Page 9 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 9

Proletari din foafe ţările, unifl-vă!
                                                                                                                                                                                                Agerpres relateaza



                                                                                                                                                                                               Dezvoltarea unor              Ritmul  înalt  de  dezvolta­
                                                                                                                                                                                                                           re  a  producţiei  şi  moderni­
                                                                                                                                                                                               obiective din domeniul      zarea  ei  vor  constitui  şi
                                                                                                                                                                                               telecomunicaţiilor          în  cel  de-al  patrulea  an  al
                                                                                                                                                                                                                           cincinalului  principalele  co­
                                                                                                                                                                                                 In  cursul  acestui  an  vor   ordonate  ale  industriei  de
                                                                                                                                                                                               fi  construite,  dezvoltate  sau   maşini  grele.  Se  prevede  ca
                                                                                                                                                                                               modernizate o sută de obiec­  volumul  producţiei  să  spo­
                                                                                                                                                                                               tive  din  domeniul  teleco­  rească  cu  mai  bine  de  29  la
                                                                                                                                                                                               municaţiilor.  In  acest  scop,   sută  faţă  de  nivelul  atins
                                                                                                                                                                                               numeroşi  proiectanţi,  cerce­  în 1973.
                                                                                                                                                                                               tători,  muncitori,  tehnicieni
                                                                                                                                                                                               şi  ingineri  au  început  lu­
                                                                                                                                                                                               crul  încă  din  primele  zile   Baza tehnică materială
                                                                                                                                                                                               ale noului an.              de producţie a
                                                                                                                                                                                                 In  domeniul  telefoniei,  a-
                                                                                                                                                                                               tenţia  principală  este  în­  industriei alimentare
                                                                                                                                                                                               dreptată  în  direcţia  constru­
                                                                                                                                                                                               irii  centralelor  din  cartie­  s-a lărgit cu incă 20
                                                                                                                                                                                               rele   bucureştene   Drumul   de obiective
                                                                                                                                                                                               Taberei,  1  Mai,  Colentina,
           ANUL XXVI Nr. 5904                                                        SIMBĂTĂ 5 IANUARIE 1974                                                         4 PAGINI 30 BANI          a  lărgirii  capacităţii  celor   In  anul  recent  încheiat,
                                                                                                                                                                                               care  deservesc  zonele  Mă-   baza  tehnică  materială  de
                                                                                                                                                                                               răşeşti,  Bellu,  Dacia.  Ca  ur­  producţie  a  industriei  ali­
                                                                                                                                                                                               mare,  în  acest  an  se  vor   mentare  s-a  lărgit  cu  incă
        r                                                                                                                                                                                      monta,  numai  în  Capitală,   20  de  obiective,  al  căror  a-
                                                                                                                                                                                               33  000  de  posturi  telefonice,
                                                                                                                                                                                                                           port  s-a  făcut  simţit  nu  nu­
            DEMARAJ  OPTIM,  LA  COTE  ÎNALTE                                                                                                                                                  cu  circa  7  000  mai  mult  de­  mai  în  realizarea  unui  spor
                                                                                                                                                                                               cît  anul  trecut.  De  aseme­
                                                                                                                                                                                                                           considerabil  de  produse,  dar
                                                                                                                                                                                                               importante
                                                                                                                                                                                                     investiţii
                                                                                                                                                                                               nea,
                                                                                                                                                              PRODUCţll SPORITE                vor  fi  afectate  dezvoltării   şi  în  diversificarea  gamei
                                                                                                                                                                                               telefoniei în alte 25 de . mu­  sortimentale.
                                                                                                                                                                                                                             Acţiunea  de  extindere  şi
                                                                                                                                                                                               nicipii  din  ţară,  printre  ca­
            DE DÂRUIRE SI RESPONSABILITATE                                                                                                                        DE CĂRBUNE                   re Timişoara, Zalău, Alexan­  de  modernizare  a  acestui
                                                                                                                                                                                                                           sector,  chemat  să  aducă  o
                                                                                                                                                                Exploatării miniere Vulcan,    dria,  Vaslui,  Constanţa,  Bu­  contribuţie   importantă   la
                                                                                                                                                              protagonistă în întrecerea so­   zău şi Focşani.             ridicarea  nivelului  de  trai
                                                                                                                                                              cialistă  ce  se  desfăşoară  in   Anul   1974   va   marca,   al  populaţiei,  va  continua
                                                                                                                                                              bazinul  carbonifer  al  Văii    totodată,  extinderea  telefo­  în  acest  an  pe  o  scară  lăr­
                                                                                                                                                                                               niei  automate  interurbane
                      Preocuparea centrală                                                                                                                    Jiului,  ii  urmează  foarte  a-   prin  includerea  în  cadrul   gită.  Volumul  fondurilor  a-
                                                                                                                                                              proape  şi  colectivele  de
                                                                                                                                                                                                                           locate  în  acest  scop  va  fi
                                                                                                                                                              muncă  ale  altor  exploatări    acestui  sistem  a  localităţilor   cu  80  la  sută  mai  mare  de­
                                                                                                                                                              miniere. Astfel, minerii de la   Tg.  Mureş,  Alexandria,  Bu-   cît  în  1973.  Investiţiile  vor
                   a colectivelor C.M. Deva                                                                                                                   Paroşeni şi-au depăşit sarci­    huşi.  Sinaia.  Cisnădie,  ur-   fi  utilizate  pentru  constru­
                                                                                                                                                              nile din prima zi de lucru —     mînd  ca  în  ultimul  an  al   irea  unor  obiective,  dar  şi
                                                                                                                                                              3 ianuarie 1974 - cu 342 to­     cincinalului  să  fie  conecta­  pentru  mai  buna  folosire  a
                                                                                                                                                                                               te  oraşele  Reşiţa,  Tîrgovişte,
                                                                                                                                                              ne  de  cărbune.  Sporul  de
             ACTIVITATE INTENSIVĂ,                                                                                                                            ză,  în  principal,  pregătirilor   Neamţ şi Deva.           capacităţilor existente.
