Page 93 - Drumul_socialismului_1974_01

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 925 9 MIERCURI 30 IANUARIE 1974
-. scf-

suri pentru remedierea lor In cadrul fermei zooteh­
Toate energiile — canalizate spre acelaşi ţel pe loc. Se acţionează ope­ nice de la C.A.P. Boz, uni­
rativ. Producţia de llapte S-a livrat tate care se numără printre
se măsoară zilnic şi se ţine cele de frunte, lucrează nu­
o evidenţă clară pe fiecare meroşi cooperatori, oameni
lot şi vacă, pe fiecare mul­ primul lot harnici şi pricepuţi in creş­
gător. terea animalelor şi care îşi
In ce priveşte asigurarea de animale aduc un aport însemnat la
anim în faţă o cerinţă pe deplin plan. aceştia se remarcă
bazei furajere ni se pune
realizarea
indicatorilor
de
justificată: crearea în urmă­
Intre
torii ani a unor rezerve
In primele zile ale
Cosma,
Cătălină
importante, pentru ca zoo­ decadei a doua a lunii Elena Viorina Jurca şi Cri-
şan,
Ma-
avînd în vedere, totodată, tehnia să poată face faţă ianuarie a.c., ferma ria Roşu, de la îngrăşăto-
micşorarea cheltuielilor ma­ oricăror situaţii deosebite. zootehnică a coopera­ ria de tineret bovin, Silvia
teriale de producţie, creş­ Noi am mărit suprafeţele tivei agricole din Boz Jurca, Cizmaş Davld, Eli-
terea rentabilităţii fermei cultivate cu plante furajere a livrat în contul con­ sabeta Topor, Păscuţa Mîrza,
zootehnice — sector care — trifoliene şi sfeclă. Pă­ tractului încheiat 12 Maria Ursa, Ilie Dodoc,
trebuie să devină prepon­ şunea cooperativei şi cea pe tone carne, reprezen- Loghin Ursa, de la ferma
derent în totalul produc­ care o avem în folosinţă de tînd mai mult de 10 de vaci, Miron Tamaş, Vio­
ţiei globale a cooperativei. la consiliul popular trebuie Ia sută din planul anu­ rica Dona, Aurelia Popa,
Ceea ce am realizat în să le îngrijim şi să le folo­ al. Iosif Nicoară, Victoria
1973 — livrarea a 300 hl sim mai eficient. In acest Crişan Cătălina, Ma­ Nicoară, de la tineretul pen­
lapte marfă în plus faţă scop am prevăzut execu­ ria Roşu, Viorina Jur­ tru reproducţie, şi alţii.
de contract şi 23 tone de tarea de lucrări de curăţire ca şi Elena Cosma sînt
carne, precum şi îndeplini­ şi fertilizare cu îngrăşă­ îngrijitoarele care au In fotografiile de mai
rea indicatorului privind e- minte chimice. La fel pro­ lucrat cu hărnicie jos vă prezentăm ciţiva
feotivul matcă — nu ne cedăm şi cu fîneţele natu­ şi tragere de inimă dintre îngrijitorii fruntaşi JURCA VIORINA ROŞU MARIA
satisface. Sîntem conştienţi rale. După masă verde cul­ la obţinerea rezultatu­ de la această fermă.
că depunînd eforturi sporite tivăm porumb siloz. Spo­ lui amintit.
