Page 9 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 9
Proletari din foafe ţările, unifl-vă!
Agerpres relateaza
Dezvoltarea unor Ritmul înalt de dezvolta
re a producţiei şi moderni
obiective din domeniul zarea ei vor constitui şi
telecomunicaţiilor în cel de-al patrulea an al
cincinalului principalele co
In cursul acestui an vor ordonate ale industriei de
fi construite, dezvoltate sau maşini grele. Se prevede ca
modernizate o sută de obiec volumul producţiei să spo
tive din domeniul teleco rească cu mai bine de 29 la
municaţiilor. In acest scop, sută faţă de nivelul atins
numeroşi proiectanţi, cerce în 1973.
tători, muncitori, tehnicieni
şi ingineri au început lu
crul încă din primele zile Baza tehnică materială
ale noului an. de producţie a
In domeniul telefoniei, a-
tenţia principală este în industriei alimentare
dreptată în direcţia constru
irii centralelor din cartie s-a lărgit cu incă 20
rele bucureştene Drumul de obiective
Taberei, 1 Mai, Colentina,
ANUL XXVI Nr. 5904 SIMBĂTĂ 5 IANUARIE 1974 4 PAGINI 30 BANI a lărgirii capacităţii celor In anul recent încheiat,
care deservesc zonele Mă- baza tehnică materială de
răşeşti, Bellu, Dacia. Ca ur producţie a industriei ali
mare, în acest an se vor mentare s-a lărgit cu incă
r monta, numai în Capitală, 20 de obiective, al căror a-
33 000 de posturi telefonice,
port s-a făcut simţit nu nu
DEMARAJ OPTIM, LA COTE ÎNALTE cu circa 7 000 mai mult de mai în realizarea unui spor
cît anul trecut. De aseme
considerabil de produse, dar
importante
investiţii
nea,
PRODUCţll SPORITE vor fi afectate dezvoltării şi în diversificarea gamei
telefoniei în alte 25 de . mu sortimentale.
Acţiunea de extindere şi
nicipii din ţară, printre ca
DE DÂRUIRE SI RESPONSABILITATE DE CĂRBUNE re Timişoara, Zalău, Alexan de modernizare a acestui
sector, chemat să aducă o
Exploatării miniere Vulcan, dria, Vaslui, Constanţa, Bu contribuţie importantă la
protagonistă în întrecerea so zău şi Focşani. ridicarea nivelului de trai
cialistă ce se desfăşoară in Anul 1974 va marca, al populaţiei, va continua
bazinul carbonifer al Văii totodată, extinderea telefo în acest an pe o scară lăr
niei automate interurbane
Preocuparea centrală Jiului, ii urmează foarte a- prin includerea în cadrul gită. Volumul fondurilor a-
proape şi colectivele de
locate în acest scop va fi
muncă ale altor exploatări acestui sistem a localităţilor cu 80 la sută mai mare de
miniere. Astfel, minerii de la Tg. Mureş, Alexandria, Bu- cît în 1973. Investiţiile vor
a colectivelor C.M. Deva Paroşeni şi-au depăşit sarci huşi. Sinaia. Cisnădie, ur- fi utilizate pentru constru
nile din prima zi de lucru — mînd ca în ultimul an al irea unor obiective, dar şi
3 ianuarie 1974 - cu 342 to cincinalului să fie conecta pentru mai buna folosire a
te oraşele Reşiţa, Tîrgovişte,
ne de cărbune. Sporul de
ACTIVITATE INTENSIVĂ, ză, în principal, pregătirilor Neamţ şi Deva. capacităţilor existente.
