin­ cel de la profesională. IOSIF RUSU
sînt aici, cîte inovaţii au meteahna şi apucătura rea, începe discuţia cu secretarul Ing. IOAN SOCACIU gură dată ce au de făcut şi C. Rahoveanu, matriţer : După aprecierea mea, în
fost prezentate cabinetului este for de analiză. Aceasta de partid pornind de la o Totul este să transformăm poţi considera încheiată pro­ N-am visat să facem ce am secţia noastră tinerii lucrează
tehnic spre omologare. Este n-are nimic comun cu po­ realitate concretă. dezideratul înţelegerii în par­ blema. Unii din ei manifes­ făcut. Noi ieşim, trebuie să bine, mulţi sînt fruntaşi în
muncă
extrem de greu să distingi ziţia culcată a filozofului — Aţi meditat la modul în ticipare activă, eficientă, ia tă interes şi strădanie pînă
înalţi parametri morali şl de
inovatorul. de omul care des­ contemplativ pentru savura­ care organizaţia de partid voinţă. la iniţiativă. Alţii, mai greu.
coperă în fiecare zi tainele rea unei reverii, ori derula­ poate ajuta oamenii să-şi Unii pretind să le vorbeşti
calm. alţii nu pricep, sau nu
unui reper nou şi care îl pu­ rea prin minte a întregii îmbogăţească cunoaşterea şi pentru că, vrind-nevrînd le ridici tonul sau îl ameninţi Statornicie şi competenţă
ne în fabricaţie. Aici, noţiu­ lumi de imagini trăite sau să acţioneze în chip comu­ asamblez, ca să mă exprim vor să priceapă decît dacă
nea de inovaţie se confundă netrăite. nist ? astfel, cu stările de lucruri
— Medităm în fiecare zi
la fiecare pas cu munca co­ Pe masa de lucru a secre­ şi acţionăm. din întreprindere, din secţie. cu o sancţiune.
C/P orice colectiv de muncă,
tidiană şi străbate filiera de tarului comitetului de partid Adică, asamblez cunoştinţe I. Socaciu: Oamenii fil­ întreprinderea chimică Orăştie te din numărul salariaţilor. Poa­
te şi pentru că inginerul Gheor­
la proiectant la matriţer şi Ing. EUGEN OANCEA de la sectorul metalurgie, — Cum ? politice, ideologice, economi­ trează în chip felurit dispo­ are şi ea un nucleu de oameni ghe Vaier n-a încetat să rămi-
— In zeci de feluri. Vă
se încheie cu omul ce diri­ Tehnica maselor plastice se Nicolae Ilanciu, găsim o hîr- surprinde ? Aşa este. Avem ce, de drept, estetice şi etice ziţiile, sarcinile, chemările. în jurul cărora polarizează, în nă... inginer, prezent cu tapta,
jează jetul fierbinte al ma­ dezvoltă cu rapiditate ului­ tie cu următorul text: „Pri­ lunar adunări generale ale cu cunoaşterea situaţiei con­ Noi trebuie să ţinem seama ani, restul masei de salariaţi. acţiunea şi cunoştinţele sale pe­
Sînt
oameni
care
ste tot acolo unde se ivesc pro­
început
au
teriei albe. In acest flux cre­ toare. Studiem, cercetăm, ex­ ceperea şi conştiinciozitatea organizaţiilor de bază. Aici crete din fabrică, a oameni­ de aceasta. să muncească odată cu fabrica, bleme noi, neîntîlnite pînă la
perimentăm
ator sînt antrenaţi şi direc­ sînt caracteristicile perma­ discutăm, de regulă, proble­ lor. Spun acest lucru întru- sînt oameni care de cînd mun­ momentul respectiv în între­
torul şi inginerul şef şi se­ voastră, o controversă în pri­ nente ale comunistului Bog­ me ale producţiei, ale pro­ cît, după părerea mea, o pre­ cesc, muncesc tot aici, numai prindere.
aici. Sînt, însă, unii veniţi mal
cretarul de partid şi... vinţa promovării oamenilor dan Irimie". Textul urma să ductivităţii, calităţii, eficien­ misă de mare însemnătate în „nou", adică de 10—15 ani, care rii La fel îţi vor vorbi muncito­
inginerii
Griinwald,
despre
— Cîţi învaţă în diferite în proiectare. Cîţiva munci­ fie aşezat la gazeta de pe­ ţei, disciplinei etc. etc. A- formarea convingerii este, s-au legat de acest colectiv prin Homorodeanu, Murari, Oancea,
şcoli ? tori mai în vîrstă vă repro­ rete, sub fotografia lud Bog­ vem învăţămînt de partid, totuşi, cunoaşterea, cunoaşte­ toate acele miraculoase fire ale despre directorul adjunct Dumi­
sudurii sufleteşti. S-au legat de
— Asta v-o poate spune şează că le luaţi băieţii buni dan. Este o autentică con- de U.T.C., avem agitatori rea politicii partidului, di­ fabrică, de utilaje, de colegii tru, despre alţi mulţi, ale căror
nume sînt neconsemnate numai
de muncă, dar s-au cununat e-
mai bine tovarăşul Beşteleie din ateliere. De ce nu luaţi buni, avem gazetă de pere­ recţiile strategiei şi tacticii fectiv cu munca angajată prin din motive de memorie.
