Page 86 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 86
mSaBSBBXSSSSOX AS
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 923 © DUMINICĂ 27 IANUARIE 1974
Se vorbeşte, ades, despre
WCflU SPIIIîA HţĂ ritmul tot mai rapid de în lului înainte de termen", „Po ştiinţei şi culturii Detalii a- agricultură. Or, azi, cînd
televiziunea şi presa pătrun
flăm de la Eugen Mogâ, di
litica externă a R.S.R., po
de în cele mai îndepărtate
noire al informaţiilor, despre
rectorul căminului cultural.
litică de pace şi cooperare
Cei 12 profesori, ingineri,
evoluţiile spectaculoase ale
descoperirilor ştiinţifice, ale internaţională", sînt gîndite ştiinţifice sînt repartizaţi, bi localităţi, exigenţele sporesc
doctori, membri ai brigăzii
cu fiecare zi impunînd o ţi
acţiuni sinteză, care să pu
CAII «MMM ne, în cele mai diferite do ţa şi natura, interconexiuni lunar, în satele sau unităţile îmbrăcată doar într-un lim RANŢI ® Colectivul CARBU
nută de înalt nivel ştiinţific,
nă faţă în faţă omul, ştiin
cuceririlor inteligenţei uma
ECONOMII
DE
uzinei
baj accesibil, firesc.
le existente, sau să vorbeas
economice ale comunei, la
menii. Implicaţiile acestora
duc la mutaţii continue în că despre originea religiei parchetele forestiere. Cele Desigur mai sînt şi alte nr. 7 transporturi din C.S.
viaţa social-economică, în motive ale audienţei sub aş Hunedoara a adus o sub
INKPIHKSC ‘ evoluţia omenirii. Sensul cu Răspîndlrea ştiinţei şi culturii teptări la unele acţiuni. Spre instalaţia de echipează lo a
la
stanţială
perfecţionare
alimentare
noaşterii este — azi şi la
exemplu, anunţarea, pentru
ce
motoarelor
noi, în societatea deschisă
construirii socialismului mul 6 ianuarie, în programul de comotivele Diesel hidrauli
activităţi al căminului, afi
tilateral dezvoltat — sensul ce de 700 CP. Aplicată 5
Conferinţa municipală a cepreşedinte al comitetului cordat muncii Consiliului umanizării fiecărui act so şat în comună, a unui simpo luni consecutiv cu caracter
Consiliului Frontului Uni executiv al consiliului popu municipal al Frontului U- cial, este sensul aspiraţiilor Investiţie de cunoaştere zion cu o asemenea temă : experimental, mai intîi la o
tăţii Socialiste din muni lar municipal, şi Gheorghe nităţii Socialiste şi a orga spre progres continuu şi îm „Educaţia ateist-ştiinţifică a singură locomotivă, apoi la
cipiul Hunedoara a reuşit Oprinescu, preşedintele nizaţiilor sale componente plinire. In această direcţie, două loturi de 5-6 locomo
să facă o temeinică anali Consiliului comunal Teliuc pentru coordonarea unita gestul celor dotaţi cu o in pusă In slujba omului maselor", — nu poate să spu tive, dispozitivul s-a dovedit
ză a modului în care con al Frontului Unităţii Socia ră a activităţilor cultural- vestiţie în plus de cunoaşte nă mai nimic trecătorului, pe cît de util, pe atît de
siliile municipal, comunale liste, au stăruit asupra ne educative, menite să asigu re, datorată specializării, de nu-1 va atrage. eficient. Soluţia adoptată
şi organizaţiile componente cesităţii îmbunătăţirii acti re cultivarea principiilor a împărtăşi din acest plus Aici se pot găsi încă mul permite eliminarea pierde
ale acestora au acţionat vităţii organizaţiilor de sin eticii şi echităţii socialiste, spiritual semenilor, înseamnă rilor de carburanţi, rezulta
, pentru îndeplinirea sarci dicat şi obşteşti pentru an promovarea normelor de un aport la perfecţionarea faţă de originea şi evoluţia opt cursuri ale Universităţii te resurse de îmbunătăţiri în tă în sistemul de injecţie,
nilor trasate de partid în trenarea oamenilor la muncă şi viaţă proprii so condiţiei umane, determinată omului. Nu sînt uitate nici populare, cu caracter politico- munca de răspîndire a ştiin economisindu-se la o loco
mobilizarea maselor largi munci patriotice, pentru cietăţii noastre noi, sădirea azi tot mai mult de gradul temele cu finalităţi apropia ideologic, de cultură genera ţei şi culturii, în sensul cul motivă cantitatea de 1,62
la realizarea programului mai buna gospodărire a în conştiinţa oamenilor a de stăpînire a ştiinţei şi cul te, ne asigură prof. Ana Mu- lă sau aplicative (foto, croi litri motorină pe oră. Ca