                                                                                                                                                                                               Curtea  de  Argeş,  Piatra
                                                                                                                                                              producţie obţinut se datorea­
                                                                                                                                                                                                                             Pentru  a  îndeplini  în  bu­
                                                                                                                                                              care  s-au  făcut  pentru  în­                               ne  condiţii  sarcinile  pe  ca­
                                                                                                                                                                                                                           re  le  impune  o  creştere
                                                                                                                                                              ceperea  cu  bine  a  activităţii
                EFICIENTA, IN TOATE                                                                                                                           pe  noul  an,  acţiuni  concre­  Rezultate remarcabile       atît  de  importantă,  benefi­
                                                                                                                                                                                                                           ciarii  şi  constructorii  noi­
                                                                                                                                                                                               ale industriei
                                                                                                                                                              tizate în asigurarea funcţio­
                                                                                                                                                              nării  corespunzătoare  a  tu­   constructoare de            lor  obiective  s-au  pregătit
                                                                                                                                                                                                                           din  timp.  Au  fost  elabora­
              UNITĂŢILE, LA FIECARE                                                                                                                           turor  maşinilor  şi  utilajelor   maşini-grele              te  şi  .aprobate  la  termenele
                                                                                                                                                              din subteran, aprovizionarea
                                                                                                                                                                                                                           stabilite  toate  studiile  teh-
                                                                                                                                                              cu  materialele  necesare  a
                                                                                                                                                                                                                           nico-economice  ale  obiecti­
                                                                                                                                                                                                 Industria  constructoare  de
                                                                                                                                                              locurilor de muncă, creşterea    maşini-grele  a  încheiat  a-   velor  ce  urmează  a  fi  ata­
                     LOC DE MUNCĂ                                                                                                                             ritmurilor de extracţie prin e-   nul  1973  cu  rezultate  re­  cate  în  1974  şi  au  fost  pre­
                                                                                                                                                              xecutarea  mai  multor  puş-
                                                                                                                                                                                                                           date  peste  90  la  sută  din
                                                                                                                                                              cări etc.                        marcabile.  Astfel,  compara­  proiectele  de  execuţie.  Po­
                                                                                                                                                                In  acelaşi  mod  au  acţio­   tiv  cu  anul  precedent,  rit­
            Unităţile  din  cadrul  Cen­  sporite de materii prime.                                                                                           nat,  in  prima  zi  de  şut,  şi   mul  de  creştere  a  produc­  trivit  documentaţiilor  întoc­
          tralei  minereurilor  Deva  al­  Creşterile  valorice  şi  la                                                                                       minerii  de  la  Dilja  şi  Uri-   ţiei  înregistrat  în  această   mite,  in  acest  an  va  înce­
          cătuiesc  un  perimetru  eco­  sortimentele  de  bază  trebuie                                                                                      cani,  care  au  obţinut  pro­   ramură  a  fost  de  19,7  la   pe  construcţia  a  două  noi
          nomic  vast,  în  care  colecti­  să  le  realizăm  ou  precădere   V-                                                                              ducţii  suplimentare  de  342    sută.  In  unele  subramuri.   fabrici  de  zahăr,  a  şapte
          vele  sînt  confruntate  cu  sar­  prin  sporirea  mai  rapidă  a                                                                                   tone şi, respectiv, 96 tone de   creşterea  producţiei  a  fost   noi  unităţi  producătoare  de
