Page 92 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 92
Proletari din toate fările, unifi*vă I
UZII* IN TARA MMESTÂTII
SAU IM!! li li T/ILAL
Al UCATILII IAŞII I AL
y
Sosirea în
Da invitaţia preşedintelui porturi cu Iordania repre tre care şi realizarea unei
Consiliului de Stat al Repu zintă încă o mărturie con păci drepte şi juste în Orien
blicii Socialiste România, cludentă a politicii consec tul Mijlociu —, considerînd
Nicolae Ceauşescu, a sosit vente a României de promo că numai prin participarea
în Capitală, într-o vizită ofi vare a unor largi relaţii de activă, cu drepturi egale, a
cială în ţara noastră, Maies prietenie şi conlucrare rod tuturor ţărilor; indiferent de
tatea Sa Regele Hussein Ibn nică cu statele arabe, cu mărimea lor, poate fi edi
Talal al Regatului Haşemil toate ţările lumii, fără deo ficată o lume mai bună, o
al Iordaniei. sebire de orînduire socială,
ANUL XXVI Nr. 5 925 MIERCURI 30 IANUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI Această primă întîlnire la în spiritul coexistenţei paş lume a cooperării şi înţele
gerii între popoare.
assgggyg nivel înalt româno-iordania- nice, al principiilor suvera Sub aceste auspicii a înce
nităţii şi independenţei na
nă, care deschide o etapă ca ţionale, egalităţii în drepturi, put, marţi, vizita suveranu
litativ nouă în evoluţia le neamestecului în treburile lui haşemit.
găturilor dintre cele două interne şi avantajului reci Ceremonia sosirii a avut
state şi popoare. în interesul proc. Este binecunoscut fap loc pe Aeroportul internaţio
lor, al cauzei păcii, colabo tul că România a acţionat nal Otopeni. Pe frontispiciu)
aerogării erau arborate dra
rării şi înţelegerii interna şi acţionează în direcţia asi pelele de stat ale României
ţionale, este salutată cu deo gurării unei destinderi reale şi Iordaniei, care încadrează
a producţie sebită satisfacţie de opinia şi a unei colaborări trainice p o r t r e t e l e preşedintelui
Nicolae Ceauşescu şi regelui
publică din ţara noastră.
între naţiuni, a soluţionării
Dezvoltarea cu şi mai problemelor majore ce preo Hussein Ibn Talal : pe mari
Activitatea de cercetare maselotelor metalice cu al săşi chemarea la întrecere
ştiinţifică este chemată să tele din plăci termoizolan- în cinstea celei de-a XXX-a multă vigoare a bunelor ra cupă astăzi omenirea — în (Continuare in pag. a 4-a)
joace în acest an un rol te, s-a introdus o nouă teh aniversări a Eliberării pa
determinant în perfecţiona nologie de elaborare, tur triei şi a Congresului al
rea calitativă a producţiei nare şi laminare a oţeluri Xl-lea al P.C.R., pe care Convorbiri
şi ridicarea eficienţei eco lor inoxidabile, s-au finali colectivul combinatului nos
nomice. In lumina sarcini zat cercetări de creştere a tru a adresat-o unităţilor
lor expuse de tovarăşul gradului de puritate, plas din siderurgia ţării. . cu Nicolae Ceauşescu şi Maiestatea Sa
Nicolae Ceauşescu la ple ticitate şi îmbunătăţirea al prinde sub acest as
nara C.C. al P.C.R. din no tor caracteristici fizico-me- pect prevederi mobiliza
iembrie anul trecut, cerce canice, s-a trecut la o nouă toare. Prin dezvoltarea ac Regele Hussein Ibn Talal
tarea trebuie să asigure în tehnologie de dezoxidare la tivităţii de concepţie, an
al patrulea an al cincina trenarea ' largă a specialiş
lului accelerarea progresu tilor la soluţionarea pro La Palatul Consiliului dc din viaţa internaţională, la relui Stat Major, Vasile
lui tehnologic şi moderni blemelor tehnice şi tehno Stat au avut loc, marţi du- afirmarea în lume a unor Pungan. consilier al pre
zarea producţiei industria Cerinţă esenţială logice majore şi valorifi pă-amiază, convorbirile ofi relaţii noi. a unui climat şedintelui Consiliului de
le, valorificarea maximă a carea creaţiei tehnice a Şeful de brigadă Gheorghe Ciobanu I şi minerul Vaier Bu- ciale dintre preşedintele de pace şi securitate, încre Stat, Mi hai Levente, amba
rezultatelor cercetării şi a- a perfecţionării muncitorilor de înaltă cali culel, doi oameni de bază ai sectorului II ai E.M. Vulcan. Consiliului de Stat al Repu dere şi conlucrare paşnică sadorul Republicii Socialiste