Curtea de Argeş, Piatra
producţie obţinut se datorea
Pentru a îndeplini în bu
care s-au făcut pentru în ne condiţii sarcinile pe ca
re le impune o creştere
ceperea cu bine a activităţii
EFICIENTA, IN TOATE pe noul an, acţiuni concre Rezultate remarcabile atît de importantă, benefi
ciarii şi constructorii noi
ale industriei
tizate în asigurarea funcţio
nării corespunzătoare a tu constructoare de lor obiective s-au pregătit
din timp. Au fost elabora
UNITĂŢILE, LA FIECARE turor maşinilor şi utilajelor maşini-grele te şi .aprobate la termenele
din subteran, aprovizionarea
stabilite toate studiile teh-
cu materialele necesare a
nico-economice ale obiecti
Industria constructoare de
locurilor de muncă, creşterea maşini-grele a încheiat a- velor ce urmează a fi ata
LOC DE MUNCĂ ritmurilor de extracţie prin e- nul 1973 cu rezultate re cate în 1974 şi au fost pre
xecutarea mai multor puş-
date peste 90 la sută din
cări etc. marcabile. Astfel, compara proiectele de execuţie. Po
In acelaşi mod au acţio tiv cu anul precedent, rit
Unităţile din cadrul Cen sporite de materii prime. nat, in prima zi de şut, şi mul de creştere a produc trivit documentaţiilor întoc
tralei minereurilor Deva al Creşterile valorice şi la minerii de la Dilja şi Uri- ţiei înregistrat în această mite, in acest an va înce
cătuiesc un perimetru eco sortimentele de bază trebuie cani, care au obţinut pro ramură a fost de 19,7 la pe construcţia a două noi
nomic vast, în care colecti să le realizăm ou precădere V- ducţii suplimentare de 342 sută. In unele subramuri. fabrici de zahăr, a şapte
vele sînt confruntate cu sar prin sporirea mai rapidă a tone şi, respectiv, 96 tone de creşterea producţiei a fost noi unităţi producătoare de
cini majore ce le revin din productivităţii muncii, îndeo cărbune. Sporurile înregis mult mai substanţială. Ast brînzeturi, a unei fabrici de
cuvîntarea rostită de tovară sebi a celei fizice. Da acest trate sînt departe de a-i fel, producţia de utilaj e- bere la Haţeg şi a uneia de
şul Nicolae Ceauşescu la indicator important, compa mulţumi pe minerii Văii Jiu nergetic a sporit cu 61 la ulei comestibil la Buzău, a
Plenara C.C. al P.C.R. din rativ cu anul trecut, se im lui, care au hotârit să facă sută, cea de utilaj tehno unor unităţi de prelucrare
noiembrie anul trecut, pri pune să se obţină creşteri de Răgaz (le-o clipă pentru o fotografie, acceptat cu greu de formaţia condusă de comunistul totul pentru ca munca pe logic — cu 88 la sută, con a cărnii la Piteşti. Alexan
vind intensificarea producţi 14,3 la sută la I.M. Barza, Gheorghe Micu, din cadrul secţiei reparaţii siderurgice a C.S. Hunedoara. Era noapte, si echi 1974 să se ridice la cerin strucţiile navale — cu 64 dria, Miercurea Ciuc, Bu
ei şi ridicarea Ta cote supe 13,8 la sută la mina Deva, pa executa o reparaţie la bateria de cocs. ţele majore ce stau in faţa la sută, iar producţia mij zău, Reşiţa, Baia Mare, Si
rioare a eficienţei acesteia, 10,7 la sută la Muncel. Pre Foto: N. NEGRU lor în acest cincinal. loacelor de transport şi ru biu şi Bacău. Se vor reali
astfel incit planul pe 1974 vederi asemănătoare sînt şl tiere a crescut cu 85 la su za, de asemenea, amenajări
să fie realizat exemplar. la celelalte unităţi. Ele arată tă. In acelaşi timp, este. de piscicole însumînd o supra
Pentru a consemna modul clar că în acest an, mai mult amintit că mai mult de ju faţă de 30 000 ha şi va
în care sînt angajate colecti ca pînă în prezent, este ne Pledoarie pentru sîrguintă mătate din volumul pro continua, în ritm susţinut,
vele şi conducerea centralei cesar să se acţioneze cu toa Feroviarii ducţiei l-au reprezentat ma acţiunea de valorificare a
la înfăptuirea acestor înda tă fermitatea pentru ridica şinile, agregatele şi insta potenţialului piscicol al
toriri, am organizat o discu rea efectivă a randamentului începutul acestui an încăr nii socialiste şi, totodată, în Pentru că, ceva mai tîrziu, acţionează laţiile noi sau modernizate. rîurilor interioare ale ţării.