de la personal, dar eu vă din cei care au urmat cursu­ te care acţionează, avem în­ sale, conţinutul şi sensul lor. filonul preţios ai simţului dato-. Interesant este că nici unul
spun că toţi învaţă. Nu-i po­ rile postliceale de proiecta-- văţămînt profesional, ţinem — Noţiunea de propagan­ rlei şi conştiinţei. dintre conducătorii procesului
de producţie şi ai destinelor în­
sibil altfel. Cu vreo 14-15 ani re ? expuneri pe o largă gamă dist, în accepţiunea cerinţelor Exemple pot fi luate din orice treprinderii nu pot omite — da­
în urmă lucrau trei oameni — Controversa e reală, de idei ale politicii partidu­ şi exigenţelor contemporane, secţie sau sector, din orice ate­ că sînt solicitaţi să numească
lier, din formaţii de lucru, din
în -proiectare la noi, azi lu­ dar reproşul nu este întru lui şi statului, Acţionăm şi este mai largă decît a expu­ conducerea întreprinderii. In pe cei mai buni muncitori si
maiştri — pe nea Mitică Dom­
crează vreo 30. Aveam 14-15 totul justificat. Dintr-o expe­ prin alte forme. ne lecţii şi a organiza dez­ istoria de peste trei decenii a naru, pe Ion Berei, Constantin
oameni cu studii superioare, rienţă de ani de zile am în­ — Ce influenţă au toate bateri. fabricii au existat vreo 9 direc­ Rahoveanu, Ioan Şuteu, Mihai
tori. 7 sau 0 înainte de 1960 (ni­
azi avem vreo 60. Am pre­ ţeleşi că nu poate fi un bun aceste activităţi ? — Aşa este. Eu lucrez în meni nu ştie precis) şi unul de Popa, Severin Dicu, Vasile Bog­
dan, Iosif Rusu, Nicolae Han-
gătit maiştri, muncitori de proiectant un om care nu cu­ •— De obicei, noi dedu­ secţie, în mijlocul oamenilor, atunci încoace. Poate n-am fi ciu, Toma Adam, Gheorghe
directorul
Gheorghe
eu
înaltă calificare. noaşte producţia, cerinţele ei. cem această influenţă din re­ cu frămînţările, gîndurile şi început dar ceva, desprins din Munteanu şi am tot înşira la
Vaier,
— Bine. dar toate acestea Acest gol îşi spune cuvîntul zultatele pe care le obţinem aspiraţiile lor, în mijlocul convorbirea avută cu dînsul, nume de sculeri-matriţeri, de o-
peratori, frezori, strungari, me­
vi s-au impus prin planuri. în întreg conţinutul muncii. în producţie. Mi se pare fi­ problemelor. .Acestea sînt, în ne-a călăuzit la convingerea că canici.,
linii generale, şi problemele
interlocutorul este un demn re­
Ana popa
fabricii.
Sînt
oameni
ai
cu
— Nu, noi ne-am impus. Un astfel de om, oricît ar fi resc să judecăm astfel. De învăţămîntului de partid. Cu Avem membri de partid ca prezentant al omului ’ legat de trup şi suflet, care au fost cci
Cînd au văzut tovarăşii de la învăţat do bine la şcoală, nu ce ? Sarcinile de plan cresc alte cuvinte, arc valoare rela­ Suciu Nicolae, care se ocupă un anumit loc. Asta poate şi dinţii şi rămîn aşa, la concu­
pentru că, lucru destul de rar,
minister că noi găsim soluţii are capacitatea de a răspun­ do la an la an. exigenţele tiv abstractă propagarea po­ cu drag, din pasiune de ti­ pe directorul Gheorghe Vaier renţă cu tinerii ce vin, impor­
neri.
salutare la sarcinile ce ni de cerinţelor producţiei. El sînt tot mai mari faţă dc oamenii nu-1 văd numai cînd au tanţi factori ai progresului în
le-aii încredinţat, cînd au poate fi cel mult un bun dc modal în care sc comportă probleme de rezolvat ce nece­ întreprindere sub multiplele sa­
profesori
aspecte,
adevăraţi
T
le
văzut la ce grad de comple­ senator, ceea ce nu se con­ NICOLAE HANCIU oamenii în muncă, societate sită intervenţia conducerii ; îl în desfăşurarea amplului proces
xitate sîntem capabili să răs­ fundă cu proiectantul. Pro­ Prin toate formele noi expli­ şi familie. Colectivul nostru Pagină realizată de C. ARMEANU şi N. STANCIU Văd des. zilnic, prin secţii şi a- al cunoaşterii ce se desfăşoară
şi se dezvoltă aici. Să ne ierte
convin­
căm,
încercăm
să
pundem, au hotărît să ne a- iectantul are, prin definiţie, gem, să formăm oamenii cu lc face faţă cu succes, deci Foto : VIRGIL ONOIU teliere. Poate şi pentru că di-, dacă i-am numit mijloace fixe
corde încredere. Ne-au dat nevoie de capacitatea pros­ o structură psihică şi şi el creşte calitativ. Prin rectorul cunoaşte pe nume, pe ale întreprinderii... îşi merită
investiţii şi ne dezvoltăm. pectării şi creării. morală specific comunistă. toate formele de care vor­ locuri de muncă, peste jumăta­ deplin termenul de comparaţie.