Page 90 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 90
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 924 ® MARŢI 29 IANUARIE 1974
Faza judeţeană a concursului de teatru, S-a încheiat ediţia a ll-a a concursului profesional s
\
f
FEMEI CU MIINI DE
poezie patriotică şi revoluţionară TROFEUL MINERULUI AUR © ca Ce bobinatoare zilnică
ţ
normă
aveţi,
la
31 I.F.A. „Vîscoza" Lupeni, to- ţ
varăşă Maria Surdu î - 64 i
Sute de pionieri, reprezen- lii generale nr. 4 din Petro deţeană a întrecerii artisti „Pledoaria pentru teatru \ kg fire de mătase artificia- 1
tînd treisprezece şcoli hune- şani, precum şi drama muzi ce pioniereşti a' fost un suc şcolar", creaţie originală pre (Urmare din pag. 1) nal!", „Foarte frumos!" — au curile 1 — Alexandru Nagy \ lă. — Şi cit realizaţi ? — Zii- ţ
dorene, s-au întrecut dumi cală „Fata cu garoafe" de G. ces, a fost o grăitoare de zentată de elevii Liceului fost atribute care au însoţit (E.M. Nistru, Maramureş), II nic, în jur de 80 kg. - i
A-
nică pe scena sălii „Arta“ Dumitrescu, interpretată de monstraţie a talentului, vir nr. 2 Deva, a surprins toc majoritatea răspunsurilor ti — Gheorghe Hoţea (E.M. Co ( Cum ? - Muncind cu grijă >
din Deva în cadrul unor pionierii Şcolii generale nr. 5 tuozităţii şi hărniciei celor mai prin originalitate şi cu cultură din Petroşani să sc nerilor mineri. Pentru că a- ninoasa), III — Nicolae 8 ore din 8 © — Şefii dum- ţ
montaje litenar-muzicale, re din Petrila (o dovadă de mai tineri şcolari hunedo- raj în folosirea metaforei, dovedească neîncăpătoare pen ceştia au fost „la ei acasă" descu (E.M. Uricani). Cîştigă- neavoastră, de la secţia o- 1
: \
viste şi brigăzi artistice de curaj în abordarea unui gen reni, a rîvnei şi interesului simbolului, alegoriei, prin tru sutele de participanţi care cînd au trebuit să vorbească. torilor . li s-au oferit, pe lingă . vine a „Vidrei" Orăştie, J
agitaţie. artistic dificil şi unde am cadrelor didactice care au modalităţile interpretative, au ţinut să fie martori la fi despre tăierea şi excavarea trofee, premii in bani între I ne-au spus, tovarăşă Ana ţ
Micii artişti au venit în reţinut numele a doi inter pregătit cu migală fiecare moderne. „Şcolarii", scenetă rocilor în funcţie de durita 3 000 — 1 000 lei şi numeroase î Ţiplea, că aproape în fie- 1
concurs cu strădaniile lor preţi : Lucia Hatoş şi Clau- moment al spectacolului. adaptată de elevii Liceului nala concursului mineresc. Pe tea lor, procedeele de execu cărţi tehnice. Un juriu com 1 care zl realizaţi o normă şi ?
actoriceşti şi muzicale, rod diu Pîrlea). Concursul a început la ora nr. 2 din Hunedoara după podiumul competiţiei au ur- ţie a lucrărilor miniere verti petent — format din Pante- 1 jumătate la şlefuitul pieilor, 1
al unor nenumărate ore de Reuşite montaje literar- 9,30 şi s-a terminat la ora piesa lui Mircea Sîntimbrea- caţ primii zece mineri care limon Găvănescu, secretar al ţ că de multe ori rămîneţi la ţ
repetiţii, iar publicul, care a muzicale au mai prezentat 18,00, cu o pauză de 60 de nu, a cucerit publicul prin au obţinut la proba scrisă cel cale, tipurile de susţinere în C.C. al U.T.C., Vasile Gheor ţ lucru şi după terminarea ;