ţie în prima zi de lucru a muncii la nivelul corespun cat cu evenimente politice şi crederea deplină a ţării în am văzut-o cum muncea la «
noului an cu tovarăşii ing. zător posibilităţilor ce le economice, cu responsabili forţa şi energiile creatoare maşina de injecţie. Pricepe cu rodnice rezultate
Râul Costea şi ing. Ioan Di- avem, al cerinţelor genera tăţi majore, declanşează în ale anilor puţini la număr rea şi seriozitatea în acţio
niş, director tehnic şi, res le din economie. memoria fiecăruia din noi dar bogaţi în fapte presti narea maşinii, calitatea pro
pectiv, director cu producţia — Asemenea cerinţe sînt imaginile de neuitat ale în gioase. duselor executate au fost în SIMERIA. Primele zile ale
la C.M. Deva. deosebit de evidente la toţi ceputului de muncă, acele Şi fiind vorba de fapte — tărite cu noi argumente de acestui an au însemnat şi Săptămîna hărniciei
— Planul pe ’74 se carac indicatorii care privesc creş momente unice cînd, după o unitatea de măsură echita către comunistul Nicolae Su- obţinerea primelor succese in
terizează în ansamblu prin terea eficienţei. Care sînt pregătire profesională adec bilă a conştiinţei noastre — ciu, mecanic vechi în cadrul muncă de către colectivul
creşteri mobilizatoare, care elementele ce definesc anga vată, simţi cum ţi se supun să întoarcem ,,orele" timp.u-;- secţiei: „Lia Pop s-a distins de ceferişti din triajul Sime- tinereşti
au la bază necesitatea acce jarea resurselor din între cu uşurinţă maşinile compli lui cu o lună şi ceva în ih ' muncă încă clin timpul rja,. Astfel, au fost compuse
lerării punerii în valoare a prinderile şi exploatările mi cate ale fluxului, iar produ urmă... Tinerii utecişti din cînd era elevă. Acum, deşi 49 de trenuri cu 2 688 va
tuturor resurselor existente niere din centrală la ridica sele capătă forma şi culoarea schimbul B, din cadrul sec are numai 3 luni de produc goane şi au fost descompu Ultima săptămînă din a- de reparaţii la 2 locomotive
în economie. Cum se reflec rea gradului de economicita pe care ai gîndit-o mai di ţiei de mase plastice a I.C. ţie, şi-a cîştigat preţuirea şi se 48 de trenuri cu 2 600 va nul pe care l-am încheiat a cu aburi.