          cini  majore  ce  le  revin  din   productivităţii  muncii,  îndeo­                                                                                 cărbune.  Sporurile  înregis­    mult  mai  substanţială.  Ast­  brînzeturi,  a  unei  fabrici  de
          cuvîntarea  rostită  de  tovară­  sebi  a  celei  fizice.  Da  acest                                                                                trate  sînt  departe  de  a-i    fel,  producţia  de  utilaj  e-   bere  la  Haţeg  şi  a  uneia  de
          şul   Nicolae   Ceauşescu   la   indicator  important,  compa­                                                                                      mulţumi pe minerii Văii Jiu­     nergetic  a  sporit  cu  61  la   ulei  comestibil  la  Buzău,  a
          Plenara  C.C.  al  P.C.R.  din   rativ  cu  anul  trecut,  se  im­                                                                                  lui,  care  au  hotârit  să  facă   sută,  cea  de  utilaj  tehno­  unor  unităţi  de  prelucrare
          noiembrie  anul  trecut,  pri­  pune  să  se  obţină  creşteri  de   Răgaz  (le-o  clipă  pentru  o  fotografie,  acceptat  cu  greu  de  formaţia  condusă  de  comunistul   totul  pentru  ca  munca  pe   logic  —  cu  88  la  sută,  con­  a  cărnii  la  Piteşti.  Alexan­
          vind  intensificarea  producţi­  14,3  la  sută  la  I.M.  Barza,   Gheorghe  Micu,  din  cadrul  secţiei  reparaţii  siderurgice  a  C.S.  Hunedoara.  Era  noapte,  si  echi­  1974  să  se  ridice  la  cerin­  strucţiile  navale  —  cu  64   dria,  Miercurea  Ciuc,  Bu­
          ei  şi  ridicarea  Ta  cote  supe­  13,8  la  sută  la  mina  Deva,   pa executa o reparaţie la bateria de cocs.                                    ţele  majore  ce  stau  in  faţa   la  sută,  iar  producţia  mij­  zău,  Reşiţa,  Baia  Mare,  Si­
          rioare  a  eficienţei  acesteia,   10,7  la  sută  la  Muncel.  Pre­                                                        Foto: N. NEGRU          lor în acest cincinal.           loacelor  de  transport  şi  ru­  biu  şi  Bacău.  Se  vor  reali­
          astfel  incit  planul  pe  1974   vederi  asemănătoare  sînt  şl                                                                                                                     tiere  a  crescut  cu  85  la  su­  za,  de  asemenea,  amenajări
          să fie realizat exemplar.    la  celelalte  unităţi.  Ele  arată                                                                                                                     tă.  In  acelaşi  timp,  este.  de   piscicole  însumînd  o  supra­
           Pentru  a  consemna  modul   clar  că  în  acest  an,  mai  mult                                                                                                                    amintit  că  mai  mult  de  ju­  faţă  de  30  000  ha  şi  va
          în  care  sînt  angajate  colecti­  ca  pînă  în  prezent,  este  ne­  Pledoarie pentru sîrguintă                                                                                    mătate  din  volumul  pro­  continua,  în  ritm  susţinut,
          vele  şi  conducerea  centralei   cesar  să  se  acţioneze  cu  toa­                                                                                      Feroviarii                 ducţiei  l-au  reprezentat  ma­  acţiunea  de  valorificare  a
          la  înfăptuirea  acestor  înda­  tă  fermitatea  pentru  ridica­                                                                                                                     şinile,  agregatele  şi  insta­  potenţialului   piscicol   al
          toriri,  am  organizat  o  discu­  rea  efectivă  a  randamentului   începutul  acestui  an  încăr­  nii  socialiste  şi,  totodată,  în­  Pentru  că,  ceva  mai  tîrziu,   acţionează  laţiile noi sau modernizate.  rîurilor interioare ale ţării.
          ţie  în  prima  zi  de  lucru  a   muncii  la  nivelul  corespun­  cat  cu  evenimente  politice  şi   crederea  deplină  a  ţării  în   am  văzut-o  cum  muncea  la   «
          noului  an  cu  tovarăşii  ing.   zător   posibilităţilor   ce   le   economice,  cu  responsabili­  forţa  şi  energiile  creatoare   maşina  de  injecţie.  Pricepe­  cu rodnice rezultate
          Râul  Costea  şi  ing.  Ioan  Di-   avem,  al  cerinţelor  genera­  tăţi  majore,  declanşează  în   ale  anilor  puţini  la  număr   rea  şi  seriozitatea  în  acţio­
          niş,  director  tehnic  şi,  res­  le din economie.        memoria  fiecăruia  din  noi   dar  bogaţi  în  fapte  presti­  narea  maşinii,  calitatea  pro­
          pectiv,  director  cu  producţia   —   Asemenea  cerinţe  sînt   imaginile  de  neuitat  ale  în­  gioase.           duselor  executate  au  fost  în­  SIMERIA. Primele zile ale
          la C.M. Deva.                deosebit  de  evidente  la  toţi   ceputului  de  muncă,  acele   Şi  fiind  vorba  de  fapte  —   tărite  cu  noi  argumente  de   acestui  an  au  însemnat  şi   Săptămîna hărniciei
           —  Planul  pe  ’74  se  carac­  indicatorii  care  privesc  creş­  momente  unice  cînd,  după  o   unitatea  de  măsură  echita­  către  comunistul  Nicolae  Su-   obţinerea primelor succese in
          terizează  în  ansamblu  prin   terea  eficienţei.  Care  sînt   pregătire  profesională  adec­  bilă  a  conştiinţei  noastre  —   ciu,  mecanic  vechi  în  cadrul   muncă  de  către  colectivul
          creşteri   mobilizatoare,   care   elementele  ce  definesc  anga­  vată,  simţi  cum  ţi  se  supun   să  întoarcem  ,,orele"  timp.u-;-   secţiei:  „Lia  Pop  s-a  distins   de ceferişti din triajul Sime-   tinereşti
          au  la  bază  necesitatea  acce­  jarea  resurselor  din  între­  cu  uşurinţă  maşinile  compli­  lui  cu  o  lună  şi  ceva  în   ih  '  muncă  încă  clin  timpul   rja,.  Astfel,  au  fost  compuse
          lerării  punerii  în  valoare  a   prinderile  şi  exploatările  mi­  cate  ale  fluxului,  iar  produ­  urmă...  Tinerii  utecişti  din   cînd  era  elevă.  Acum,  deşi   49  de  trenuri  cu  2  688  va­
          tuturor  resurselor  existente   niere  din  centrală  la  ridica­  sele  capătă  forma  şi  culoarea   schimbul  B,  din  cadrul  sec­  are  numai  3  luni  de  produc­  goane  şi  au  fost  descompu­  Ultima  săptămînă  din  a-   de  reparaţii  la  2  locomotive
          în  economie.  Cum  se  reflec­  rea  gradului  de  economicita­  pe  care  ai  gîndit-o  mai  di­  ţiei  de  mase  plastice  a  I.C.   ţie,  şi-a  cîştigat  preţuirea  şi   se 48 de trenuri cu 2 600 va­  nul  pe  care  l-am  încheiat  a   cu aburi.