de dezvoltare 'economico- municipiului, pentru o mai înaltelor simţăminte pa turii. rani, directoarea căminului torie) asigură o diversifica tivării, la toate nivelurile so urmare a perfecţionării a-
socială, de perfecţionare şi intensă participare a locui triotice. Activitatea desfă cultural. Simpozioanele dedi re a ariei de cunoştinţe spre ciale, a Interesului pentru cu duse de comuniştii ing, Ni
adîncire a democraţiei so torilor la înfrumuseţarea şurată de comisia de răs- La Vălişoara, preşedinta cate „Sensului educativ al care se pot îndrepta locuito noaştere, a interesului şl cu colae Banu şi Robert Rov-
cialiste, pentru educarea chipului oraşului. „Locul pîndire a cunoştinţelor comisiei, prof. Viorica Stre- idealului despre familie şi rii comunei. riozităţii ştiinţifice. snovschi, feroviarii Titu Cim-
socialistă a maselor, atră- doi, cîştigat pe ţară în gos ştiinţifice pentru ridicarea teanu, ne vorbea despre sta căsătorie" sau „Ocrotirii fa Audienţa la aceste forme poca, Viorel Lupulescu şi
gînd în munca comisiilor podărirea oraşului, trebuie nivelului de pregătire al bilirea, în primul trimestru miliei socialiste. Relaţia pă- de activitate culturală rămî- Asemenea deziderate sînt alţii, cele 42 de locomoti
pe probleme — organizato onorat printr-o şi mai in maselor, pentru dezvoltarea al acestui an, a unor tema rinţi-copii", urmăresc tocmai ne însă redusă. Printre mo la fel de actuale pretutindeni ve Diesel hidraulice la care
rică, edilitar-gospodărească, tensă participare la trebu concepţiei ' înaintate despre tici mai largi,, pe cîteva ci fundamentarea ştiinţifică a tivele obiective enunţate de la noi, dirijate de aspiraţiile este adaptat originalul dis
pentru organizarea şi în rile obştei, ca titlul de lume şi societate, munca cluri, privind educaţia ateist- unor relaţii şi instituţii stră directorul căminului ar fi şi drumul ascendent al socie pozitiv vor economisi anual
drumarea activităţii contro politico - educativă pentru ştiinţifică a sătenilor, expli vechi, în funcţie de realită gura slaba dotare cu apara 368 tone motorină.
lului obştesc, pentru răs- informarea oamenilor asu carea diferitelor fenomene, ţile şi cerinţele contempora tură specifică şi, deci, impo tăţii socialiste spre lărgirea
pîndirea cunoştinţelor ştiin pra sensului şi semnificaţii popularizarea şi explicarea neităţii. sibilitatea introducerii for continuă a orizontului de cu
ţifice, cultural-educative — lor politicii interne şi ex legilor pe înţelesul tuturor, La Baia de Criş, tovarăşul melor moderne, mai atracti noaştere a maselor, spre par CASATORII © Primele
un mare număr de cetă Conferinţa Consiliului terne a partidului şi statu informarea politică operati Gherasim Trifa, vicepre ve, în răspîndirea ştiinţei şi ticiparea activă şi conştientă două familii nou constituite
ţeni şi cadre din combina lui nostru, de popularizare vă. Alături de expuneri şi şedinte al Consiliului popular culturii. Planşele sînt vechi, anul acesta în comuna
tul siderurgic, I.C.S.H. şi municipal Hunedoara a legislaţiei, au fost pro conferinţe cu teme ca „P.C.R. comunal, ne vorbea despre diapozitive nu s-au mai pri a tuturor la construcţia Geoagiu sînt cea a tracto
1
din oraş. bleme asupra cărora parti — forţa conducătoare în preocuparea de a antrena mit de vreun an şi jumăta României noi. ristului Nicolae Slevaş cu
Dezbaterile conferinţei — al Frontului cipanţii la dezbateri — Ion toţi intelectualii comunei (69) te — şi atunci doar de pic Viorica Murg, muncitoare la
prin raportul prezentat şi Ciorîţă, directorul şcolii R.S.R.", „Realizarea cincina la activităţi de răspîndire a tură — nimic din zootehnie, ILEANA L. MUREŞANU „Vidra" şi cea a strunga
luările de cuvînt — au re generale nr. 5, Nicolae De- rului Cornel Mariş cu croi
liefat realizarea de către Unităţii Sodallste ceanu, medic, Romulus toreasa Maria Borza. Un
oamenii muncii hunedoreni Dragoş, prim-secretar al drum lung şi presărat nu
a peste 147 000 tone cocs fcSBBS comitetului municipal al f”................... mai cu bucurii în viaţa îm
metalurgic, 154 000 tone U.T.C., Ionel Toma, procu- A doua preună le dorim.