plicarea lor în producţie în ficare, am stabilit să în Foto: VIRGIL ONOIU blicii Socialiste România, între state, in cadrul căruia România în Regatul Haşemit
cel mai scurt timp. finali elaborării otelului cheiem în acest an cercetă Nicolae Ceauşescu, şi Maies să fie asigurat progresul ge al Iordaniei ;
zarea optimă a acţiunilor rile privind două noi pro tatea Sa Regele Hussein Ibn neral al fiecărei naţiuni. Din partea iordaniană —
privind însuşirea şi moder cedee de fabricare a oţelu Talal al Regatului Haşemit O Zaid Al-Rifai, prim-minis-
nizarea produselor. rilor aliate, să definitivăm al Iordaniei. tru, general Amer Kham-
Sarcinile şi indicaţiile da oţelurile pentru rulmenţi. şi să extindem insuflarea In acest cadru a avut loc începute în prezonţa pre mash, consilier politic al
te de secretarul general al Toate acestea au determi oxigenului în cuptoare e- un larg schimb de vederi şedintelui Consiliului dc Stat Maiestăţii Sale Regale, Zu-
partidului ne străduim să nat în producţie o reducere leetrice, să asimilăm pro Pagina a II - a !n pagina privind stadiul actual şi de al Republicii Socialiste Româ hair Mufti, ministru de stat
le traducem în viaţă prin cu peste 40 000 tone a con cedeul de tratare sub vid perspectivă al relaţiilor din nia şi a suveranului Regatu pentru afacerile externe,
preocupări susţinute pe li sumului de metal în 1973 a oţelurilor aliate. Intensi tre România şi Iordania, pre lui Haşemit al Iordaniei, în Khalil Salem, preşedintele
nia perfecţionării tehnolo faţă de anul precedent. Ex ficăm în acest an şi cerce cum şi in probleme actuale cursul după-amiezii de marţi Consiliului Naţional al Pla
giilor de elaborare a oţelu perimentări şi cercetări in tările care vizează reduce ale vieţii internaţionale, în au avut Ioc convorbiri ro- nificării, general Zaid Bin
lui, reducerea consumuri teresante' s-au făcut la fur rea consumului de cocs, Ferma -a deosebi referitoare la situa mâno-iordaniene, la care au Shaker, şeful Statului Ma
lor specifice, asimilarea de nale pentru diminuarea combustibili şi energie. li ţia din Orientul Mijlociu. participat : jor al Forţelor Armate, bri
noi mărci de oţeluri şi ti- consumului de cocs şi în nele teme le abordăm în Convorbirile dintre cei doi Din partea română — Ilie
podimensiuni de laminate, alte secţii pentru micşora comun cu institute centra zootehnică — şefi de stat s-au desfăşurat Verdeţ. prim-vicepreşedinte gadier Abboud Salem, co
mandantul Forţelor Aeriene
creşterea performanţelor rea consumului de materia le. Aşa este, de pildă, rea 9 CARNET CULTU sub semnul sentimentelor de al Consiliului de Miniştri, Regale.
tehnice ale metalului livrat le deficitare, combustibili lizarea unui fondant sinte RAL — grupaj de stimă şi prietenie ce carac Ion Palan, vicepreşedinte al
economiei naţionale. In a- şi energie. tic cu bazicitate foarte ri model de terizează raporturile dintre Consiliului de Miniştri, mi Intr-un spirit de înţelege
nul care a trecut, noi am Stimulaţi de îndatoririle dicată — temă comună cu informaţii popoarele român, şi iordani nistrul comerţului exterior. re reciprocă, au fost exami
înregistrat în acest dome ce ne revin, de propriile Institutul politehnic Bucu organizarej an. al dorinţei reciproce dc George Macovcscu, ministrul nate o serie de căi şi mij
niu o seamă de progrese noastre realizări, ne-am reşti — de la care scon- 9 CARTEA - SCENA a promova, pe multiple pla afacerilor externe general- loace de extindere a colabo
notabile. In paralel cu ex propus pentru acest an o nuri. colaborarea între cele colonel Ion Gheorghe. prim- rării româno-iordaniene în
tinderea utilizării prafului gamă largă de preocupări Ing. MIRCEA PENESCU producţie DISCUL - ECRA două ţări, de a contribui la adjunct al ministrului apă diferite domenii de activita
exoterm de concepţie origi în cercetare şi, mai cu şeful serviciului cercetare- NUL consolidarea cursului pozitiv rării naţionale şi şef al Ma te.