          tă  acestea  în  cadrul  cen­  te a producţiei ?           nainte  cu  forţa  penetrantă   Orăştie,  se  află  în  şedinţă.   încrederea  întregului  colectiv,   goane  -  aceste  operaţii  de   fost,  pentru  tineretul  hune-   Elevii  Grupului  şcolar  si­
          tralei ?                                                   a  tinereţii.  Aceste  sentimen­                                                        compunere  şi  descompunere
                                         —  Recentele  măsuri  adop­                              Se  analizează  tocmai  modul   poate  executa  orice  lucrare,   a trenurilor fiind principalele   dorean,  o  perioadă  de  în­  derurgic  de  la  Hunedoara
           —  Prevederile  pe  anul  în   tate  la  indicaţia  conducerii   te  fireşti  şi  simple  care  se   în  care  contribuie  aceştia  la   oricit  de  grea.  Ce  mai,  este   faţete  ale  muncii  ceferişti­  trecere  puţin  obişnuită,  în   au  confecţionat  piese  de
          care  am  intrat  arată  sporuri   partidului  privind  reaşezarea   perpetuează  în  noi  toţi  de  la   realizarea  cincinalului  îna­  o fată curajoasă!"  lor  din  acest  loc.  Totodată,   care  fiecare  făurar  de  bu­  schimb  pentru  C.S.  II.  in
          dinamice  la  toate  capitolele.   unor  preţuri  de  producţie  şi   o  etapă  la  alta  au  fost  ex­  inte  de  terfnen,  adică  felul   „Curajul  muncii"  de  care   tonajul  pe  tren  de  marfă  a   nuri  materiale  a  dorit  să  sc   valoare  de  12  800  lei,  au
          Exprimată  valoric,  producţia   livrare  au  creat  pentru  pri­  primate  cu  cîtva  timp  în  ur­  cum  a  fost  tradusă  în  viaţă   ne-a  vorbit  comunistul  Suciu   fost  îmbunătăţit  cu  0,60  la   afirme  la  locul  de  muncă   sprijinit   şantierul   IV   —
          unităţilor  noastre  din  jude­  ma  oară  premise  ca,  încc-   mă  într-o  chemare  de  înaltă                     a  fost  pus  în  evidenţă  cu  şi   sută, mărindu-se considera­  printr-o  dăruire  exemplară,   I.C.S.TI.  pentru  predarea  la
          ţul  Hunedoara  va  marca  o   pînd  cu  acest  an,  toate  uni­  vairnre   etico-profesională:   chemarea  amintită  mai  îna­  mai  multă  pregnanţă  la  în­  bil  şi  viteza  medie  comer­  întrecerea'  —  care  face  par­  timp  a  noului  liceu  indus­
                                                                                                  inte.  Intre  alţii,  ia  cuvîntul
          creştere  de  circa  30  milioa­  tăţile  centralei  să  lichideze   „Tineretul  —  factor  aotiv  în   şi  operatoarea  Lia  Pop.  Ma­  ceputul  acestui  an,  în  primele   cială - cu 29,32 la sută.  te  din  marea  competiţie  a   trial.  La  C.S.TI.  tinerii  au
          ne  faţă  de  anul  trecut,  ceea   dotaţiile,  să  desfăşoare  o  ac­  îndeplinirea  cincinalului  îna­  turitatea   cu   care   discută   zile  de  activitate,  cînd  tînăra   Au  contribuit  la  obţinerea   ţării  „Tineretul  —  factor   colectat  115  tone  fier  vechi,
          ce   evidenţiază   accentuarea   tivitate   economico-financiară   inte  de  termen!"  Ea  exprimă   problemele esenţiale ale mun­  operatoare  şi-a  depăşit  con­  acestor rezultate prestigioa­  activ   în   realizarea   cin­  iar  tinerii  din  organizaţiile
          procesului  de  extracţie  şi   sănătoasă,  asigurînd  din  ac­  cum nu se poate mai bine anco-   cii   se   contrazice   flagrant   stant  norma  zilnică  de  lucru   se  şefii  de  manevră  Traian   cinalului  înainte  de  ter­  U.T.C.  de  la  I.M.FI.  au  lu­
          prelucrare   a   minereurilor   tivitatea proprie, pe lingă a-  rajul  adine  al  tinerei  gene­  cu...  chipul  tînăr  al  opera­  cu 10 la sută.  Dănilă şi ion Drijman, ope­      men"  —  s-a  soldat  cu  roa­  crat,  zilnic,  cîte  2  ore  în  a-
          feroase  şi  neferoase,  o  mai                            raţii  de  muncă  în  probleme­                                                         ratorul  programator  Cornel      de  de  prestigiu.  Corolarul   fara  programului,  extrăgind
          mare  contribuţie  a  fiecărei             AL. VALERIU     le  majore  actuale  de  dezvol­  toarei.  Şi  totuşi  nu  era  vor­  MARIN NEGOiŢĂ     Munteanu,  impiegatul  de         efortului  tineresc,  făcut  la   peste  plan  200  tone  de  mi­
          unităţi  la  asigurarea  econo­                            tare  şi  înflorire,  din  toate   ba  de  o  contradicţie  în  ade­                    mişcare Dorin Moraru şi alţii.   sfîrşitul  săptămînii  de  în­  nereu.  La  Fabrica  „Vidra"
          miei naţionale cu cantităţi    (Continuare in pag. a 3-a)  punctele de vedere, a naţiu­  văratul înţeles al cuvîntului.  (Continuare in pag. a 3-a)                                  trecere,  e  deosebit  de  meri­  Orăştie,  prin  confecţiona­
                                                                                                                                                                                               tuos.  Tinerii  de  la  exploa­  rea  de  către  tinerele  fete  a