umplut sala pînă la refuz Şcoala generală nr. 1 Deva minute. Considerînd că spec vervă şi vioiciune, prin mai mare punctaj. Constantin funcţie de presiunea şi du ghe, directorul Centrului de i programului. Cine vă obli- 1
(peste şapte ore !...), a aplau („Trăim zile de aur“), Ba tacolul pionierilor a fost poantă şi firesc. „Călătoria Niţu — E.M. Şuior, Baia Ma rata rocilor, realizarea trans perfecţionare a pregătirii pro \ gă ? — Conştiinţa... © Aţi ţ
dat cu dărnicie toate apari ia de Criş („Pătrar de veac pentru pionieri, Înseamnă că peste trei mări" de D. Stan- re, Vasile Pop — Bistriţa- l putea numi pe una dintre i
ţiile. aprins"), nr. 1 Brad („Sîn cei mai mulţi dintre micii ciu, intepretată de elevii din Năsăud, Vasile Paul — E.M. fesionale din M.M.P.G., Va I cele mai bune bobinatoare ’
Spectacolul a început cu tem zorii noi"), nr. 6 Petro Orăştie, îndrumaţi de pro Oraviţa, Ioan Purcel — I.M. sile Martineli, din partea U- ţ de la secţia electrică a \
•*un scurt cuvînt introductiv şani („Ieri Valea plîngerll, spectatori nu au văzut în în fesorii Mioara Drogeanu şi Barza, Dumitru Isache — Le- niunii sindicatelor pe ramură, l I.E.C. Mintia, tovarăşe in- 1
rostit de Viorica Rişcuţia, Schmidt Gunter, a fost savu şu Ursului, Suceava, Ioan Gheorghe Giuclea, director ? giner Paul Dan Stroiescu ? J
preşedinta Consiliului jude rată în egală măsură de pu Nagy — E.M. Nistru, Mara tehnic în C.C.P., Nicolae 1 — Desigur; notaţi : Silvia \
ţean al Organizaţiei pionieri 5 blicul de toate viratele, pen Lungu, director tehnic la ( Debreţin. — Calităţi ? — Bi- 4
miiltrî ovnori. /
n n nrann f
lor, care a arătat scopul a- „Partid, inima ţării* tru legătura plină de natura mureş, Carol Repaşi — E.M. I.M. Barza, conf. dr. Alexan ne pregătită, multă experi
cestei întreceri — omagiu leţe dintre interpreţi şi text, Lonea, Nicolae Codescu — dru Popescu de la I.M.P. şi enţă, conştiincioasă, dă nu
celei de a XXX-a aniversări dintre scenă şi sală. Replica, E.M. Uricani, Gheorghe Ho Maria Drăgan, activist la mai lucru de calitate şi în
a Eliberării patriei, Congre întărită de refrene muzicale ţea — E.M. Aninoasa, Vasile Comitetul judeţean al U.T.C. timp. Dar să confirme şi
sului partidului şi aniversă azi Valea fericirii). O sur tregime evoluţia tuturor ar antrenante, expresivitatea de lrimia — E.M. Comăneşti, — a dovedit multă obiectivi altcineva ! — Merită toată
rii unui sfert de veac de la priză plăcută a fost forma tiştilor. Nici chiar spectato Bacău. tate, iar cunoscutul profesor lauda — a adăugat tovară
înfiinţarea primelor detaşa ţia Şcolii generale nr. 10 din rii adulţi nu au avut rezis corului şi costumelor reali Un examen greu, amplifi examinator, dr. Mihai Flo- şul Ion Nicolescu, preşedin
mente pioniereşti, aducînd Hunedoara („Odă României tenţa fizică necesară vizio zate cu mijloace simple, la cat de emoţia prezenţei u- tele comitetului sindicatului ţ
totodată la cunoştinţă com socialiste"). nării tuturor momentelor ar îndemîna oricui, subiectul a- nui public numeros şi a u- rea, a dat întrecerii de la pe I.E.C. Mintia.