se putea realiza mai mult. rirea producţiei la hectar,
La efectivul total s-a rămas identificarea de noi supra­
sub plan, iar producţia to­ feţe pentru a le ara şi cul­
tală de lapte şi cea plani­ tiva cu plante furajere, gos­
La depozitul de furaje. Secretarul comitetului de partid al
cooperativei spume: „Avem furaje. Sînt bune. Dar grija noas­ ficată pe cap de vacă fu­ podărirea cu chibzuinţă a
tră este să le gospodărim cu chibzuinţă, să înlăturăm orice ri­ rajată nu s-a realizat. De nutreţurilor prin înlătura­
sipă". Sînt glndmrl, preocupări do comunist, de bun gospodar. asemenea, deşi am organi­ rea risipei şi administrarea In avans
zat mai bine reproducţia, în hrana animalelor numai
Dezvoltarea zootehniei — vin. Sîntem conştienţi de — natalitatea fiind totuşi
obiectiv major stabilit de răspunderea noastră şi am sub nivelul cerut — nu am furaje tocate şi preparate, fafă
conducerea partidului şi elaborat măsuri care să asigură crearea de rezerve
statului nostru pentru lu­ asigure înfăptuirea sarcini­ reuşit să asigurăm creşte­ cu care să putem face faţă
rea efectivului şi înlocuirea
crătorii din agricultură — lor ce revin cooperativei animalelor tarate şi slab în cazul unui an secetos. de grafic
Bunul gospodar nu se în­
a pus şi pune în faţa co­ noastre din programul ju­ productive din prăsilă pro­
mitetului de partid, a con­ deţean de dezvoltare a zo­ prie. grijeşte numai de ziua de
siliului de conducere, ca­ otehniei. Toate măsurile pe Avem neajunsuri. Le cu­ azi, ci şi cea de mîine.
drelor de specialişti şi tu­ care le luăm împreună, co­ noaştem şi acţionăm pen­ Avem aţintită atenţia asupra Pentru luna ianuarie
turor cooperatorilor sarcini mitetul de partid şi consi­ tru a le înlătura cît mai sectorului zootehnic. In fiecare a acestui an, ferma
tot mai mobilizatoare. La liul de conducere, au la lună facem o consfătuire cu zootehnică a avut pla­
Plenara comună a C.C. al bază consultarea cooperato­ grabnic. Astfel, am trecut toţi îngrijitorii în care a- nificat să predea la
P.C.R. şi a Consiliului Su­ rilor şi specialiştilor, *sînt la lotizarea vacilor de lapte nalizăm mdul cum s-a rea­ fondul de stat 7 000
prem al Dezvoltării Econo­ rodul înţelepciunii maselor şi hrănirca lor în mod di­ lizat producţia de lapte şi litri lapte. Planul s-a
mice şi Sociale a României şi ele au drept scop unirea ferenţiat, în funcţie de pro­ carne, cum se îngrijesc şi îndeplinit înainte de
ducţia pe care o dă fiecare,
din noiembrie 1973, tova­ tuturor eforturilor şi ener­ fapt ce s-a repercutat fa­ hrănesc animalele, stabilin- termen, unitatea avînd
du-se, în urma propunerilor
răşul Nicolae Ceauşescu giilor şi canalizarea lor spre vorabil în creşterea pro­ posibilitatea ca în pri­ CIZMAŞ DAVID TOPOR ELISABETA PASCUŢA MIRZA
sublinia că în domeniul zo­ acelaşi ţel comun: realiza­ ducţiei de lapte. O marc şi sugestiilor făcute de ei, ma lună a anului să
otehniei trebuie să ne în­ rea efectivelor şi a produc­ atenţie se dă viţelelor de măsurile care se impun, realizeze o depăşire a
dreptăm atenţia spre îm­ ţiilor animaliere. cum trebuie să acţioneze graficului cu circa
bunătăţirea radicală a re­ Pornind de la realităţile reproducţie. Ele au fost lo- pentru a obţine rezultate 1 500 litri lapte.