                                                                                                                                                                                               tările  miniere  din  Valea   unor  huse  pentru  maşini  şi
                                                                                                                                                                                               Jiului  şi-au  măsurat  hărni­  preşuri  s-au  realizat  econo­
                                                                                                                                                                                               cia  în  cantităţi  sporite  de   mii  în  valoare  de  100  000
                                                                                                                                                                                                                           lei.  Tot  ia  Orăştie,  dar  de
        Deficienţele in desfăşurarea                                                                                                                                                           cărbune  extrase  în  afara   această  dată  la  întreprin­
                                                                                                                                                                                               sarcinilor de plan :
                                                                                                                                                                                                                    1 100
                                                                                                                                                                                                                           derea  chimică  —  unde  co­
                                                                      Toţi meşteşugarii intr-un singur glas                                                                                    tone  în  plus.  La  acest  suc­  lectivul  merge  cu  paşi  si­
                                                                                                                                                                                               ces  şi-au  pus  bărbătească
                                                                                                                                                                                               semnătură  tinerii  din  bri­  guri  pe  drumul  înfăptuirii
      învăţămintului agrozootehnic                                    faţă  toţi  şefii  de  secţii,  conducerea  cooperativei  meşte­                                                         găzile  conduse  de  uteciştii   ţelului  propus  :  de  a  deve­
                                                                          Se  dezbăteau  cifrele  de  plan  pe  acest  an.  Erau  de
                                                                                                                                                                                                                           ni  un  colectiv  al  cinstei,
                                                                                                                                                                                               Constantin  Chiţan  de  la
                                                                      şugăreşti  „Retezatul"  din  Haţeg.  Primul  a  vorbit  Viorel                                                           E.M.  Lonea,  Constantin  Po­  demnităţii  şi  onoarei  —  ti­
                                                                                                                                                                                               pa  de  la  E.M.  Vulcan,  Hai-   nerii  utecişti  au  confecţio­
                                                                      Iezan,  preşedintele  cooperativei.  Apoi  Dumitru  Balintoni,
                                                                                                                                                                                                                           nat  piese  pentru  autoturis­
           să fie grabnic înlăturate!                                 Pompei  Bărboni.  Ioan  Para,  Toma  Pârău,  Emil  Şelariu,                                                              du  Andraş,  Kovacs  Adal-   mele Dacia 1 300 cu materi­
                                                                                                                                                                                               bert  de  la  E.M.  Petrila  şi
                                                                                                                                                                                                                           ale  economisite.  La  F.I.L.
                                                                                                                                                                                               mulţi alţii.