ponenţa juriului: cadre de In concurs au mai apărut tistice. decvat vîrstei şcolare, dau nui juriu exigent, de „legă Petroşani sp iritualitate, o
specialitate şi... un grup de două reviste muzicale, inter perenitate textului şi frumu tura directă" cu posturile deosebit de agreabilă vioiciu REVENIRE © In ziarul s
pionieri. pretate de elevii Liceului seţe spectacolului. Remarca ne. 1 nostru din 11 ianuarie a.c., ţ
De la bun început trebuie nr. 2 din Deva („Misterele In cadrul aceloraşi con bil, de asemenea, mesajul e- centrale de radio, de tic- Ediţia a Il-a a concursu t la rubrica „De la o zl la ij
6ă menţionăm prezenţa în revistei") şi Liceului din Pe fruntări ale artei pionie ducativ al pieselor „Băiatul tacul metronomului, dar care portului continuu şi discon lui profesional „Trofeul mi i alta", am anunţat că în ca- '
întrecere a unor brigăzi ar trila („Un zîmbet, o floare"), reşti, sala de festivităţi a Li şi inima lui" de Şt. A. Po- a fost trecut bărbăteşte, aşa tinuu, avantajele de exploa nerului" a fost — aşa după- i drul complexului de deser- ţ
tistice de agitaţie acide şi precum şi pantomima „Fetiţa ceului pedagogic din Deva pescu, „Prietenii rămîn prie cum însă şi meseria de mi tare a abatajelor cu front cum ne-a mărturisit ing. Va ţ vire Kogălniceanu, din car- l
mobile, „pe fază" la toate şi floarea" prezentată de a găzduit, tot duminică, evo tenii" de G. Iuteş şi „Teza la ner o cere. Răspunsurile ti lung, scopul torcretării, fac sile Gheorghe, directorul Cen t tierul Gojdu, aparţinînd /
evenimentele interne ale şco elevii Liceului nr. 2 din De luţia formaţiilor de teatru limba română" de Virgil nerilor mineri, prompte, la torii de bază ai creşterii pro trului de perfecţionare a ' Cooperativei meşteşugăreşti )
lii, aşa cum, dealtfel, se şi va. şcolar, a recitatorilor şi po Stoenescu. • O prezenţă ori conice, la obiect, au dovedit ductivităţii muncii, procede pregătirii profesionale din ţ „Mureşul" Deva, a luat fi- i
aşteaptă de la acest gen ar La sfîrşitul întrecerii, am vestitorilor artistici. Artiştii ginală au format-o păpuşarii nu numai stăpînirea mese ele de rambleiere a lucrări Ministerul Minelor, Petrolu l Inţă şi funcţionează şi o u- )
tistic. Printre cele mai a- 'discutat cu juriul format din pionieri de la liceele nr. 2 din Călan cu piesa „Hai să riei, ci şi continua lor preo lor de abataj. Şi erau „a- lui şi Geologiei — „o întrecere .' nitate de blănărie-cojocărie. )
plaudate au fost cele ale pionieri în legătură cu opţi-. din Deva, nr. 1 şi 2 Hune păcălim luna".. cupare pentru perfecţionarea \ Voiam să revenim cu nişte i
şcolii generale nr. 4 din undle de moment, In unani doara, Haţeg, din şcolile ge casă" şi sutele de spectatori, care, prin competenţa, serio ( lucruri frumoase despre a- i
Vulcan („Semafor"), nr. 1 mitate, pionierii Daniela Co- nerale nr. 1 şi 4 Deva, nr. In ansamblu, ne afiliem pă calificării. Metode şi procedee pentru că răspunsurile corecte zitatea şi pregătirea parti / ceastă unitate, dar... Avem 1
din Deva („Extemporal la jocaru, Mariana Londroman 2 şi 3 Hunedoara, Orăştie, rerii exprimate de preşedin de exploatare a zăcăminte erau răsplătite cu aplauze cipanţilor a depăşit mult ni 1 veşti neplăcute : personalul ţ 1
pi'-tare") şi nr. 2 din Hune (Şcoala nr. 4 din Deva), Mir- Sanmizegetusa, Păuliş, Sîntă- tele juriului, regizorul Ion lor, tehnica şi tehnologia me înainte de a fi confirmate de velul primei etape. Ea a con i de deservire nu respectă i
doara („Sîntem pretutindeni, cea Malea, (Şcoala generală mâria-Orlea, Ghelar, nr. 3 Simionescu de la Teatrul de seriei, normele departamen profesorul examinator. firmat interesul major pe l programul de funcţionare a V
descoperim orice"). Bune au Petroşani, nr. 3 Vulcan, nr. stat „Valea Jiului" din Pe 1 unităţii, clienţii sînt amînaţi ţ
fost şi cele din Păuliş („O- nr. 1 Hunedoara) şi Romeo 6 Petrila au oferit evoluţii troşani, care'- aprecia mesa tale de protecţia muncii, pro La capătul întrecerii, ju care tinerii mineri îl mani ţ zile la rînd cu... promisiuni, l|
chiul vede... ştie ţot“), nr. 4 Resiga (Şcoala generală nr. apreciate în egală măsură de jul educativ al spectacolului bleme de geografie şi politică riul a trebuit să treacă la între festă pentru meserie, pentru i cooperativa nu dispune de 1
cooperativa nu dispune de
din Deva („Reflector") şi Ba 1 din Deva) ne-au declarat juriu ca şi de publicul spec oferit de pionierii artişti, an economică, mărturii din isto bări de departajare pentru că, lărgirea orizontului profesio i material pentru satisfacerea
material pentru satisfacerea
ia de Criş („Vede tot şi spu că cel mai mult le-a plăcut tator. S-au întâlnit viziuni corarea în actualitate a te ria mineritului au fost pro pe primele două locuri, se nal, de cultură generală şi ţ exigenţelor populaţiei. Aşa
ne tot"). „Fata cu garoafe" a pionie diferite asupra alegerii re maticii multora dintre piese bleme care, prin răspunsu menţineau la egalitate de l că... asta e prima revenire.