ror-şef — au stăruit în
fontă, 246 000 tone oţel, mod deosebit, venind cu F O T O C R I T I C Ă
51 000 tone laminate finite, cinste pe care-1 poartă Hu- propuneri menite să aducă ! NAŞTERI 0 In săptămîna
1IŢ 000 tone dolomită, 7 000 nedoara în întrecerea pen un plus de vitalitate în semnificaţie care se încheie azi, pînă
mp fîşii de planşeu şi a tru frumos să fie păstrat complexa muncă de forma j Conform tradiţiei, în rao- ieri dimineaţă, la materni-
altor produse obţinute — an de an". ; mentul de răscruce al a-
un bilanţ al eficienţei econo Organizarea şi desfăşu re şi modelare a omului j nilor s-a auzit fluierul pre- tatea din Haţeg se născu-
nou. Din cuvîntul tovară
băieţi I şi
seră 8 copii — 6
mice, concretizat prin redu rarea controlului obştesc — şilor Alexandru Farkaş, | lungit al locomotivelor. doar două fete. „Greii" la
cerea costurilor cu 325 mi prin cele 126 de echipe Aurelia Crişan, Ioan Mâ \ Pentru mecanicii simerieni această „categorie sînt co-
lioane lei şi depăşirea vo constituite la nivelul mu nase, Pompiliu Tnifan, Con î Vasile Bota, Vasile Ni- piii Dan Antonie Gîrjob de
lumului de beneficii cu a- nicipiului — a fost una din stantin ’ Chirilă, al fiecărui j culescu, Aurel Colcer, E- 3 750 g, primul copil la
1
proape 230 milioane lei. temele asupra cărora s-a vorbitor, s-a desprins do j ugen Cernău, Eugen Toth, părinţi, şi Dorin Bogdan
Membrii consiliilor mu insistat în mod deosebit. rinţa de a participa cu mai j şi alţii, aceste semnale so- Petric de 3 550 g.
nicipal şi comunale ale Consfătuirea, organizată cu multă răspundere la acţiu j nore au avut şi o a doua
Frontului Unităţii Socialis lucrătorii din comerţ-.şi e- nile întreprinse sub egida | semnificaţie, de vestire a
te s-au simţit obligaţi să chipele de control obştesc, consiliului municipal al I unor frumoase succese în COMERŢ © Dacă eşti
recunoască că n-au reuşit în cadrul căreia s-au pre Frontului Unităţii Socialis muncă: economisirea a sortit să iei masa de prinz
să coordoneze în mai bună zentat concluziile în urma te pentru mobilizarea tu 300 kg combustibil, înca- la crama „Odobeşti" din
măsură şi să unească efor controalelor efectuate, a turor locuitorilor Hunedoa ; drarea în timpul planificat Petroşani, ţi se oferă la in
turile tuturor organizaţiilor fost de un real folos pen rei la înfăptuirea marilor | pentru acoperirea distanţe- finit aceeaşi „surpriză" —
componente spre proble tru măsurile de îmbunătă sarcini economice, politice, j lor, sporirea tonajului tre- grătar cu varză. Şi asta de
mele majore ale activităţii ţire a muncii educative în social-culturale pentru anul cîteva luni bune. Şeful de
economice şi sociale ce-şi rîndul salariaţilor din uni 1974. Conferinţa a cerut j nurilor remorcate etc. sală luliu Moldovan (cu
aşteptau rezolvarea într-o tăţile comerciale, de creşte consiliilor municipal, comu responsabilul n-am putut
etapă sau alta, fapt ce a re a responsabilităţii lor nale şi săteşti, organizaţii sta de vorbă deoarece dă
făcut ca la I.M. Hunedoa în relaţia vînzător-cumpă- lor componente, să pună în Mobilă livrată cam rar prin unitate şi în
ra să nu fie realizată o im rător. Dar — aşa după cum centrul activităţii lor asigu chide şi condica de recla
portantă cantitate de fier a relevat raportul şi s-a rarea cunoaşterii de către comerţului maţii cînd pleacă), apre
în concentrat, la autobaza subliniat şi în cuvîntul to fiecare om al muncii a sar ciază că nu a avut cine să
de transport coeficientul de varăşilor Rafila Iacob, pre cinilor de plan pe acest an, Lucrătorii atelierului de facă aprovizionarea cu car
utilizare a parcului de bas şedinta comitetului munici să acţioneze pentru mobi | timplărie din Deva, apar- tofi, murături şi aite alea.