tă acestea în cadrul cen te a producţiei ? nainte cu forţa penetrantă Orăştie, se află în şedinţă. încrederea întregului colectiv, goane - aceste operaţii de fost, pentru tineretul hune- Elevii Grupului şcolar si
tralei ? a tinereţii. Aceste sentimen compunere şi descompunere
— Recentele măsuri adop Se analizează tocmai modul poate executa orice lucrare, a trenurilor fiind principalele dorean, o perioadă de în derurgic de la Hunedoara
— Prevederile pe anul în tate la indicaţia conducerii te fireşti şi simple care se în care contribuie aceştia la oricit de grea. Ce mai, este faţete ale muncii ceferişti trecere puţin obişnuită, în au confecţionat piese de
care am intrat arată sporuri partidului privind reaşezarea perpetuează în noi toţi de la realizarea cincinalului îna o fată curajoasă!" lor din acest loc. Totodată, care fiecare făurar de bu schimb pentru C.S. II. in
dinamice la toate capitolele. unor preţuri de producţie şi o etapă la alta au fost ex inte de terfnen, adică felul „Curajul muncii" de care tonajul pe tren de marfă a nuri materiale a dorit să sc valoare de 12 800 lei, au
Exprimată valoric, producţia livrare au creat pentru pri primate cu cîtva timp în ur cum a fost tradusă în viaţă ne-a vorbit comunistul Suciu fost îmbunătăţit cu 0,60 la afirme la locul de muncă sprijinit şantierul IV —
unităţilor noastre din jude ma oară premise ca, încc- mă într-o chemare de înaltă a fost pus în evidenţă cu şi sută, mărindu-se considera printr-o dăruire exemplară, I.C.S.TI. pentru predarea la
ţul Hunedoara va marca o pînd cu acest an, toate uni vairnre etico-profesională: chemarea amintită mai îna mai multă pregnanţă la în bil şi viteza medie comer întrecerea' — care face par timp a noului liceu indus
inte. Intre alţii, ia cuvîntul
creştere de circa 30 milioa tăţile centralei să lichideze „Tineretul — factor aotiv în şi operatoarea Lia Pop. Ma ceputul acestui an, în primele cială - cu 29,32 la sută. te din marea competiţie a trial. La C.S.TI. tinerii au
ne faţă de anul trecut, ceea dotaţiile, să desfăşoare o ac îndeplinirea cincinalului îna turitatea cu care discută zile de activitate, cînd tînăra Au contribuit la obţinerea ţării „Tineretul — factor colectat 115 tone fier vechi,
ce evidenţiază accentuarea tivitate economico-financiară inte de termen!" Ea exprimă problemele esenţiale ale mun operatoare şi-a depăşit con acestor rezultate prestigioa activ în realizarea cin iar tinerii din organizaţiile
procesului de extracţie şi sănătoasă, asigurînd din ac cum nu se poate mai bine anco- cii se contrazice flagrant stant norma zilnică de lucru se şefii de manevră Traian cinalului înainte de ter U.T.C. de la I.M.FI. au lu
prelucrare a minereurilor tivitatea proprie, pe lingă a- rajul adine al tinerei gene cu... chipul tînăr al opera cu 10 la sută. Dănilă şi ion Drijman, ope men" — s-a soldat cu roa crat, zilnic, cîte 2 ore în a-
feroase şi neferoase, o mai raţii de muncă în probleme ratorul programator Cornel de de prestigiu. Corolarul fara programului, extrăgind
mare contribuţie a fiecărei AL. VALERIU le majore actuale de dezvol toarei. Şi totuşi nu era vor MARIN NEGOiŢĂ Munteanu, impiegatul de efortului tineresc, făcut la peste plan 200 tone de mi
unităţi la asigurarea econo tare şi înflorire, din toate ba de o contradicţie în ade mişcare Dorin Moraru şi alţii. sfîrşitul săptămînii de în nereu. La Fabrica „Vidra"
miei naţionale cu cantităţi (Continuare in pag. a 3-a) punctele de vedere, a naţiu văratul înţeles al cuvîntului. (Continuare in pag. a 3-a) trecere, e deosebit de meri Orăştie, prin confecţiona
tuos. Tinerii de la exploa rea de către tinerele fete a
tările miniere din Valea unor huse pentru maşini şi
Jiului şi-au măsurat hărni preşuri s-au realizat econo
cia în cantităţi sporite de mii în valoare de 100 000
lei. Tot ia Orăştie, dar de
Deficienţele in desfăşurarea cărbune extrase în afara această dată la întreprin
sarcinilor de plan :
1 100
derea chimică — unde co
Toţi meşteşugarii intr-un singur glas tone în plus. La acest suc lectivul merge cu paşi si
ces şi-au pus bărbătească
semnătură tinerii din bri guri pe drumul înfăptuirii
învăţămintului agrozootehnic faţă toţi şefii de secţii, conducerea cooperativei meşte găzile conduse de uteciştii ţelului propus : de a deve
Se dezbăteau cifrele de plan pe acest an. Erau de
ni un colectiv al cinstei,
Constantin Chiţan de la
şugăreşti „Retezatul" din Haţeg. Primul a vorbit Viorel E.M. Lonea, Constantin Po demnităţii şi onoarei — ti
pa de la E.M. Vulcan, Hai- nerii utecişti au confecţio
Iezan, preşedintele cooperativei. Apoi Dumitru Balintoni,
nat piese pentru autoturis
să fie grabnic înlăturate! Pompei Bărboni. Ioan Para, Toma Pârău, Emil Şelariu, du Andraş, Kovacs Adal- mele Dacia 1 300 cu materi
bert de la E.M. Petrila şi
ale economisite. La F.I.L.