nală, am adoptat un nou seamă, am hotărît să le im laborcitoare - C.T.C. de
tip de maselotaj pentru o- primăm acestora o finalita la C.S. Hunedoara şi eficienţă — Cronica filme
ţelurile aliate, am studiat te practică cît mai ridicată. o f i c i a !
şi experimentat înlocuirea Dealtfel, ţin să arăt că în (Continuare în pag. a 3-a) lor „100 de lei"
şi „Misiunea se Preşedintele Consiliului de Petre Lupu, Dumitru Po- tul Haşemit al Iordaniei.
cretă a maioru Stat al Republicii Socialiste poscu. Leonte Răutu. Gheor Au luat parte personalită
România, Nicolae Ceauşescu, ghe Stoica. Ştefan Voitec, ţile oficiale care ii însoţesc
lui Cook" a oferit marţi un dineu ofi Constantin Băbălău, Cornel pe suveranul haşemit în vi
cial. în saloanele Palatului Burtică, Mihai Dalea, Ion
— Editoriale, spec zita sa — Zaid Al-Rifai, ge
Consiliului de Stat. în onoa Ioniţă, Ion Păţan, Ştefan neral Amer Khammash. Zu-
tacole, pentru rea Maiestăţii Sale Regele Andrei. Constantin Stătescu, hair Mufti, Khalil Salem,
Hussein, ibn Talal al Rega secretarul Consiliului de
melomani general Zaid Bin Shaker,
tului iîa'Şeînit ăl Iordaniei. Stat. George Macovescu. mi brigadier Abboud Salem.
La dineu au participat nistrul afacerilor externe, Au fost intonate imnurile
9 Sport : Cupa ti Emil Bodnaraş. Manea Mă- alţi membri ai guvernului, de stat ale celor două ţări.
nescu, Paul-Niculescu Mizil. conducători ai unor institu In timpul dineului, care
neretului ; popice
E dimineaţă de luni. Urc Trimisul nostru la E.M. Petriia relatează: fost executate — afirmă Gheorghe Pană, Gheorghe ţii centrale, reprezentanţi de
treptele clădirii administrative Aurel Mareş, inginer şef elec Rădulescu. Virgil Trofin. frunte ai vieţii noastre şti s-a desfăşurat într-o atmo
sferă cordială. prietenească,
a exploatării miniere. Pe pri tromecanic. S-a executat re 0 Semnal Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- inţifice culturale şi artistice, p r e ş e d i n t e l e Nicolae
ma uşă la care bat scrie Co vizia transportoarelor de la nu. Florian Dănălache. Emil generali, precum şi ambasa Ceauşescu şi Regele Hussein
mitet de partid. Cînd strădaniile devin toate abatajele in funcţie, Drăgăneseu. Janos Fazekas, dorul ţării noastre în Rega au rostit toasturi.
— Tovarăşe Cherecheş, cum revizia a 20 de locomotive, a
aţi scrie dv. un articol pentru instalaţiilor electrice şi a ce
ziar ? colective, treaba incepe lor de transport de la puţuri
— Ceva mai mobilizator, etc.
răspunde secretarul comite — La puţul nr. 2 Est, de O valoroasă acţiune privind
tului. De pildă cam aşa : pildă, ce intervenţii au avut
Cînd strădaniile devin colecti să mearaă mai bine loc ?
ve treaba incepe să meargă — S-au schimbat rulmenţii perfecţionarea muncii politice de masă
la grupul generator al insta
mai bine. Deşi incă nu stăm
bine şi nu prea l-aş scrie. pămînt la cablul de alimen partea defectă. Luni, la ora laţiei de extracţie şi o mo Pentru mic şi marc
Am reţinut această idee. tare cu energie electrică a 5 dimineaţa, operaţia era în dificare a schemei de sem
(De aici şi titlul materialu sectorului I, datorită slăbirii cheiată. nalizare pentru creşterea ope Sala de apel de la mcentral
lui). Deşi săptămina trecută izolaţiei acestuia, in mod REPARAŢII PESTE rativităţii transportului pe
PREVEDERI
producţia minei a mai urcat indiscutabil producţia secto verticală.