tizate într-un grajd separat
cît mai bune în muncă. Con-
producţiei şi întreţinerii din cooperativa noastră, ţi- şi de îngrijirea şi hrănirea Este posibil ca, prin-
şeptelului, îmbunătăţirii ra­ nînd seama de posibilităţile lor se ocupă cei mai buni sultîndu-ne în permanenţă tr-o bună îngrijire şi
cu îngrijitorii, asigurîndu-le
selor de animale, că o a- şi de resursele de care dis­ îngrijitori. De asemenea, a- furajare a animalelor,
tenţie de prim ordin tre­ punem în prezent şi de cele vem grijă pentru ca la condiţii bune de muncă şi avansul cîştigat să fie
buie să acordăm gospodă­ pe care ni le vom crea în sectorul de creştere şi în- cîştiguri corespunzătoare e- majorat astfel incit
ririi raţionale a furajelor, viitor, ne raportăm în per­ grăşare să se obţină sporul forturilor şi realizărilor ob­ aportul unităţii la a-
ţinute, sîntem siguri că în
creării în următorii ani a manenţă la cerinţele im­ de greutate planificat în acest an vom reuşi să înde­ provizionarea populaţi­
unor rezerve importante, puse de fiecare etapă, ac­ fiecare zi. Membrii comite­ plinim toţi indicatorii de ei cu produse agroali-
pentru ca zootehnia *să poată ţionăm cu consecvenţă pen­ tului de partid şi ai consi­ plan în zootehnie, să ne mentare \ să fie din ce
în ce mai substanţial,
face faţă oricăror situaţii tru creşterea efectivelor şi liului de conducere sînt respectăm angajamentele
îmbunătăţirea raselor, spo­ repartizaţi şi participă zil­ ceea ce s-ar repercuta
deosebite. luate în întrecere. favorabil şi în reduce­
rirea natalităţii şi înlătu­ nic la programul de grajd.
Avem de înfăptuit sar­ rarea mortalităţilor. pentru Atunci cînd constată unele MIRON CRISAN rea preţului de cost pe
cini deosebit de importante realizarea unor producţii de neajunsuri, împreună cu secretarul comitetului de unitatea de produs.
pentru acest an şi cel care lapte şi carne mai mari, conducerea fermei, iau mă­ partid de la C.A.P. Bor
JURCA SILVIA URSA MARIA TAMAŞ MIRON
PREŢUL DE COSI -
barometrul e •

rentabilităţii producţiei tlc-ilimineaţă ocupat cu treburi specifice creşte­ şi curăţenia in adăpost. Toate astea nu le poţi fa
la
îngrijitor
Pe
Tămaş.
Miron
cooperatorul
de creştere a acestei categorii de animale. Să sl
tineretul bovin de pînă la G luni, l-am găsit clis-
cum trebuie să facă furajarea, să menţină ordin
rii acestei categorii de animale. La cei peste GO
de ani ai săi se străduieşte şi reuşeşte să ofe­ ciaca nu ai dragoste de meserie. Eu m-am legat i
sectorul zootehnic de acum li ani, cind am ingi
re un exemplu de conştiinciozitate în muncă. jit prima vacă adusă la cooperativa noastră .aci
„Eu nu mă sperii de muncă" — ne-a mărtu­
risit ca răspuns la întrebarea pusă în legătură culă şi de atunci tot aici lucrez. Ştiţi cum e aici
I rebiue să lucrezi ca şi cu copii mici. Să ştii cc
' Generalizarea introducerii calculului preţului de cu modul cum se desfăşoară activitatea la cre- trebuie şi ce-] doare pe fiecare.
cost în toate cooperativele agricole, începînd cu a- şa de viţei. »e lucru este destul, dar dacă ştii — Ce satisfacţii aveţi în muncă ?
să-ţi rînduieşti bine treburile, n-ai de ce să te
cest an, constituie un factor de maximă însemnăta­ plîngi. Acum îngrijesc aproape 30 de viţei, dar — Cel mai mult mă bucur şi pot să spun
te în contextul măsurilor care se întreprind în sco­ de cind sînt în fermă, de la înfiinţarea coope­ nu am avut nici un caz de mortalitate Ia ar
malele pe care le-am îngrijit. Cu multă răbda
pul ridicării eficienţei activităţii economice a sec­ rativei agricole, au trecut prin mina mea peste am urmărit ca fiecare viţel să fie predat
1 000 capete tineret bovin. Unii din aceşti viţei
toarelor de producţie vegetală şi animală ale C.A.P. au rămas în fermă în efectivul matcă, iar alţii condiţii ^cit mai bune la următoarea categor
de vîrstă, ca apoi să poată intra în product
In legătură cu situaţia costurilor înregistrate în au fost valorificaţi. In flecare an ni se dau în — pentru lapte sau carne. Doar este vorba i
îngrijire cîte 3 scrii de viţei".