mulţi alţii.
Sidonla Mureşan, Ioan Vlăiconi. Ei au exprimat angaja
mentul ferm — propriu şi al tuturor meşteşugarilor: Tinerii de Ia mina Petri Orăştie — fabrică recunos
cută pentru ritmul cu ca
Ridicarea nivelului de cu- tice, îi ajută efectiv pe „Vom depăşi sarcinile cu 125 mii Iei la valoarea produc la au reparat după orele re urcă spre îndeplinirea în
oştinţe profesionale ale ţă- cursanţi să stăpînească me de program perforatoare şi numai 3 ani şi 9 luni a sar
anilor cooperatori constitu- todele înaintate de creştere ţiei marfă, 50 mii Iei Ia prestări servicii, 125 mii Iei la ciocane pneumatice, au or cinilor actualului cincinal
î una din sarcinile de ma- şi hrăni,re a animalelor. Te livrări de mărfuri la fondul pieţei, 65 mii lei Ia desfa ganizat acţiuni de descon — uteciştii au colectat 80
imă importanţă pe care matica celor 12 lecţii plani ceri de mărfuri, rentabilitatea va creşte cu 0,65 la sută". gestionare a galeriilor, de tone de fier vechi.
artidnl le-a pus în faţa lu- ficate, din care s-au expus 6, Un angajament care ii onorează ! Rezultatele obţinute de aprovizionare a locurilor _ N-a_ lipsit, în această săp
rătorilor din agricultură, în- a fost aleasă în strînsă le de muncă cu material lem tămînă a hărniciei, nici a-
uşirea şi aplicarea tehnolo- gătură cu activitatea practi aceşti harnici meşteşugari în 1973 dau garanţie că anga nos, au colectat fier vechi. portul tinerilor meşteşugari.
iilor înaintate în zootehnie că din fermă. Dintre acestea jamentul pe 1974 va fi îndeplinit cu cinste. Nici elevii şcolii uzinale de Consemnăm un singur fapt,
i în sectorul vegetal fiind am notat: asigurarea bazei la I.U.M. Petroşani nu s-ati credem meritoriu : La coo
n deziderat esenţial pentru furajere şi gospodărirea ju lăsat mai prejos. Ei s-au perativa „Retezatul" din
reşterea producţiei şi a pro- dicioasă a nutreţurilor, hră- unit într-o acţiune care să Haţeg cei mai buni meşteri
uctivităţii muncii. Materia- nirea animalelor după nor contribuie la îmbunătăţirea din rîndul uteciştilor s-au
zarea acestei cerinţe impu- me şi naţii, îngrijirea tine condiţiilor de muncă din angajat să rămînă zilnic,
e ca o deosebită grijă să retului de prăsilă, cauzele halele întreprinderii. Astfel în plus, cîteva ore în coo
ie acordată desfăşurării în- îmbolnăvirii şi prevenirea Panouri mari, prefabricate, au efectuat săparea unui perativă. pentru a contribui
ăţămîntului agrozootehnic lor etc. îngrijitorii de ani şanţ pe o lungime de 60 m cu hărnicia lor la succesele
e masă. In cooperativele a- male Balaş David şi Ana, pentru aducţiunea apei in tinerilor hunedoreni. Anga
ricole unde organizaţiile de Mariş Ion şi Panaschiva, Co- dustriale în turnătorie. La jamentul lor a devenit fapt.