                                                                      Sidonla  Mureşan,  Ioan  Vlăiconi.  Ei  au  exprimat  angaja­
                                                                      mentul  ferm  —  propriu  şi  al  tuturor  meşteşugarilor:                                                                Tinerii  de  Ia  mina  Petri­  Orăştie  —  fabrică  recunos­
                                                                                                                                                                                                                          cută  pentru  ritmul  cu  ca­
          Ridicarea  nivelului  de  cu-   tice,   îi   ajută   efectiv   pe   „Vom  depăşi  sarcinile  cu  125  mii  Iei  la  valoarea  produc­                                                la  au  reparat  după  orele   re  urcă  spre  îndeplinirea  în
         oştinţe  profesionale  ale  ţă-   cursanţi  să  stăpînească  me­                                                                                                                      de  program  perforatoare  şi   numai  3 ani  şi 9 luni a sar­
         anilor  cooperatori  constitu-   todele  înaintate  de  creştere   ţiei  marfă,  50  mii  Iei  Ia  prestări  servicii,  125  mii  Iei  la                                            ciocane  pneumatice,  au  or­  cinilor   actualului   cincinal
         î  una  din  sarcinile  de  ma-   şi  hrăni,re  a  animalelor.  Te­  livrări  de  mărfuri  la  fondul  pieţei,  65  mii  lei  Ia  desfa­                                             ganizat  acţiuni  de  descon­  —  uteciştii  au  colectat  80
         imă   importanţă   pe   care   matica  celor  12  lecţii  plani­  ceri  de  mărfuri,  rentabilitatea  va  creşte  cu  0,65  la  sută".                                               gestionare  a  galeriilor,  de   tone de fier vechi.
         artidnl  le-a  pus  în  faţa  lu-   ficate,  din  care  s-au  expus  6,   Un  angajament  care  ii  onorează  !  Rezultatele  obţinute  de                                            aprovizionare   a   locurilor   _ N-a_ lipsit, în această săp­
         rătorilor  din  agricultură,  în-   a  fost  aleasă  în  strînsă  le­                                                                                                                 de  muncă  cu  material  lem­  tămînă  a  hărniciei,  nici  a-
         uşirea  şi  aplicarea  tehnolo-   gătură  cu  activitatea  practi­  aceşti  harnici  meşteşugari  în  1973  dau  garanţie  că  anga­                                                  nos,  au  colectat  fier  vechi.   portul  tinerilor  meşteşugari.
         iilor  înaintate  în  zootehnie   că  din  fermă.  Dintre  acestea   jamentul pe 1974 va fi îndeplinit cu cinste.                                                                    Nici  elevii  şcolii  uzinale  de   Consemnăm  un  singur  fapt,
         i  în  sectorul  vegetal  fiind   am  notat:  asigurarea  bazei                                                                                                                      la  I.U.M.  Petroşani  nu  s-ati   credem  meritoriu  :  La  coo­
         n  deziderat  esenţial  pentru   furajere  şi  gospodărirea  ju­                                                                                                                     lăsat  mai  prejos.  Ei  s-au   perativa   „Retezatul"   din
         reşterea  producţiei  şi  a  pro-   dicioasă  a  nutreţurilor,  hră-                                                                                                                 unit  într-o  acţiune  care  să   Haţeg  cei  mai  buni  meşteri
         uctivităţii  muncii.  Materia-   nirea  animalelor  după  nor­                                                                                                                       contribuie  la  îmbunătăţirea   din  rîndul  uteciştilor  s-au
         zarea  acestei  cerinţe  impu-   me  şi  naţii,  îngrijirea  tine­                                                                                                                   condiţiilor  de  muncă  din   angajat  să  rămînă  zilnic,
         e  ca  o  deosebită  grijă  să   retului  de  prăsilă,  cauzele                                                                                                                      halele  întreprinderii.  Astfel   în  plus,  cîteva  ore  în  coo­
         ie  acordată  desfăşurării  în-   îmbolnăvirii   şi   prevenirea   Panouri mari, prefabricate,                                                                                       au  efectuat  săparea  unui   perativă.  pentru  a  contribui
         ăţămîntului   agrozootehnic   lor  etc.  îngrijitorii  de  ani­                                                                                                                      şanţ  pe  o  lungime  de  60  m   cu  hărnicia  lor  la  succesele
         e  masă.  In  cooperativele  a-   male  Balaş  David  şi  Ana,                                                                                                                       pentru  aducţiunea  apei  in­  tinerilor  hunedoreni.  Anga­
         ricole  unde  organizaţiile  de   Mariş  Ion  şi  Panaschiva,  Co-                                                                                                                   dustriale  în  turnătorie.  La   jamentul  lor  a  devenit  fapt.