culante să înregistreze doar pal al femeilor, Iuliana Mi- lizarea lor la îndeplinirea j ţinător industriei locale, Pe cînd, totuşi, schimbarea
66,2 la sută, la cooperativa hăilescu, gospodină, Martin acestor sarcini, avînd ca I au livrat, de la începutul meniului ?
„Drum nou“ indicatorul Luch maistru la C.S.H., şi deviză de muncă creşterea : anului şi pînă în prezent,
servicii către populaţie să al altor vorbitori, nu toate un număr de 23 canapele
nu fie îndeplinit, iar miş echipele de control obştesc eficienţei în întreaga acti | tip „Nora", 92 de mese, din LOCUINŢA © Locatarii
carea de inovaţii şi ge şi-au onorat mandatul în vitate. Aceasta presupune care 81 pentru televizor, blocului U3, etajul 4, din
neralizarea iniţiativelor va credinţat, fapt ce a făcut mai multă exigenţă în co
%■ [ 5 camere combinate şi alte Hunedoara, primesc apă
loroase să nu cunoască ca multe neajunsuri în de ordonarea acţiunilor, în j produse din lemn. La rea- ._Imaginea au prezintă o zonă Inundată. Este din capitolul gospodăririi şi înfrumuseţării, caldă numai atunci cînd se
creşteri. Preşedintele consi servirea sau operativitatea modul în care fiecare ! lizarea lor şi-au adus con- o stradă din oraşul reşedinţă de judeţ. Dacă care dau aspect neplăcut acestei zone, îngreu interesează de aceasta în
n-aţi recunoscut-o, să v-o prezentăm : e stra
nează circulaţia, destul de intensă în peri
liului municipal al sindica prestaţiilor să persiste. membru al consiliilor Fron j tribuţia Lucreţia Burcă, da Depozitelor din Deva. Mina gospodarilor metrul depozitelor. Situaţii ce se apropie mod expres mecanicul de
telor, Mihai Cervencovici, Un spaţiu larg în dezba tului Unităţii Socialiste îşi \ Iosif Joc, Maier Cornel, n-a mai aranjat nimic cam de mult pe aici. mult de cea de pe strada Depozitelor se pre la punctul termic. N-ar pu
zintă şi pe străzile Mărăştl, Cuza Vodă, Zam-
Drept urmare : gropile pline cu apă, care-şi
ca şi Victor Zaharco, vi terile conferinţei a fost a- îndeplineşte îndatoririle. | Ladislau Casapo, I. Gher- dau mina, alcătuind un veritabil lac... de a- firescu şi altele. Tot din Deva. tea-o face moi des ? ©
I gheli şi alţii. cumulare. De acumulare a unor neajunsuri VIRGIL ONOIU Şantierul din Brad al T.C.H.
a predat locatarilor blocul
„20 de apartamente" fără
grătare ştergătoare de pi
cioare, deşi acestea erau
(Urmare din pag. 1) din decembrie a fost impu prevăzute în deviz. Le-au
Produse noi 0 fisură, un o tată unui număr de 8 şo uitat ?