La partea rezervată mon rilor din Petrila şi „Mistere pertoriului, modalităţi sceni le prezentate, curajul abor tehnică, preocuparea pentru i 1
1
tajelor literar-muzicale, re le revistei" a celor de la Li ce variate, talente autentice. dării unor formule 'scenice rile primite, au constituit pen puncte 4 concurenţi: doi din însuşirea noului în tehnolo \ GESTUL « De fapt, la l
prezentanţii pionierilor din ceul nr. 2 din Deva. JJecizia Au fost oferite spectatoru moderne. tru spectatori şi radioascultă- Valea Jiului, doi din nordul gia modernă care cîştigă tot ( acea oră - 18,40, de sîm- !
şcolile Văii Jiului au fost finală o vor da însă ' după lui momente de adînc corj- tori adevărate lecţii ale mun ţării. Cele trei trofee — pen mai mult teren în subteranul 1 bâtă, 26 ianuarie a.c. - pe )
din nou la înălţime. Consem dezbaterile generale din ţinut educativ şi de aleasă ILEANA L. MUREŞANU 1 strada „23 August", din De- ţ
năm în acest sens montajul „marele juriu"... interpretare, care nu pat fi cii din subteran. „Excelent!", tru primele 3 locuri — ,au de cărbune şi minereuri al l va, s-au petrecut mai multe ^
„Pe drumurile ţării" al Şco In totalitatea sa, faza ju- uitate. CAROL DROZD „30 de puncte!", „Excepţio fost, in sfîrşit, cucerite: „Lo ţării". i gesturi, fiecare cu semnl- J
* ficaţla lui. Primul : apariţia ţ
^ spontană în faţa autobuzu- I
i Iul 31-HD-3975, aparţinînd >
I.J.G.C.L.
| sport « sport ■ sport ■ sport ■ sport ■ sport i i sport « sport ■ spo rt a sport 1 ţ i lui I.T.A. Deva, a Mie controloru- \ l
Pasca,
Deva,
l în avansată stare de ebrie- /
/ tate. Al doilea — care tre- )
\ 1 buie reţinut oportunitatea, spiri- (
ca
şi
apreciat
:
atare
,
Depănind amintiri cu Pregătiri ale fotbaliştilor TELEX • ? tul de reacţie şi curajul, » i
prin
au-
1
care
conducătorul
l tobuzului — Torok Arcadie — i
i
un
a
care
1
accident
evitat
un maestru al sportului Victoria Călan — speranţe temeinice Liceu! nr. 2 Deva — FOTBAL j ar fi avut urmări nefaste. ^
i
trebuit
gest
ar
fi
Următorul
MADRID 28 (Agerpres) _____ i J să fie de jenă şi mulţumire J
pentru promovarea în „B“ calificarea în turneu! fina! In etapa a doua a turneului \ a omului beat faţă de cel ţ
L-am cunoscut acum vreo nică, nu o poate învinge, şi internaţional de fotbal (ju l care i-a salvat viaţa. Dar l
12 ani. .De statură mică, asta cred, niciodată. Promovată în actuala edi tehnici şi tactici necesari pen niori) de la Las Palmas, se / gestul a fost de apostrofări J
Incepînd cu data de 10 ia
• foarte vioi, ochi sfredelitori, Apoi ticul nervos apare nuarie 1974, echipa de fot Vom susţine, cum este şi ţie în campionatul diviziei tru menţinerea echipei măcar lecţionatele Iugoslaviei şi j şi injurii la adresa şoferului )
1
.neastâmpăraţi, părul creţ, iarăşi pe faţa maestrului. Ce bal Victoria Călan şi-a re firesc, mai multe meciuri- de naţionale a juniorilor şi şco la nivelul actual — locul 2 Scoţiei au terminat la egali l şi a călătorilor pentru că nu (
veşnic cu zîmbetul pe buze va 'nu-i în ordine. Un lucru pregătire cu echipe din judeţ, larilor, echipa de fotbal a Li —, care îi asigură participa tate: 2—2. Intr-un alt joc, i i se permite să facă con- J
şi de o politeţe cuceritoare. îl frămîntă, pus în faţa rea luat antrenamentele pentru cum ar fi Mureşul Deva, ceului nr. 2 (cu secţie sporti rea în turneul final al juni reprezentativa Austriei a în ) trol. Ultimul gest a fost pre- )
Tot timpul liber şi-l petre lităţii de azi şi a anilor din pregătirea returului campio C.F.R. Simeria, Aurul Brad, vă) din Deva a reuşit în tur orilor. vins cu scorul de 2—0 for ^ darea lui llie Pasca organe- i
natului diviziei C, seria a
Dacia Orăştie ş.a.