         artid,  consiliile  de  conduce-   eiş  Francisc  şi  Irina,  Drăguş                producţie                                                                                        atelierul  de  bobinaj  au  fost   Fapte  dovedite  de  cele  30
         e  şi  cadrele  tehnice  se  pre-   Vasile  şi  Ana,  Lăcan  Con­             io                                                                                                     reparate,  tot  în  afara  pro­  de   balonzaide   din   re-
         cupă  cu  răspundere  de  bu-   stantin  şi  Rafila  dovedesc  in­                                                                                                                   gramului  de  lucru.  5  ma­  lon,   35   perechi   pan­
         ul  mers  al  propagandei  a-   teres  sporit  şi  multă  stră­  La  linia  nr.  4  de  prefa­  cuinţe  din  judeţ.  Dovada:                                                         şini  electrice,  realizîndu-se   taloni,  5  haine  de  piele  şi
         ricole,  respectiv  de  învăţă-   danie  pentru  a-şi  ridica  ni­  bricate  de  Ia  I.M.C.  Deva   numai  în  primele  trei  luni                                                   însemnate  economii.  Şi  tot   20  de  articole  pentru  lenje­
         lîntul  agrozootehnic,  se  ob-   velul  de  cunoştinţe  profesio­  se   fac   intense   pregătiri   ale  anului  Ia  întreprinde­                                                   la  Petroşani,  o  altă  acţiune   rie  de  corp  confecţionate
         in   rezultate  meritorii  în   nale  în  meseria  pc  care  o   pentru  realizarea  unui  pro­  rea  de  la  Bîrcea  se  vor                                                        frumoasă.  De  astă  dată  în   în plus.
         ierfecţionarea  pregătirii  pro-   practică.                 dus  —  panourile  mari  din   realiza  1  500  mc,  urrnînd                                                            rîndul   ceferiştilor   tineri.   .A  fost.  aşadar.  în  întreg
         esionale   a   cooperatorilor,   Tot  la  unitatea  amintită   beton.  Produse  la  început   ca  pînă  la  finele  anului,                                                          Brigada  condusă  de  utecis-   judeţul  o  săptămînă  a  hăr­
         cestea  evidenţiindu-se  şi  pe   este  prevăzut  să  funcţione­  experimental, panourile mari   cantitatea  de  panouri  mari   Comunista  Aurelia  David,  operatoare  chimistă  la  secţia  mase   tul  Petru  Human  de  la   niciei  tinereşti  încununată
         ilanul  realizărilor  în  pro-   ze  şi  un  curs  de  calificare  l’a   prefabricate   intră   astfel   din  beton  să  se  ridice  la   plastice  a  I.C.  Orăştie,  îşi  depăşeşte  permanent  sarcinile  de   complexul  C.F.R.  a  execu  -   de roade.
         iucţie.                      locul  de  muncă  cu  durata    masiv în construcţia de lo­  10 000 metri cubi.             producţie, imprimînd o calitate sporită produselor executate.  tat, în timpul liber, lucrări           I. RESIGA
                                                                                                                                                                   Foto: VIRGIL ONOIU
          Şeful  fermei  zootehnice  a   de  un  an  fără  scoaterea  din
         l.A.P.  SLmeria,  ing.  Candia-   producţie  la  care  să  fie  cu­
         io  Brînză.  aprecia  că  efi-   prinşi  20  de  cooperatori  din
         ienţa  cursurilor  pe  care  le   ferma  horticolă.  Despre  ac­  r
         ine  cu  cci  15  îngrijitori  dc   tivitatea  acestui  curs  nu  se   O INIŢIATIVĂ    „PRIETENII LUI             nicipal  Petroşani  al  Orga­  jm             tră — Sălaşu de Sus. In   Valea  Jiului  va  funcţiona   da  Lenin.  din  Deva,  pe
                                                                                                                                   pionierilor,
                                                                                                                                              cei
         inimale  cuprinşi  la  cercul   poate  însă  vorbi  decît  la   VALOROASĂ              GRIGORESCU"                nizaţiei  şcolari   hunedoreni                prezent,   se   acţionează   la   capacitatea   proiectată   lingă   activitatea   propriu-
                                                                                                                           zece
         u  profil  zootehnic  se  mate-   timpul  viitor.  De  ce  ?  Lecto­                                              vor  petrece,  timp  de  3  zi­               pentru  aprovizionarea  ma­  iniţial.               zâsă   s-au   introdus   noi
                                                                                                                                                                         terialelor
                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                      întreţinere
                                                                                                                                                                                                                             servicii
                                                                                                                                                                                                                                           populaţie.
                                                                                                                                                                                                                                    pentru
                                                                                                  Aşa  se  intitulează  cercul
         ializează  în  obţinerea  unei   rul.  respectiv  şeful  fermei,   „Prietenul  noului  anga­  cîe  desen,  recent  înfiinţat   le,  în tabăra   „Intîlnirea  DE LA  şl   a   celor   antiderapante   PRIN CONTRIBUŢIA   Este  vorba  despre  repara­
         iroducţii  medii  zilnice  de  600   este plecat în concediu şi se  jat",  este  titlul  unei  ini­  la  Şcoala  generală  nr.  1   ambasadorilor   prieteniei"  din  balastierele  proprii  de   COOPERATORILOR    ţii  îmbrăcăminte  şi  cusut
                                                                                                                                        unde se
                                                                                                                           de  la Braşov,
                                                                       ţiative  aplicate  la  C.  S.