anul trecut pe unitatea de produs la ferma zooteh­ — Ce consideraţi că este important în munca avutul nostru, al tuturor, şl înţeleg că trelui
nică a C.A.P. Boz, nu am putut nota prea multe a- unul îngrijitor care are în răspundere creşterea ti­ să veghem Ia păstrarea Iui ca la ochii din ea
mănunte. Nu am desprins nici suficiente detalii pri­ Rampa de încărcare a fermei. Se livrează un nou lot de tineret bovin îngrăşat. neretului bovin de cea mal mică virstă ? Altfel, dacă nu ai rezultate în muncă, nici ci
In primul rînd să stăpînească bine regulile
vind cheltuielile pe litrul de lapte sau kilogra­ tisul nu poate fi satisfăcător.
mul de carne în 1974. deoarece calculele nu erau
încheiate.
Potrivit aprecierilor făcute, în anul trecut a exis­
tat o situaţie favorabilă în ceea ce priveşte preţul
de cost al cărnii unde, ca urmare a valorificării u-
nei bune părţi din producţie la export, cheltuielile Note atenţele privind furajat
au fost mai mici cu peste 2 lei pe kilogram faţă de
preţul mediu de realizare. Cheltuielile pe un hecto­
litru de lapte au fost însă cu peste 80 lei mai mari După ploaie,
faţă de preţul mediu de realizare, ceea ce înseam­
nă că la produsiul respectiv — ţinînd seama de can­ comanac mumii să fie gr
titatea marfă — unitatea, în speţă ferma zootehni­
că. a înregistrat o pierdere care depăşeşte 100 000 Parafrazînd această zi- j
lei. Era posibil sautnu ca şi la acest produs să fie re­ cală, în cazul cooperativei j 0 REALIZAREA VENITURILOR FERMEI ESTE O PROBLE­
dus costul ? Factorii răspunzători de soarta produc­ agricole din Boz se poate j MA NUMAI DE CONTABILITATE ? greu de înfăptuit, este posi­ tă temeinic producţia de fu­ condiţii decisive pentru în­
ţiei animaliere au dat un răspuns afirmativ la în­ arăta că aşa s-a întîmplat j bil şi necesar în acelaşi raje pentru anii 1974-1975. deplinirea indicatorilor de
trebare. Condiţia esenţială pentru atingerea unui cu bucătăria furajeră. Lu- j B DE LA 100 DE VACI, DE CE SE OBTlN NUMAI 65 DE timp ca, prin măsuri teh­ Acţiunile iniţiate sînt însă plan pe acest an.
asemenea deziderat o constituie însă, pe de o parte, crările de construcţie şi ; VITEI ? nice şi organizatorice chib­ palide. Obligaţia de căpete­ Am insistat îndeosebi n-
obţinerea furajelor cu cheltuieli cît mai mici po­ racordul electric au fost i zuite, să crească natalitatea nie a organizaţiei de partid supra punctelor nevralgice
la bovine cu cel puţin 15-20
sibil. iar pe de alta — şi acest lucru este cel mai atit de mult tergiversate i 0 CUM SE EXPLICA DIFEREMJA DE LA 66 LA 200 HL de procente, numai în ase­ şi a consiliului de conduce­ întâlnite în activitatea fer­
important — iniţierea de acţiuni energice şi susţi­ incit s-a ajuns în situaţia i LAPTE PE LUNA ? re este de a acorda maximă mei zootehnice a C.A.P. Boz
nute în scopul creşterii producţiei marfă pe cap ca bucătăria să fie pusă în i menea condiţii creîndu-se o atenţie gospodăririi judicioa­ cu scopul ca ele să fie ana­
bază solidă pentru sporirea
S FIECARE ÎNGRIJITOR CUNOAŞTE CE SARCINI DE
de vacă. funcţiune tocmai cind uni- j PRODUCŢIE II REVIN ? aportului unităţii la aprovi­ se a tuturor suprafeţelor a- lizate în profunzime, ţinînd
Urmărind rezultatele financiare ale fermei pe anul tatea nu mai are de tocat • zionarea popiilaţiei cu lapte fectate producerii nutreţuri­ seama de implicaţiile econo­
lor.