artid, consiliile de conduce- eiş Francisc şi Irina, Drăguş producţie atelierul de bobinaj au fost Fapte dovedite de cele 30
e şi cadrele tehnice se pre- Vasile şi Ana, Lăcan Con io reparate, tot în afara pro de balonzaide din re-
cupă cu răspundere de bu- stantin şi Rafila dovedesc in gramului de lucru. 5 ma lon, 35 perechi pan
ul mers al propagandei a- teres sporit şi multă stră La linia nr. 4 de prefa cuinţe din judeţ. Dovada: şini electrice, realizîndu-se taloni, 5 haine de piele şi
ricole, respectiv de învăţă- danie pentru a-şi ridica ni bricate de Ia I.M.C. Deva numai în primele trei luni însemnate economii. Şi tot 20 de articole pentru lenje
lîntul agrozootehnic, se ob- velul de cunoştinţe profesio se fac intense pregătiri ale anului Ia întreprinde la Petroşani, o altă acţiune rie de corp confecţionate
in rezultate meritorii în nale în meseria pc care o pentru realizarea unui pro rea de la Bîrcea se vor frumoasă. De astă dată în în plus.
ierfecţionarea pregătirii pro- practică. dus — panourile mari din realiza 1 500 mc, urrnînd rîndul ceferiştilor tineri. .A fost. aşadar. în întreg
esionale a cooperatorilor, Tot la unitatea amintită beton. Produse la început ca pînă la finele anului, Brigada condusă de utecis- judeţul o săptămînă a hăr
cestea evidenţiindu-se şi pe este prevăzut să funcţione experimental, panourile mari cantitatea de panouri mari Comunista Aurelia David, operatoare chimistă la secţia mase tul Petru Human de la niciei tinereşti încununată
ilanul realizărilor în pro- ze şi un curs de calificare l’a prefabricate intră astfel din beton să se ridice la plastice a I.C. Orăştie, îşi depăşeşte permanent sarcinile de complexul C.F.R. a execu - de roade.
iucţie. locul de muncă cu durata masiv în construcţia de lo 10 000 metri cubi. producţie, imprimînd o calitate sporită produselor executate. tat, în timpul liber, lucrări I. RESIGA
Foto: VIRGIL ONOIU
Şeful fermei zootehnice a de un an fără scoaterea din
l.A.P. SLmeria, ing. Candia- producţie la care să fie cu
io Brînză. aprecia că efi- prinşi 20 de cooperatori din
ienţa cursurilor pe care le ferma horticolă. Despre ac r
ine cu cci 15 îngrijitori dc tivitatea acestui curs nu se O INIŢIATIVĂ „PRIETENII LUI nicipal Petroşani al Orga jm tră — Sălaşu de Sus. In Valea Jiului va funcţiona da Lenin. din Deva, pe
pionierilor,
cei
inimale cuprinşi la cercul poate însă vorbi decît la VALOROASĂ GRIGORESCU" nizaţiei şcolari hunedoreni prezent, se acţionează la capacitatea proiectată lingă activitatea propriu-
zece
u profil zootehnic se mate- timpul viitor. De ce ? Lecto vor petrece, timp de 3 zi pentru aprovizionarea ma iniţial. zâsă s-au introdus noi
terialelor
de
întreţinere
servicii
populaţie.
pentru
Aşa se intitulează cercul
ializează în obţinerea unei rul. respectiv şeful fermei, „Prietenul noului anga cîe desen, recent înfiinţat le, în tabăra „Intîlnirea DE LA şl a celor antiderapante PRIN CONTRIBUŢIA Este vorba despre repara
iroducţii medii zilnice de 600 este plecat în concediu şi se jat", este titlul unei ini la Şcoala generală nr. 1 ambasadorilor prieteniei" din balastierele proprii de COOPERATORILOR ţii îmbrăcăminte şi cusut
unde se
de la Braşov,
ţiative aplicate la C. S.