                                                                                                                                                                         Ia  Prioaz,  Bretea  Roniănă
                                                                                                                                                                                                                             nasturi,  operaţii  ce  se  e-
          lapte  marfă.  Lecţiile,  care             N. TlRCOB         Hunedoara.   Este   vorba   din   Hunedoara,   sub   vor  întîlni  cu  colegi  din                şi  Vaţa  de  Jos,  pentru  a-                      xecută  la  solicitarea  cli­
                                                                                                                                                                                                    Unităţile
                                                                                                                                                                                                             agricole
                                                                                                                                                                                                                     din
         o  ţin  la  locul  de  muncă  şi                              despre   o   acţiune   între­  conducerea   prof.   Emilian   toate  judeţele  ţării.  Aici       taea.rea  lucrărilor  de  as­  comuna  Romos  au  prevă­  entelei.
                                                                                                Moţescu.  Ca  prim  obiec­
         înt însoţite de aplicaţii prac­  (Continuare in pag. a 3-a)   prinsă   de   comuniştii   de   tiv,   „Prietenii  lui   Grigo-   vor  avea  loc  dezbateri  in­  faltare   a   unor   drumuri   zut  ca  în  cadrul  progra­
                                                                       aici  pentru  integrarea  în                        teresante,  întîlniri  cu  pre­  O ZI         care   fac   legătura   între
                                                                       producţie  a  noilor  anga­  rescu“  şi-au  propus  orga­  şedintele   Consiliului   Na­          şoselele  naţionale  şi  anu­  mului   de   îmbunătăţiri   VREMEA
                                                                                                nizarea  unei  expoziţii  de
                                                                       jaţi.  „Prietenul  noului  an­  desene,   dedicată   celei   ţional  al  Organizaţiei  pio­       mite  centre  de  comună  —   funciare  să  efectueze  lu­
                                                                                                                                                                                                                combaterea
                                                                                                                                                                                                   crări
                                                                                                                                                                                                        pentru
                     PAGINA A II-A                                     gajat"  este  nn  om  cu  ex­  de-a  25-a  aniversări  a  or­  nierilor,  vor  participa  la      Boşorod,   Turdaş,   Ribl-   băltirii   apei   pe   aproape   Pentru 24 ore
                                                                                                                                                                         ţa etc.
                                                                                                                           acţiuni
                                                                                                                                    cultural-sportivc
                                                                       perienţă  —  dc  preferinţă
                                                                                                ganizaţiei pionierilor.
                                                                                                                                                                                                       hectare.
                                                                                                                                                                                                               Acţiunea
                                                                                                                                                                                                   180
                                                                                                                                                                                                                       a
                                                                                                                                        vor lipsi
                                                                                                                           de  la care nu
                                                                       şef   de   echipă,   maistru,                       întrecerile  de  schi  şl  car­               TERMEN - 1980             demarat,  pînă  acum  coo­  Vreme  in  general  fru­
                                                                       tehnician  —  care  se  anga­  „AMBASADORII"        navalul.                         LA                                     peratorii   participînd   la   moasă,  cu  cerul  schimbă­
                                                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                                                   realizarea
                                                                                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                                                                                               şanţuri
                                                                       jează  faţă  de  proaspătul   Ieri  la  prinz,  au  pără­  MODERNIZĂRI                             Peste  puţine  zile,  la  mi­  oanale   pentru   drenarea   tor.  Vîntul  va  sufla  din
                                                                                                                                                                                                                             sud-est,  cu  intensificări  în
                                                                       muncitor  (şi  faţă  de  sine)   sit   Deva,   plecînd   spre                                     na  Vulcan  vor  începe  lu­  unei  suprafeţe  de  50  hec­  sud.   Temperatura   in   u-
                                                                                                Braşov,  cei  mai  buni  şi                                              crările  de  deschidere  a  o-   tare.
                                                                       să  se  ocupe  îndeaproape   mai  activi  pionieri,  repre­  DE DRUMURi                           rizontului  360,  necesar  re­                      şoară   scădere.   Maximele
                                                                       de  pregătirea  profesională   zentanţi  ai  comandamen­  Recent,   colectivul   dc               glementării   transportului                         vor  fi  cuprinse  intre  1
                                                                                                                                                                                                                             grad  şi  6  grade  ziua.  iar
                                                                       a  acestuia.  La  ajustajele   telor  municipale  şi  orăşe­  muncă  al  Direcţiei  jude­  ALTA   în  subteran.  Lucrarea  ne­  NOI SERVICII
                                                                                                neşti  ale  organizaţiei  pio­  ţene  de  drumuri  şi  po­               cesită  un  volum  conside­  PENTRU POPULAŢIE       noaptea  minimele  vor  fi
                                                                       de  la  secţia  bluming-semi-   nierilor  din  judec  însoţiţi   duri  a  terminat  asfaltarea    rabil  de  muncă  şi  va  fi                        cuprinse   între   minus   4
                                                                       fabricatc  se  şi  culeg  roa­  de   Victor   Iaţenco,   pre­  unui  drum  de  5  km  pe          terminată  în  1980  —  an  in   La  unitatea  de  curăţă­  grade  şi  1  grad.  Diminea­
                                                                       dele iniţiativei.        şedintele Consiliului mu­  traseul Ohaba de sub Pia-             unir    care această mină din     torie chimică dc pe stra­  ţa, ceaţă locală.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14