trecut se constată, la prima vedere, o situaţie fa­ furaje grosiere. Oricum, | şi carne. mice pe care le determină,
vorabilă. veniturile planificate fiind depăşite cu tot este o realizare. Bucă- j Fără a minimaliza cu ni­ de valorificarea produselor Strîns legată de ridicarea Un alt aspect care ne-a de factorii răspunzători de
peste 170 000 lei. Nivelul cheltuielilor a fost însă tăria prinde bine oricînd, j mic rezultatele obţinute de in condiţii superioare, iar pe rentabilităţii fermei este şi reţinut atenţia priveşte ne­ soarta producţiei animaliere,
mai ridicat faţă de prevederi cu mai mult de 470 000 mai ales dacă se ţine sca- j cooperativa agricolă din Boz de alta, de reducerea chel­ problema valorificării între­ cesitatea repartizării de sar- care au şi datoria să situe­
lei. datorită îndeosebi creşterii costului furajelor — ma că aici există şi o în- i în dezvoltarea sectorului zo­ tuielilor do producţie. Igno- gului potenţial productiv al cin i individuale pe îngriji­ ze permanent în centrul pre­
elementul cu ponderea cea mai mare în structura grăşătorie de animale pen- i otehnic, aceste patru între­ rînd un aspect sau altul, nu vacilor cu lapte. Sub acest torii de animale, cointeresa­
preţului de cost al producţiei animaliere. Astfel gra­ tru care administrarea în i bări le dorim ca motive de se poate ajunge la rezulta­ aspect, este de remarcat că rea lor în sporirea producţi­ ocupărilor lor problemele
dul de rentabilitate al fermei zootehnice a fost sim­ permanenţă a nutreţurilor j serioase reflecţii pentru fac tele scontate. Iată un adevăr rezervele nu sînt nici pe de­ ei, ridicarea calificării pro­ ridicate de imperativele ce
ţitor redus. în stare preparată este o ; torii răspunzători de soarta care trebuie să fie avut în parte epuizate. In afară de fesionale şi permanentizarea stau în faţa cooperativei a-
Se ştie bine că ridicarea eficienţei fiecărei ferme necesitate de prim ordin. ; producţiei animaliere în ca­ vedere nu numai la C.A.P. îmbunătăţirea indicelui de cestora la toate loturile — gricole în acest an.