Ia Prioaz, Bretea Roniănă
nasturi, operaţii ce se e-
lapte marfă. Lecţiile, care N. TlRCOB Hunedoara. Este vorba din Hunedoara, sub vor întîlni cu colegi din şi Vaţa de Jos, pentru a- xecută la solicitarea cli
Unităţile
agricole
din
o ţin la locul de muncă şi despre o acţiune între conducerea prof. Emilian toate judeţele ţării. Aici taea.rea lucrărilor de as comuna Romos au prevă entelei.
Moţescu. Ca prim obiec
înt însoţite de aplicaţii prac (Continuare in pag. a 3-a) prinsă de comuniştii de tiv, „Prietenii lui Grigo- vor avea loc dezbateri in faltare a unor drumuri zut ca în cadrul progra
aici pentru integrarea în teresante, întîlniri cu pre O ZI care fac legătura între
producţie a noilor anga rescu“ şi-au propus orga şedintele Consiliului Na şoselele naţionale şi anu mului de îmbunătăţiri VREMEA
nizarea unei expoziţii de
jaţi. „Prietenul noului an desene, dedicată celei ţional al Organizaţiei pio mite centre de comună — funciare să efectueze lu
combaterea
crări
pentru
PAGINA A II-A gajat" este nn om cu ex de-a 25-a aniversări a or nierilor, vor participa la Boşorod, Turdaş, Ribl- băltirii apei pe aproape Pentru 24 ore
ţa etc.
acţiuni
cultural-sportivc
perienţă — dc preferinţă
ganizaţiei pionierilor.
hectare.
Acţiunea
180
a
vor lipsi
de la care nu
şef de echipă, maistru, întrecerile de schi şl car TERMEN - 1980 demarat, pînă acum coo Vreme in general fru
tehnician — care se anga „AMBASADORII" navalul. LA peratorii participînd la moasă, cu cerul schimbă
de
realizarea
şi
şanţuri
jează faţă de proaspătul Ieri la prinz, au pără MODERNIZĂRI Peste puţine zile, la mi oanale pentru drenarea tor. Vîntul va sufla din
sud-est, cu intensificări în
muncitor (şi faţă de sine) sit Deva, plecînd spre na Vulcan vor începe lu unei suprafeţe de 50 hec sud. Temperatura in u-
Braşov, cei mai buni şi crările de deschidere a o- tare.
să se ocupe îndeaproape mai activi pionieri, repre DE DRUMURi rizontului 360, necesar re şoară scădere. Maximele
de pregătirea profesională zentanţi ai comandamen Recent, colectivul dc glementării transportului vor fi cuprinse intre 1
grad şi 6 grade ziua. iar
a acestuia. La ajustajele telor municipale şi orăşe muncă al Direcţiei jude ALTA în subteran. Lucrarea ne NOI SERVICII
neşti ale organizaţiei pio ţene de drumuri şi po cesită un volum conside PENTRU POPULAŢIE noaptea minimele vor fi
de la secţia bluming-semi- nierilor din judec însoţiţi duri a terminat asfaltarea rabil de muncă şi va fi cuprinse între minus 4
fabricatc se şi culeg roa de Victor Iaţenco, pre unui drum de 5 km pe terminată în 1980 — an in La unitatea de curăţă grade şi 1 grad. Diminea
dele iniţiativei. şedintele Consiliului mu traseul Ohaba de sub Pia- unir care această mină din torie chimică dc pe stra ţa, ceaţă locală.