planuri de măsuri — apar- feri, ceea ce înseamnă că
Programul dc asinii- I ţinînd Direcţiei de mecani „media pe risipitor" este
larc pe acest an întoc- j zare, producţie industrială optică şi... multe tone tot mare — de 130 li STRADA © In vitrina flo
mit Ia Fabrica de in şi prestaţii din Ministerul tri de benzină ! răriei din Orăştie s-a rătă
dustrie locală Orăştie Construcţiilor Industriale, Faptul că risipitorii îşi Cronica săptăminii loc pentru transportul de cit, printre flori, următorul
cuprinde nu mai pu trustului de construcţii in de benzină risipite plătesc foarte prompt persoane, doar sîntem oa anunţ, încadrat într-o de
ţin de 30 poziţii, în dustriale Timişoara şi sta imputaţiile. cu vociferări şi Două persoane au suferit meni... primantă ramă neagră :
care figurează produse ; ţiei de utilaj transport din scuze aruncate din vîrful leziuni corporale importan „I.G.C.L. Orăştie execută la
noi de mare căutare pe cadrul trustului — nu ţin pentru economisirea benzi lătura starea de fapt. De buzelor, fără să fie invoca te, două autovehicule sînt Incorectitudinea se... comanda dv. coroane fune
piaţa internă şi Ia ex prea bine de cald dacă nu nei, o constituie imputarea pildă, pe luna octombrie te defecţiuni tehnice şi fără avariate grav şi altele 8 rare şi buchete (buchete
1973 o cantitate de 10 327
mireasă),
port. La secţia de ma- j sînt transformate în fapte valorii carburantului con litri de benzină consumată să existe contestaţii pentru prezintă deformări ale ca consemnează nări". E clar ? îmbrăcat lumi
sumat fără justificare fie
şini-unelte a fabricii ! concrete, de eficienţă. Sis cărui şofer la care se con acele sume, destul de mari, roseriei de mai mică im
inginerul Grigorc Ca- j tarea absolută a parcărilor nejustificat a fost imputată plătite din propriile buzu portanţă. Acestea sînt con Este vorba de consemna
trlniuc, lăcătuşii Nico- i la domiciliu, eliminarea u- stată fenomenul. Nu e rău, unui număr de 39 şoferi. nare, denotă că benzina secinţele accidentelor şi rea în tichetul permisului REFLECTOR © Intre pro
lae Gherman şi Ioan i nor parcursuri neraţionale este în spiritul echităţii ca In medie, fiecare din con risipită are „investiţii" mult tarţiponărilor din săptămîna de conducere a unora din blemele gospodăreşti care-i
Holtiş, dc la I.M. Cu- ; la Timişoara, retragerea din benzina risipită să-i „ardă" ducătorii auto respectivi a mai rentabile pentru şoferi, care se încheie azi. tre abaterile de la regulile
gir, timp de o săptă- j circulaţie a 24 maşini (a la buzunare pe autori. A- risipit 265 litri de benzină. undeva, în alte părţi. De Cauzele acestora răiQjn în de circulaţie. Amenda care frămîntă pe sătenii din
mînă au sprijinit con se citi : formarea unui „parc cesta este, de fapt, chiar Unde ? Cum ? Sînt întrebări aceea, Dumitru Dospineanu, continuare consumul de al se aplică pentru aceeaşi a- Banpotoc este şi împrej
cret, practic, pe mese- ; rece" pînă la înlăturarea „bumerangul" risipitorilor pe care secţia de transport şeful secţiei de utilaj-trans- cool, depăşirile neregula batere nu înseamnă că este muirea şcolii şi construcţia
unui grilaj la scările acele
riaşii localnici să pro- ; defecţiunilor tehnice care la care ne refeream. Repe nu şi le-a pus. Ce s-a în- port, Octavian Alic, secreta mentare şi neacordarea de o a doua sancţiune. O ast iaşi clădiri. . Materiale exis
ducă primul Iot de 10 ; duc la depăşirea consumu tăm, este bun procedeul a- tîmplat pînă la 1 octom rul organizaţiei de bază, prioritate, precum şi nea fel de menţiune a primit-o tă, meseriaşi de asemenea.
bucăţi selectoare ale rilor), verificarea consumu plicat însă nu trebuie să brie, cînd carburanţii erau Aurel Pleşu şi Victor Van- tenţia în conducere a auto Crişan Noe din Simeria, Ce mai lipseşte atunci ? Cu
cutiei de viteze de la ! lui de benzină la toate auto constituie singurul mijloc, gestionaţi de şantier, este cea, şefi de coloană, Mircea vehiculelor, cu atît mai str. Biscaria nr. 13, care cu siguranţă, este vorba doar
maşina de frezat cu [ vehiculele, cronometrarea inai ales cind avem de-a uşor de ghicit. Intre altele, Suciu, impiegat auto. şi mult cu cît condiţiile de cîteva zile în urmă a folo ca cineva să dea semnalul
consolă. Acest nou pro- I drumurilor şi stabilirea pre face cu risipirea unor can nu a fost imputat nici un ceilalţi factori răspunzători circulaţie sînt foarte varia sit neregulamentar lumini începerii lucrărilor.