cea legat în frînghii, esca- urmă. Deşi este antrenor la Vll-a. Vrem ca la sfîrşitul acestui o comportare meritorie, care — Dar, pentru a reuşi de maţia Las Palmas. lor de miliţie pentru a fi
ladînd cele mai „dificile" tra echipa de tineret a clubului Intr-o recentă convorbire, campionat echipa Victoria a adus-o pe locul 2 în seria plin ceea ce ne-am propus, In clasamentul competiţiei, luat el la control...
see din cheile Cernei, la in „Corvinul",' ca sportiv acti antrenorul N. Anton ne spu Călan să fie în- fruntea cla a VlII-a, fiind şi singura for ne-ar fi utile nişte meciuri conduce Iugoslavia cu 3 punc i
trarea rîului în Hunedoara, vează la alt club din ţară. nea că „această pregătire de samentului ; pe locurile 2, 3 maţie din serie care a înre de verificare, de preferinţă te, urmată de Scoţia şi A- STRADA © Locuitorii de
exact sub funicularul ce a- El ar vrea să fie tot mîndria iarnă este cea mai importan gistrat victorie împotriva li cu divizionare C, care vor ustria — cîte 2 puncte şi pe strada Minerului din Pe
duce şi azi minereu de la hunedorenilor, să fie alături tă pentru fotbalişti. Cred, de sau 4 a fost destul în cei 10 ani derului, A.S.A. Tg Mureş. avea un mare efect stimula Las Palmas — 1 punct. troşani au toate şansele ca
Teliuc. de cei care l-au ajutat şi în asemenea, în seriozitatea cu de cînd activează în di In prezent, echipa de ju tiv asupra jucătorilor noştri, : în următoarele zile să nu
vizia C...
Astăzi a rămas aproape a- curajat, să fie bucuria celor care se pregătesc componen niori divizionari a liceului concretizat în călirea lor psi TENIS DE MASĂ ( mai poată pătrunde în lo
cuinţe, eventual să nu mai
celaşi. Doar un tic nervos al ce l-au răsfăţat zicîndu-i Pif. ţii lotului, factor la fel de ho- Un real, ajutor îl primim sportiv, antrenată de prof. hică — element indispensa poată ieşi din ele. Moti
ochiului drept trădează oa Ar vrea. Şi ar veni cu drag, tărîtor în construirea unei din partea asociaţiei şi sec Petre Dăscăliţă, este în pli bil în formarea tinerilor fot \ vul ? Aici s-a depozitat un
recum faptul că totuşi e al simţindu-se din nou fericit echipe solide. . ţiei de fotbal, care ne spriji nă desfăşurare a pregătirii balişti. Cu acest prilej s-ar PRAKJA 28 (Agerpres) imens munte de zgură de
tul. Zilele şi nopţile petre în concurs cu echipa lui, a- — Sperăm mult ca rezulta nă, atît material cît şi mo de iarnă. Reluate încă din 2 facilita urmărirea şi cunoaş Gampionatele internaţionale ţ la centrala termică din a-
ral.
Neajunsuri
mai
sînt,
cute pe piscuri de munte, lături de echipe mari, con tele în acest retur să fie la dar pînă la începerea returu ianuarie (fără control medical, terea de către antrenorii di de tenis de masă ale Ceho ) propiere. Deocamdată nu
slovaciei s-au încheiat la Pra-
înnoptînd în „hornuri" doar sacrate, cu nume sonore. Dar fel de bune, sau chiar mai din lipsa unui medic şcolar, vizionarelor a juniorilor de se anunţă nici un amator
în hamac, sau în cort, acope el singur nu poate. E nevoie bune decît în turul campio lui sperăm că vor fi elimina tocmai într-o unitate cu sport perspectivă, pe care bucuros ga cu- disputarea finalelor \ pentru a-l urni din loc şi
turneelor individuale.
te şi chiar de la primul meci
rit de zăpadă, în viscol şi de o echipă. O echipă însă natului şi vor fi realizate cu rezultatele vor fi dintre cele de performanţă ! — n.n.), an îi cedăm, la timpul potrivit, Proba de simplu femei a a-l duce la destinaţia lui.