zootehnice constituie un deziderat esenţial cu caro drul fermei. Punerea lor cu Boz, ci în toate fermele zoo­ natalitate (prin organizarea
sînt confruntate cooperativele agricole. Satisfaceri: Agitaţia vizuală maximă acuitate ne-a fost tehnice. judicioasă a reproducţiei),
acestui imperativ se impune să-i fie subordonate şi prilejuită în urma discuţiilor Fiind vorba de valorifica­ diferenţa de 13 400 litri în­
eforturile cooperatorilor din Boz, unitate unde exis­ lasă de dorit purtate cu inginerul şef al ta deplină a rezervelor e- tre nivelul maxim şi minim
tă suficiente rezerve care nu au fost pe deplin fruc­ C.A.P., Călin Barbu, cu şe­ xistente pentru îmbunătăţi­ al cantităţii de lapte marfă
tificate. îmbunătăţirea calitativă a şeptelului, astfel Obiectivele care trebuie j ful fermei zootehnice, medi rea activităţii economico-fi- realizată lunar denotă exis
ineît în efectiv să fie menţinute numai exemplarele înfăptuite în acest an de j cui veterinar Teodor De- nanciare a fermei, au fost a- tenta unor carenţe şi în fu
1
cu potenţial productiv ridicat, obţinerea unor canti­ către ferma zootehnică au ; mian, cu economistul ferme duse în discuţie şi unele rajarea animalelor. Produc
tăţi sporite de furaje la unitatea de suprafaţă cu fost dezbătute şi aprobate ; şi cu o parte din îngrijitori: cauze care influenţează ne­ ţia de lapte mai scăzută di LAPTE HARFA
cheltuieli cît mai reduse şi creşterea nivelului pro­ de cooperatori. Ca urmare, j de animale, precum şi de re gativ realizările de ansam­ 2-3 ori în perioada de sta CARNE BOVINE
ducţiei de lapte marfă pe cap de vacă reprezintă fac­ ne aşteptam ca şi agitaţia i alităţile constatate în uni blu. Intre acestea, s-a des bulaţie decît în timpul verii
tori de mare eficacitate în ansamblul acţiunilor care vizuală să fie pe fază. Con- ; tate. prins ca nesatisfăcător pro­ cînd vacile sînt întreţinut; (Io) O A1
vizează creşterea rentabilităţii fermei zootehnice. Im­ trar însă, în incinta fermei i Deoarece modul de reali­ centul de natalitate, care sc pe păşune, este o oglindă fi
portant este însă ca sarcinile ce revin fermei în nu găseşti nici un grafic, : zare a veniturilor reflectă ridică abia la 65 la sută (?). delă a posibilităţilor însem
privinţa creşterii producţiei şi reducerii preţului afiş sau articol, ca dealt- ! în bună măsură eficienţa ac Intr-o asemenea situaţie nu nate de care dispune coope
de cost pe unitatea de produs să fie popularizate fel nici la sediul unităţii, tivităţii în zootehnie, am a- este greu de înţeles de ce u- rativa agricolă pentru c:
ri cunoscute de către toţi îngrijitorii de animale. care să pună în temă cu bordat în discuţia cu şeful nitatea apelează la credite d< ferma şă devină realmenh
De asemenea, organizaţia de partid din C.A.P. arc sarcinile ce revin sectoru­ fermei şi această problemă. la stat pentru completarea model în privinţa producţi
datoria să desfăşoare o activitate susţinută în ve­ lui zootehnic în acest an Neaşteptat însă, spre sur­ efectivului total şi matcă. In ei şi a eficienţei. In cond ;
derea ridicării întregii eficiente economice a fer­ sau cu angajamentele a- prinderea noastră, ni s-a plus, o natalitate slabă, se ţiile cînd se asigură însă nu
mei zootehhice, nimănui neputînd să-i fie indife­ sumate în întrecere. spus că „aceasta este o pro­ înţelege ca un lucru elemen­ mai 7 unităţi nutritive pen
rent cu ce costuri '2 realizează produsele agricole. Ieşirea din impas impune blemă de contabilitate". O a- tar. înseamnă mai puţin tru o vacă în lunile de iar
— necesitînd minimum de ! semenea optică este cît se lapte • şi venituri mai mici. nâ. ceea ce satisface doarî
eforturi — ca factorii de ; poate de greşită, dacă se ţi­ Ideal ar fi ca, anual, de la mică măsură necesarul d
răspundere din unitate să ] ne scama că ridicarea ren­ producţie, este greu de aş­
popularizeze obiectivele ce •: fiecare vacă să se obţină cî­ teptat -n salt spectaculara',
Pagiră de la C.A.P. Boi, realizată de : tabilităţii fiecărei ferme este
stau în faţa fermei zooteh- j te un viţel. Dacă un aseme­ rezultatelor. Acum este pe­
N. BADIU nice. condiţionată pe de o parte, nea deziderat se consideri rioada cînd trebuie pregăti­
N. TiRCOB