Cum s-a lucrat simbătă şi
şi a mai coborit, tendinţa ge rului era practic şi ea la duminică la revizia şi repa- — La dv. se poate vorbi, to JPORTŞI SMM“
nerală este de creştere. Cîte- „pămînt". Au fost chemaţi varăşe inginer, de depăşirea al activităţilor politice şi cultural-
va argumente care pot con planului ?
stitui aici un fel de — Chiar în aceste 2 zile Una dintre cele mai im
am executat cîteva lucrări în portante prevederi ale Hotă-
PREFAŢĂ OPTIMISTA ® PE BAZINUL VĂII JIULUI — un plus plus faţă de prograrp, la educative in sprijinul rîrii Plenarei C.C. al P.C.R.
© La sectorul V au fost de 10 868 tone staţiile de compresoare s-a cu privire la dezvoltarea con
montate mult discutatele mo- făcut revizia turbocompreso- tinuă a educaţiei fizice şi
noraiuri pentru transportul ® MINUSUL PETRILEI s-a redus la rului şi a 3 compresoare, s-a Sălile de apel de la ex tru organizarea unor acti cursul schimbului de expe sportului — complexul poli
lemnelor. Unul la orizontul 1 963 tone reclădit bolta cazanului 701, ploatările miniere repre vităţi de informare politică, rienţă s-au prezentat infor sportiv „SPORT ŞI SĂNĂ
XVI şi altul la galeria inter care era fisurată, iar la ban zintă cadrul unde au loc, stimulare a ’ fruntaşilor - în mările: „Activitatea cultu- TATE" — a primit contur şi
da transportoare a sectorului schimb de' schimb, dialoguri întrecere, combatere a unor
mediară. ral-educativă în sala de a- cadru organizatoric prin e-
© Tot la sectorul V, orizon „METRONOMUL PRODUCT E," I s-a efectuat vulcanizarea între formaţiile de lucru, neajunsuri, transmitere a pel. Mijloace, forme şi po laborarea regulamentului, dat
tul XVI s-a introdus presa unei porţiuni. La toate aceste maiştri şi ingineri asupra unor îndemnuri, precum şi sibilităţi" (tov. Vasile Ru- recent publicităţii.
pentru reprofilarea armături aduce la cunoştinţa comitetelor de partid, comi operaţii au participat sîmbă- problemelor curente ale pentru prezentarea unor şitoru, responsabilul comi Complexul „Sport şi sănă
lor TH folosite la susţinerea tetelor oamenilor muncii, organizaţiilor de sindi tă 65 de oameni, iar dumini producţiei, unde muncitorii programe scurte cultural- siei de propagandă a comi tate" are drept scop o contri
metalică a galeriilor. cat şi U.T.C. de la I.M. HUNEDOARA şi MINA că 94. mineri se informează despre artistice. Deci există deja tetului de partid dc la buţie reală, concretă la anga
© Simbătă, uteciştii din MUNCEL că va întreprinde in zilele următoare IN GENERE, rezultatele obţinute in înde o experienţă în acest do E.M. Lupeni), „Sala de a- jarea întregii populaţii, in
orizontul nr. 11 au descon APROVIZIONAREA plinirea planului şi a anga meniu. Pentru cunoaşterea pel — loc optim pentru in diferent de virstă şi sex, la
gestionat de piatră orizontul investigaţii la faţa locului pe tema îndeplinirii LEMNULUI RAMÎNE jamentelor din întrecerea şi generalizarea a ceea ce formarea operativă a sala practicarea organizată a exer-
XVI al sectorului V. Urmarea: ritmice a planului de producţie. „DE LEMN" socialistă şi sînt încunoş- este valoros în privinţa riaţilor asupra politicii parti ţiilor fizice şi sportului, în
s-a înlăturat „tradiţionala" Aprovizionarea abatajelor tinţaţi cu noile măsuri, sta acţiunilor politico-educative dului şi statului, a legilor vederea dezvoltării armo
biocare cu piatră din fiecare minei Petriia cu lemnul nece- bilite de conducerile teh- desfăşurate în sălile de a- ţării" (tov. Virgil Stănescu, nioase, a menţinerii sănă
luni- a maşinii de rambleere. urgent de acasă maistrul Ru- rarea utilajelor, la aprovizio nico-administrative intr-un pel, cu sprijinul secţiei de responsabilul comisiei de tăţii, creşterii capacităţii de
© Un fapt care poate fi dolf Keiling, electricienii loan narea locurilor de muncă ? MARIN NEGOITĂ domeniu sau altul, cu pro propagandă a comitetului muncă şi petrecerii utile a
numit şi eroic. Duminică sea Enăchescu, losif Demeter şi - Toate lucrările din pro gramul acţiunilor politice propagandă a Comitetului timpului liber, adecvat par
ra s-a produs o punere la Aurel Mihăilă, care au izolat gramul celor două zile au (Continuare in pag. a 3-a) sau cultural-artistice din judeţean de partid, Comi de partid dc la E.M. Ani- ticularităţilor de virstă şi sex.