ger pînă la minus 20 de gra nu se ţine numai cu promi acelaşi lot, dar mai bine o- mai bune. trenamentele efectuate în cîte cînd aceştia depăşesc vîrsta fost cîştigată de Judit Ma- s Nici cei de la I.G.C. Petro
de, sute şi sute de ore de siuni. Ea are nevoie de an mogenizat, continuă interlo M. POPESCU 5 şedinţe pe săptămînă, nu junioratului, oricărei echipe s şani nu-şi anunţă interven-
antrenament pe trasee din trenament, de ore, zile şi cutorul nostru. corespondent mai în aer liber, vizează re din judeţ — îşi spune păsul gos (Ungaria), învingătoare ţ ţia, obligatorie, de fapt.
cele mai dificile în Bucegi, nopţi întregi de antrenament. alizarea parametrilor fizico- prof. Dăscăliţă. cu 3—1 (21—19, 21—13, 18—21,
Piatra Craiului sau Cheile Alpinismul nu se poate face — Numiţi cîţiva juniori cu 21—7) în finala susţinută cu ^ PIAŢA © După cum se
Bicazului, dorinţa urmată de numai în trening şi bas şanse de promovare în eşa jucătoarea română Maria i ştie, piaţa din Lupeni se
efortul pînă la limita puteri cheţi. E nevoie de materiale loanele superioare. Alexandru. , află într-un perimetru nou
lor de a fi totdeauna printre de specialitate, de condiţii — Un vîrf de atac modern Disputată între doi jucători I şi este asigurată cu dota-
primii şi chiar primul, şi-au specifice, ce nu se găsesc pe — Petre Grigore, apoi Mir maghiari, finala probei de ţ ţiile necesare. Piaţa din Lu- (
pus amprentele pe chipul bulevard. cea Ştefănescu, Vasile Eşu, simplu bărbaţi a revenit lui i peni nu este însă asigurată ■
fosiului adolescent. Unii vorbesc că maestrul a Dorin Abuzătoaie, Petru Tri Istvan Jonyer, care l-a în 1 şi cu spiritul gospodăresc
Eforturile nu au fost za uitat şi a părăsit clubul care pon. Pe ei ne bazăm şi în trecut cu 3—2 (21—23, 21—15 ţ necesar. Ba, uneori, nici cu
darnice. Alături de colegi, la l-a consacrat. Noi spunem că tentativa noastră, dar pot fi 15 21, 21—17, 21—17) pe aprovizionarea corespunză
fel de harnici şi curajoşi (de nu. Am stat de vorbă cu el, utili oricărei divizionare din Tibor Klampar. toare. Du-te Jiule şi spu
care îşi aminteşte cu nostal am stat de vorbă cu condu judeţ. / Foarte echilibrată a fost ne I... ® Şi mai spune Jiu
gie), a purtat echipa de alpi cerea clubului, unde s-a for — Cum vă vedeţi şansele finala probei de dublu femei, le că nici piaţa din Petro- ,
nism a clubului „Corvinul" mat şi unde totuşi azi este în tentativa de calificare la în care perechea Miho Ha- . şani nu străluceşte de cu- ţ
din Hunedoara din treaptă antrenor la echipa de tineret, turneul final ? mada (Japonia) — Beatrix \ răţenie. Ambalaje de tot fe- l
i
fe-
în treaptă, cucerind pe drept dar unde nu are materiale nici Kishazi (Ungaria) a învins în ( Itll rQ7l/~!lliirî f~\ r\ f f rt 7 /
Iul,
toate
reziduuri
de
şi absolut meritat locul I pe măcar pentru antrenament. El, — Primele trei meciuri, cu cinci seturi: 23—25, 21_____ 11 ] lurole sînt scoase din hale t
ţară şi titlul de campioană făcînd parte din lotul na Corvinul, acasă, la A.S.A. şi 18 21, 21—19, 21—1B cu I şl aruncate în dezordine în- 1
naţională pe anul 1968, du ţional de alpinism, pentru a din nou acasă, cu Mureşul plul Maria Alexandru (Ro i tre şirurile de mese de a- i
pă ce ani de zile au fost me se menţine în lot, trebuie să Deva, vor fi hotărîtoare pen mânia) — Alice Grofova 1 fără. Trufandale pentru la i
reu pe locuri fruntaşe. Şi activeze într-o echipă de se tru început. Apoi, în etapa (Cehoslovacia). primăvară ?!... t
1
niori. Numai titlul de maes 9-10 se va clarifica definitiv
tot atunci, drept răsplată tru, fără activitate, nu e su In ultimele două finale | PROCESE © Deşi nu a- \
situaţia din fruntea clasa
pentru laurii victoriei, pentru ficient să faci parte din lo mentului. Rezultatele noastre, disputate, s-au înregistrat ur ) vea permis de conducere, l