dus cuprinde 95 de j cisă a distanţelor de tităţi industriale dc benzi strop de benzină cuiva, dar — care ne-au fost şi inter te, adesea neprielnice, cu le farurilor autoturismului
repere, cu condiţii \ parcurs etc. sînt cîteva din nă. Pentru că în această s-au atras multe... atenţii ! locutori în ancheta do fa mîzgă, polei, zăpadă şi cea l-CJ-5607, la volanul că
geometrice foarte pre- i lucrările bune care s-au situaţie avem în faţă In noiembrie, „cota" risipei ţă — trebuie să-şi îndrepte ţă. ruia se afla. CONTRAVENŢII © Silvia
tenţioase, şi va intra I făcut. „OPTICA” s-a redus la 3 458 litri, iar atenţia spre descoperirea Unele dintre abaterile de Cioroga, de la magazinul
„Plătesc oricît dar nu-mi
jn fabricaţie de serie i Totuşi, se pare că ideea pe decembrie — la 1 039 drumului pe care-1 ia ben la regulamentul circulaţiei scrieţi în tichet, că mă fac sătesc din satul Teiu, a pri
începind cu luna vii- ţ de bază în jurul căreia ...Greşit adoptată de con le vom prezenta mai jos, de ruşine", aceasta era ru mit mărfuri cu preţ redus.
toare. gravitează acţiunile secţiei, ducerea secţiei pentru a în litri de benzină. Cantitatea zina aşa-zis risipită. acestea constituind cauze gămintea lui C.N., cînd a Le vindea însă tot cu pre
ale producerii unor eveni fost oprit de către un agent ţul cel vechi, li convenea.
mente rutiere cu urmări de circulaţie. Se vede că La alte mărfuri — vrac —
neplăcute. unii conducători auto sînt nici nu afişa preţuri. Pen
tru acestea şi altele a fost
pătrunşi de ruşine numai
La cine cămara e aprovizionată, masa e bogată Năravul din fire... atunci cînd sînt opriţi de amendată cu 300 lei.
omul legii, fiindcă altfel
ar respecta prevederile le
...N-are lecuire, spune un
vechi proverb şi care, se gale şi, prin asta, pe se PROCESE g Judecătoria
După orele de program în mină, uzină sau pe şantier, mulţi cu s-a dovedit, cum s-ar spu şantierul IV: „Consider me MAI FRIG CA AFARĂ... menii lor pe care-i stînje- Deva a condamnat pe A-
dintre oamenii muncii se îndreaptă spre cantine. Aici. trebuie ne, „de-a casei", îi apreciază niul bun, consistent. Apreciez pare, se aplică în compor xinte Aurel, şofer, din Hu
să-i aştepte o sală curată, primi Loare şi un meniu cit mai pe mineri pentru munca lor preocuparea personalului ■ can Cei 50 dc abonaţi ai canti tarea şoferului Ciocan Ioan, nesc. nedoara, la un an muncă
consistent si variat. Cum se .-chită gospodarii de această pre şi îi tratează ca atare. tinei pentru felul cum răspun nei I.A.S. Orăştie, în majorita de la Autobaza 4 Brad.
tenţioasă îndatorire? Pentru a a fia răspuns la această între — Avem circa 160 dc abo de solicitărilor abonaţilor". te muncitori la această între Pentru agent însă legea e corecţională pentru faptul
bare am organizat un raid-anchetă în mal multe cantine din naţi zilnic — nc spunea tova Constantin Popa, de la prindere, dacă nu prea au ce Spunem aşa, deoarece cu lege şi... de a fi condus autovehicu
Valea Jiului, Brad şi Orăştie. Iată cîteva dintre constatările răşa lonescu. Dintre aceştia 46 I.C.S.M. Brad: „Servesc masa reclama în privinţa calităţii două zile în urmă a fost lul sub influenţa băuturilor
noastre : primesc la pachet supliment aici doar de o lună, ca flo mesei, sînt foarte nemulţumiţi depistat de către un echi
ricani lucrurile se cam schim pentru orele dc şut la un pri, tant. Apreciez în ' mod deose în ceea ce priveşte ambianţa D-ale şefilor alcoolice. © Marioara Re-
IN VALEA JIULUI bă. Se vede treaba că aici în- convenabil. bit condiţiile Igienice in care în care servesc masa: în sala paj al serviciului circula siga, din Brad, a fost con
sllozărllc din toamnă s-au fă — Cum staţi cu aprovizio se serveşte mîncarea şi cior de mese e mai frig ca afară! ţie, în timp ce conducea
BUNUL GOSPODAR SE cut de mîntulală. In depozit narea ? bele bune pe care le pregăteş Afirmaţia nu e gratuită. Un damnată la o amendă de
CUNOAŞTE CUM TRECI nu găseşti un morcov, deoa — Nu ducem lipsă de nimic. te bucătăreasa Florica Bobar". muncitor ne spunea : autobuzul cu numărul de Serviciul circulaţie a or 4 000 lei pentru crearea de
PRAGUL CASEI rece vreo 3 300 kilograme au Avem însilozaţi 25 tone car Lucian Itădoi, tehnician con — Lucrăm marea majoritate înmatriculare 31-HD-970 du ganizat un control amănun plusuri în gestiune prin mij
> fost aruncaţi ia gunoi din tofi, 500 kg gulii, 750 kg cea structor: „Sînt mulţumit de a timpului în frig. La masă, pă ce a consumat băuturi ţit al stării tehnice al loace necinstite.