tetul municipal de partid
localitatea unde trăiesc şi Petroşani şi comitetul de noasa), „Materialul agita Hotărîrea conducerii supe
muncesc, cu multe alte pro partid de la mina Uricani toric şi de pavoazare a rioare a partidului, document
sălii de apel. Mijloace mo
bleme. De două ori pe • zi, au organizat, recent. un derne. operative, sugestive de maximă importanţă pen
fiecare salariat de la mină.
Produse chimice peste prevederi la intrare şi ieşirea din schimb de experienţă cu şi mobilizatoare utilizate în tru progresul şi lărgirea sfe
rei de cuprindere în această
tema: „Sala de apel — lo
schimb, , trece şi zăboveşte cul central al activităţilor acest sens" (tov. Constantin activitate de interes naţional,
Verdeş, responsabilul co
Secţia distilăria de gudroane din C.S.II. reuneşte oa cîteva momente în sala de politice şi culturale", la care misiei de propagandă a co parte integrantă a procesu
meni harnici şi inimoşi, cu responsabilitate pentru pla apel. au luat parte secretarii cu mitetului de partid de la lui de educare comunistă a
nul de producţie, pentru angajamentul asumat. Desfăşu- Comitetele de partid de problemele de propagandă E.M. Lonea). tineretului, a întregii popu
rind larg întrecerea, chiar din priinale zile ale anului, la exploatările miniere au de la comitetele orăşeneşti Atît informările şi îndeo laţii, prevede prin enunţarea
operatorii chimişti şi ceilalţi muncitori, care deservesc căutat, în cadrul preocupă de partid, responsabilii co sebi dezbaterile pe marginea scopului organizării comole-
instalaţiile din dotare, au reuşit să înscrie pe graficul de rilor pentru intensificarea misiilor de propagandă ale lor au conturat cîteva idei xului „Sport şi sănătate", o
producţie realizări dintre cele mai bune. muncii politico-educative în comitetelor de partid de la orientative, au dat răspun serie de sarcini şi atribuţii
După cum ne-a relatat ing. Gheorghe Marosin, şeful spirijinul producţiei, să a- exploatările miniere din suri la întrebări foarte fi- tuturor organelor, organiza
secţiei, colectivul a obţinut peste planul de producţie al sigure o mai completă func Valea Jiului, directorii ca ţiilor de stat. de masă şi
lunii ianuarie 70 tone smoală, 73 tone ulei de creozot şi ţionalitate sălilor de apel. selor de cultură şi cluburi I. MiRZA obşteşti colaboratoare la miş
aproape 4 tone naftalină. La realizările dobîndite au sub să folosească prilejul că lor, alte cadre din domeniul carea sportivă.
scris în mod deosebit tovarăşii Grigore Olteanu, Crăciun oamenii se adună aici pen culturii şi educaţiei. In (Continuare în pag. a 3-a) N. STANCIU
Ciota, Virgil Simionescu, Augustin Furdui şi alţii.