pasiunea şi dragostea faţă tul naţional. Aşş a ajuns să mătoarele rezultate: dublu l mecanicul Cornel Bota, de /
de acest sport, Abel Ritişan, se transfere la clubul Dina cît şi cele de conjunctură ne bărbaţi: Stipnacici, Surbek } la S.U.T. Chişcădaga, a fu- 1
'căruia prietenii îi spun sim mo Braşov. Dar faptul că, cu pot menţine pe locul 2. Vom (Iugoslavia) — Gomoşkov, ) rat o autobasculantă de pe ţ
plu Pif, primeşte înaltul titlu materiale împrumutate de urmări însă ca să ne asigu Sarhoian (U.R.S.S.) 3—1, l şantier şi a plecat cu ea la i
de Maestru al sportului în la acest club, antrenează e- răm noi înşine, fără ajutorul... (21—17, 21—19, 15—21,21—15); i plimbare. S-a oprit însă re- >
alpinism. jocului celorlalte rezultate. i pede, într-un stîlp de tele- \
chipa de tineret a clubului Va trebui să jucăm foarte dublu mixt: Zoia Rudnova,
Zilele trecute l-am întîlnit „Corvinul" spune ceva, bine bine la Tg. Mureş şi să be Gomoşkov (U.R.S.S.) — Elmira ţ fon. S-a oprit pentru o con- l
în Retezat cu echipa de ti înţeles, pentru cei ce vor să neficiem de arbitraje strict Antonian, Sarhoian (U.R.S S ) i damnare de 8 luni © Pen- ’
neret a clubului la care s-a audă acest lucru. corecte ; nu cerem altceva, 3-2 (14-21, 21—13, 19-21, J tru furt a fost condamnat la )
consacrat, echipă de alpi Clubul „Corvinul" Hune numai corectitudine. 13, 21—9). In semifinalele ) 1 an de zile închisoare
nism al cărei antrenor este doara trebuie sprijinit să-şi Echlpa dc tenis de masă Constructorul Hunedoara, recent promovată In campionatul pri acestei probe, cuplul Anto l Ioan Savin din Petroşani.
în prezent. Am depănat din pună intenţiile în practică. mei divizii, de la stingă la dreapta : I. Ghenea, I. Tripon, Gh. Anastaslu, C. Popovicl, D. N. S. / El a forţat cu ranga dulapul
caierul de amintiri multe Pentru aceasta are nevoie Ardeleanu. In faţă : antrenorul Nicolae Suolu. nian Sarhoian a eliminat ) unui cetăţean din localitate, (
lucruri frumoase, multe pe de mai mult ajutor din par cu 3—1 (21—9, 10—21,21—11, i de ^inde a sustras obiecte -
ripeţii ce nu se uită nicio 21—17) perechea Maria A- , de îmbrăcăminte. Dar nu
tea forurilor superioare şi lexandru (România), Stipna
dată. Maestrul e în stare să-ţi chiar a organelor locale de cici (Iugoslavia). 1 pe acestea le-a îmbrăcat
povestească zile întregi prin partid şi de stat. ţ © Supărat pe soacră-sa că
cîte a trecut. Vorbeşte cu Am stat de vorbă cu un Concepţii noi în metodice predării jocurilor sportive i nu l-a dat zestre soţiei sa-
pasiune şi plăcere mai ales maestru . al sportului consa TENIS J le, Daniel Albu, din Hune-
despre concursurile la care a crat la Hunedoara. Noi a- In metodica predării jocu se realizează învăţarea, iar programă trebuie concepută ţ doara, i-a făcut soacrei o
„oficială",
soldată
cu
participat, cînd cluburi pu vem certitudinea că el nu a rilor sportive, vechea meto pe de altă parte permite a- sub forma complexelor de elevi, cît şi a controlului per NEW YORK 28 (Agerpres) ; ţ vizită bătaie zdravănă. „Zes- |
manent privind gradul de în
o
ternice, ca Dinamo, Steaua, uitat niciodată acest lucru dă de învăţare care separa plicarea procedeelor tehnice execuţie din jocul respectiv. suşire a acestuia. La baza — în lipsa principalilor doi i trea" lui Daniel a fost sta- i
Politehnica Timişoara şi alte şi nici nu-1 poate face. Riti tehnica de tactică, în care în condiţii variate, cerute de Iată un exemplu din jocul instruirii programate stau favoriţi — românul llie I bilită urgent : 1 500 lei a- /
le, nu se temeau de nici un şan mai e încă în puterea de se învăţau toate elementele regulamentele jocurilor spor de handbal : prinderea min principiile : divizarea conţi Năstase şi australianul John \ mendă. \
adversar ca de hunedoreni. a face alpinism, să-l ajutăm tehnice şi apoi se trecea la în tive. / gii, conducere cu schimbare nutului programei în doze Newcombe (accidentaţi) —