I-a cantina minerilor din cauza deprecierilor. Cartofii pă, 3 400 kg morcovi, 2 300 kg calitatea mesei şi a servirii. chiar dacă nc aşteaptă o mîn alcoolice. Se înapoia din
Vulcan această vorbă se po sînt slab păstraţi, din ei mai murături. Administratorul cantinei e me care bună, plăcerea nc-o fură autovehiculelor aparţinînd
triveşte de minune. Peste tot frigul. Nu ştim cum să mîn- localitatea Curechi spre E.G.C.L. Brad. Printre cele
ordine şi curăţenie, inclusiv în căm mai repede". Brad, la o oră destul de care au ieşit în cursă, cinci ULTIMA ORĂ @ Mai pot
camera unde se spală vesela, Stăm de vorbă cu bucătă matinală. 6,45, şi era în prezentau defecţiuni tehni
numai că uneori lipseşte să Raid-anchetă în cîteva cantine din întreprinderi reasa Piroşco Fazecaş şi aju fi traşi oamenii pe sfoară ?
punii' şi prosopul dc la spălă cursă legală de călători. ce care le făceau improprii Se pare că da. A păţit-o,
tor. Să trecem însă peste a- toarei ei, David Victoria. Dar ca să fie vorba de pentru siguranţa circulaţiei. recent, G. I., din oraşul
ceste amănunte (importante — Iarna asta nu am avut'
lotuşii şi să vedem ce ne o- mult se aruncă dccît intră în Interesant este că la Petrila reu printre abonaţi, Ii consul lemne de foc 1 afirmă inter nărav trebuie ca abaterea Dar toate aveau acte în Brad. Ghiţă Axente Pantea,
îeră la masa de prînz admi cazan. Acum cînd se vede în în depozit nu s-a depreciat tă asupra părerilor. Deşi clă locutoarele. să se repete. Şi Ciocan regulă şi viza şefului de un individ din Tirnava-lneu,
nistratorul George Pop. Zil tr-o situaţie dificilă, adminis nici unul din sortimentele a- direa cantinei nu este prea a- Oare conducerea I.A.S. Orăş Ioan a repetat-o. O dove garaj sau a revizorului teh a venit la Brad să caute
nic două feluri de mîncare. la tratorul Zoriţa Crişan caută mintite. cu toate că sînt în docvată unei cantine, se fac tie serveşte masa la cantină ?