L (Continuare in pag. a 3-a) '
r -------------
voluţia brigăzii artistice
SPORTUL DE MASĂ - cupare amenajarea unei tă, montajelor, obiceiurl- ie agitaţie cu un text Ia duminică, în sala dc fes Cialma a dat celor in
lor folclorice.
cu
experimentale
IN DEZBATERE livezi fructiferi în apro •dresa activităţii din tivităţi a Casei de cultu teresaţi indicaţii privind
pomi
din
ră
Petroşani,
apre
pierea căminului cultura) UN NOU i.A.P. Scenetele, soliştii cierile s-au reeditat mai modul de combatere a
In cadrul şedinţei sale ocali, recitatorii s-au îmbolnăvirilor la bovine
de ieri, biroul executiv din Iscroni. Elevii şcoli EDIFICIU SOCIAL jucurat de acelaşi suc- cu seamă la momentele şi ovine.
al C.J.E.F.S. a analizat u- lor generale din comună es. „folk" şt „Cintecc de altă
nele aspecte ale dezvol vor folosi viitoarea liva Constructorii grupul' dată", care au fost în VREMEA
tării sportului de masă şi dă pentru a-şi însuşi de 2 şantiere „Valea Jiului Speotacolul a fost pre delung rechemate la
ale bazei materiale a a- prinderile practice legate al T.C.H. şi-au asuma: cedat de prezentarea de rampă. Pentru 24 ore
cestuia. Au fost, astfel, dc îngrijirea pomilor. pentru acest an, o nou: ătre Mihai Orelt, şeful
dezbătute stadiul actual lucrare cu caracter social. •ostului de miliţie, a u- BRIGADĂ Vremea va fi relativ
al desfăşurării competi DIALOG PE Este vorba de o grădini or legi. călduroasă, cu cerul va
ţiilor din cadrul ediţiei ACEEAŞI SCENA ţă-creşă, care va ofer; ŞTIINŢIFICĂ riabil. mai mult noros.
de iarnă a „Cupei tinere TRECUI, ASEARĂ,
tului" şi îndeplinirea pla fiilor de mineri incă 34 i Brigada ştiinţifică a că Izolat vor cădea precipi
slabe,
nului de măsuri cu privi Clubul „Siderurgistul" locuri pentru odihnă, Joa E ULIŢA" minului cultural din Baia taţii de deal iar şi în
că şi mai ales pentru e-
zona
ia
re la amenajarea bazelor din Hunedoara a găzduit ducare. de Criş a fost duminică munte vor cădea pre
sportive. In încheiere, a zilele trecute un amplu Ansamblul artistic al oaspetele sătenilor din cipitaţii sub formă de la-
spectacol oferit de peste
fost adoptat programul iomitetului municipal De Rişca. Cu acest prilej,
acţiunilor şi manifestări 500 de artişti amatori de SPECTACOLUL va al U.T.C. a întreprins poviţă şi ninsoare. Vîntul
lor sportive dedicate săr la C.S.H. şi E.M. Ghelar, TINERILOR un turneu In Valea Jiu doctorul Francisc Sehrci- va sufla slab din secto
bătoririi aniversării Eli reuniţi In cadrul confrun lui cu spectacolul muzi- ber a vorbit despre pro rul sudic. Temperaturile
tării artistice „Dialog pe
berării şi Congresului al Duminică, 27 ianuarie, cal-coregrafic „Trecui, a- blema alimentaţiei în se vor fi cuprinse între ir>
Xl-lea ai P.C.R. aceeaşi scenă". Peste 1 OOfl zonul rece, prof. Nicolae
de spectatori au urmărit căminul cultural din Măr- •eară. pe uliţă". Simbătă, Gavrilescu a dat explica nus 3 şi minus 8 grade
LIVADA ELEVILOR evoluţia formaţiilor cora Uneşti a găzduit specta ‘ineril artişti deveni s-au noaptea. Iar ziua între
ţii ştiinţifice diferitelor
le, echipelor de dansuri, colul oferit de tinerii sa bucurat de mult succes fenomene ale naturii, me- i , minus 2 şi 2 grade. Cea
tului. Spectatorii au pri-
Şeful de echipă Nicolae Sîrbu, din cadrul ş.L.r. a T. C. Edilii comunei Aninoa- tarafurilor şl orchestrelor I mit cu aplauze însufleţite cu spectacolele susţinute dicul veterinar Petru i tă locală scara şi dimi
la Uricani şi Vulcan, iar
neaţa.
va execută piesele componente ale instalaţiei de ventilaţie sa au ca proximă preo de muzică uşoară şl cul
re ’ vor fi montate la complexul avicol Bălata. |