Cînd vorbeşte de anul 1968, deci să fie iar Pif al nostru. văţarea acţiunilor tactice, mici (paşi mici) ; ritmul pro primul mare turneu interna ULTIMA ORA © Coope
ochii îi par două bobiţe de care folosea pe scară largă priu (respectarea particulari ţional de tenis al anului s-a rativa agricolă din satul
mărgăritar. Emoţia e puter GEORGE BOJANU învăţarea fragmentată — ana tăţilor individuale) ; partici încheiat la Philadelphia cu Aurel Vlaicu are trecut la
litică —, a fost înlocuită, în Tribuna profesorului de sport parea activă şi independentă ; victoria scontată a „vetera capitolul restanţe darea în
etapa actuală, cu metoda sau verificarea imediată ; alcătu nului" Rod Laver. In vîrstă folosinţă a unui atelier de
Pronosport procedeul metodic de cone irea şi cercetarea structurii de 35 de ani, asul australian l tîmplărie. Construcţia este i
l-a învins în finală cu 6—1,
xare a tehnicii cu tactica, de Pornind de la ideea că jo de direcţie, pasă, alergare, exerciţiului, pentru a fi cît 6—4, 3—6. 6—4, pe jucătorul gata, lipseşte numai elec- /
Rezultatele concursului din 27 ianuarie 1974 stabilirea de logaritme şi fo curile sportive se compun din prindere şi aruncare la poar mai aproape de model (ac american de culoare Arthur 1 trificarea. Se spune că in J
1 Cagliari — Roma anulat losirea metodei globale. Ast suite de procedee tehnice (din tă din săritură. In acest fel ţiunile de joc). Ashe. Partida a durat două ţ această problemă o vină o i
2 Cesena — Internazionale 0—1 2 fel, în ultimul timp au ‘apă secvenţe de atac şi apărare) fiecare profesor poate conce Aceste / două aspecte „mo ore şi jumătate. i are şi Banca agricolă, care 1
3 Juventus — Lanerossi 0—0 X rut două tendinţe, concepţii şi nu din procedee izolate, pe multiple şi variate com delarea" şi „instruirea pro I nu sprijină /unitatea cu asi- 1
4 Lazio — Bologna 4—0 1 noi, şi anume: „modelarea" teza generală a aplicării mo plexe, în raport cu jocul gramată" îşi aduc o contri Aceasta a fost cea de-a ţ gurarea fondurilor necesare, i
18-a întîlnire dintre cei doi I
5 Milan — Foggia 1—0 1 şi „instruirea programată". delării constă în înlănţuirea sportiv pe care l-a ales pen buţie de seamă la accelera jucători, victoria revenind de I Poate se găseşte totuşi o i in- 1
ca
pentru
banii
soluţie
(î Napoli — Genoa 1—0 1 De la început trebuie să de procedee - tehnice cores tru predare, ţinînd cont în rea instruirii, a însuşirii te ţ vestiţi să fie recuperaţi cît ţ
7 Sampdoria — Fiorentina ' 1—2 2 arătăm că această orientare punzător diferitelor acţiuni acelaşi timp şi de nivelul de meinice a diferitelor com fiecare dată lui Rod Laver. l mai grabnic. i
8 Verona — Torino 0—1 2 metodică modernă, ^.are îşi sau faze ale jocului şi nu în pregătire al clasei. plexe tehnico-tactice şi a In finala probei de dublu, j REPORTER |
9 Catania — Varese 0—0 X . găseşte frecvent locul în pro învăţarea de procedee izola Cea de a doua metodă, unor deprinderi motrice, cît perechea Mike Estep (S.U.A.)
10 Novara — Brindisi 1—1 X cesul de antrenament, trebuie te. Practic, după învăţarea „instruirea programată", tre şi la sporirea capacităţii ele — Patrick Crâmer (R.S.A.) a
11 Parma — Ascoli 0—0 X aplicată fără rezerve ş' în izolată a primelor procedee buie înţeleasă prin prisma vilor de a le aplica potrivit
1
12 Reggina — Perugia 0—0 X lecţia de educaţie fizică îr. tehnice de mişcare în teren unei mai bune sistematizări scopurilor formative. dispus cu 6—1, 6—1 de cu
13 Taranto — Ternana 0—0 X şcoală, deoarece, pe de o par şi a pasei, predarea celorlal şi repartizări a materialului plul francez Jean Baptiste
te, scurtează perioada în care te procedee prevăzute în ce trebuie învăţat de către Prof. STELIAN POPESCU Chanfreau-Georges Govon.