alegere. Oamenii au solicitat, justificări. Acestea însă nu ţin cantităţi mari. Aici însă a e- eforturi pentru ca totul să fie Contabilul întreprinderii ne deşte permisul său de con nic cum că pot circula pe „prieteni adevăraţi", pe ca
prin reprezentanţii lor în co loc de meniuri... Şi iată deci. xistat, după cum am consta curat, ordonat. Păcat că unii spunea că n-au cu ce face ducere în care a fost con drumurile publice. Pentru re să-i uşureze de anumite
mitetul de cantină, diversifica serviciul gospodăresc al minei tat, o preocupare susţinută la dintre abonaţi nu dovedesc foc, nu au combustibil. Dar semnată cu cîtva timp în bunuri. Asta era metoda lui
rea meniului şi această cerin pus pe drumuri acum în plină timpul respectiv pentru apro destulă grijă pentru păstrarea astfel de practici, atît Siler
ţă este respectată de adminis iarnă, după cartofi şi rădăci- vizionarea cu zarzavaturile ne curăţeniei". cine trebuie să se preocupe urmă, tot o astfel de încăl Emilian, cît şi Oprişa Pe de a-i escroca pe paşnicii
traţie. Ccrcetînd listele de me noase. Din acest motiv nici cesare şi însilozarea lor cores Aprecieri care vorbesc clar de aprovizionare ? Este impo care a normelor legale pri tru, care deţin funcţiile la
niuri pe o perioadă de 10 zile. mîncarea nu este dc calitate, punzătoare. că Ia cantina şantierului din sibil dc acceptat ca în zilele vind circulaţia pe drumuri cetăţeni. Aşa s-a „împrie
nu am găsit acelaşi fel de se găteşte la întîmplare ce se Brad, deşi nu există cele mai iernii, sala de mese a canti care ne refeream, an fost tenit" la cataramă şi cu
mîncare de două ori. poate şi mai ales cu ce se CIND ÎNTREG bune condiţii, datorită preo le publice. sancţionaţi cu amendă de
— Cu aprovizionarea în a- primeşte de la alţii. PERSONALUL SE cupării personalului de aici, nei, pardosită cu ciment, să 250 lei achitată pe loc. G. I. A urmat o vizită la
ceastă perioadă stăm bine — O Situaţie similară se poate se poate servi o masă bună, nu fie încălzită. Dar dacă ne Ne punem întrebarea : ce
ne spunea administratorul. A- înlilni şi la Lupeni. Minerii au STRĂDUIEŞTE în condiţii Igienice. aşteaptă conducerea autoba La C.A.P. Turdaş, autove domiciliu, o neatenţie a
vcm cartofi suficienţi, păstraţi cam obiectat în ultimul timp păsarea tronează... zei pentru a-1 face să în hiculul 31-IID-1595, autobas gazdei şi o plecare urgen
în condiţii bune, mai puteam asupra felurilor de mîncare La cantina şantierului nr. 4 Ilaidul-anchetă întreprins la cîteva cantine unde servesc
da şi la alte cantine. Am fă servite care sînt doar cîteva, din Brad, cei 70 dc abonaţi masa oamenii muncii a reliefat că acolo unde a existat preo ţeleagă pe acest şofer, şi ca culantă de 5 tone, este fo tă fără rămas bun, dar cu
cut oferte în acest sens. Zar numărate pe degete. Şi aii- servesc o masă consistentă,
zavaturi avem, de asemenea, cartofii an început să încol gustoasă. Meniurile, atit la cupare pentru aprovizionarea cămării cu toate legumele şi ră- el pe mulţi alţii, pericolul losit fără rost pentru plim un ceas de mînă in buzu s
dăcinoaselc necesare, şi au fost bine depozitate şi păstrate, se
în cantităţi apreciabile, care ţească. De ce ? Pentru că au prînz, cît şi seara sint judi ce-1 prezintă pentru călă nar.
ne ajung pînă la noua recol fost prost păstraţi. De alte cios întocmite. Responsabila pot alcătui meniuri bogate şi variate, aşa cum pe bună drep barea... preşedintelui. Cel \
tate o cer abonaţii. Acum, cei care n-au avut prevederea nece
tă. legume, rădăcinoase pentru cantinei Ana Maciu, se preo sară dau din colţ în colţ, umblă după rădăcinoase, cartofi etc. tori, pentru siguranţa cir puţin aşa ne spune şoferul
Grija din timp pentru buna ciorbe şi supe, nici pomeneală. cupă de aprovizionarea cu toa Este de datoria conducerilor întreprinderilor care au organizate REPORTER ^
aprovizionare şi însilozarc a te cele necesare pregătirii li cantine să instituie un control mai riguros asupra modului in culaţiei în general, consu Cuteanu Vasile. care a fost
zarzavaturilor se răsfrînge po Responsabilul cantinei um nei mese bune. Pentru a afla mul de băuturi alcoolice ? găsit prin Spini şi care pre I
zitiv asupra variaţiei meniuri blă mai mult pe la C.L.F. du părerea despre calitatea me care administratorul cantinei se ocupă de aprovizionare, păs-
lor. a calităţii mesei. Acest pă murături şi după altele... niurilor servite la această can 'rarea produselor şi felul în care se întocmesc şi servesc me Sperăm că aceasta să fie şi cizează că a adus pe şeful S
niurile.
fapt este apreciat de abonaţii Minerii de la Pelrila au, din tină ne-am adresat cîtorva a-
cantinei. luna iulie, cantina pe mîini bonaţi. Iată părerea lor : S. CERBU ultima cursă a lui Ciocan lui pînă la un prieten.
La cantina minerilor din U- bune. Tovarăşa riorica lones- Crislea Cimpoieru, Instalator, C. PETRISOR Ioan, la volanul unui mij Aşa să fie ?
v. ...............................................