Page 94 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 94
Ejgnag^MgaaiEfl 33E3aEE2SHE^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 925 ® MIERCURI 30 IANUARIE 1974 3
pa de teatru a căminului cul
tural Totia, formată în exclu cartea • scena •
sivitate din ţărani coopera
tori şi muncitori din sat, carej
animaţi de dorinţa de a ju această caracteristică a pe
ca teatru, au demonstrat în Film 100 de Iei** liculei se vrea nota sa de INIJIATIVĂ SĂNĂTOASĂ
Şezătoare fnlrlnriră Iniţiativă lăudabilă în că o dată, printr-un joc de 99 dezbatere morală. Editoriale l © Sîntem informaţi că in ^
bună ţinută artistică, că tea ! cadrul Spitalului judeţean î
trul de amatori este o mo Luat în ansamblu, filmul 9 Editura Eminescu o-
fn faţa unui numeros pu activitatea teatrală de dalitate artistică deschisă tu Creatorul filmelor „Cînd clară. De aici, impresia de se prezintă însă inegal, cu I Deva a luat fiinţă o for- j
blic, la căminul cultural din turor celor entuziaşti. primăvara e fierbinte" şi confuz şi artificial. Este de prea puţine sensuri şi forţă feră o nouă şi elegantă e- \ maţie corală, compusă din ţ
diţie a romanului „Des
Zdrapţi s-a desfăşurat, dumi amatori Succesul echipei de teatru „Meandre", regizorul Mircea netăgăduit însă că este pro de convingere. l medici şi asistenţi medicali, t
nică, o interesantă şezătoare a căminului cultural Totia es Săucan, revine în atenţia fund dramatică situaţia în Dan Nuţu, Ion Dichi- culţ" de Zaharia Stancu, ) care se pregăteşte în vede- {
folclorică, prilejuită de spec te demn de urmat şi de ace publicului cu o peliculă de care doi fraţi (avînd cate seanu, Ileana Popovici şi ilustrată cu 20 gravuri în j rea confruntărilor artistice
tacolul fazei zonale a celei Cetăţenii din Băcia, ama le cămine culturale care actualitate, fără-ndoială in goric nevoie unul de altul, Violeta Andrei sînt inter lemn de Fred Micloş. l ale acestui an. Iniţiativa
de a V-a ediţii a Festivalului tori de teatru, au asistat sîm- montează piese doar cu elevi teresantă, chiar dacă unele preţii memorabili ai acestui i meritorie a oamenilor în
„Căluşerul transilvănean". bătă, 26 Ianuarie, la o reu sau intelectuali din sat, fără detalii sînt discutabile. Ba din acelaşi motiv al setei film, în pofida inegalităţi Spectacole 1 halate albe de a realiza o
de afecţiune) nu se pot
Prof. Clemente Constandin, şită trecere în revistă a e- a apela la rezerva de talent zat pe un scenariu scris dc înţelege, cînd cel mare a- lor sale. î serioasă infuzie de muzică \
directorul Centrului judeţean chipelor de teatru existente a localităţii respective. Horia Lovinesou, filmul „100 0 „Carnavalul melodi ! în viaţa culturală a judeţu-
de \
de îndrumare a creaţiei popu pe raza comunei. C. STRAJAN de lei" ridică problema res juns pe culmi, scapă de cel ilor" adus de formaţia * lui merită diagnosticul
lare şi a mişcării artistice de Cu acest prilej, pe scena PETRIŞOR CIOROBEA ponsabilităţii din relaţiile mic contra 100 de lei, deoa „Mondial", cu Dida Dră- \ „excelent" şi fără nici o în- \
gan, Angela
masă, a vorbit despre „Tra căminului cultural din locali Deva umane, chestiunea acelei rece consideră că prezenţa „Misiunea secretă Similea, Ra t doială, la viitoarele opera- \
diţii ale jocului căluşeresc în tate s-au prezentat piesele : responsabilităţi care ne pri lui l-ar compromite în o- du Zaharescu şi alţi inter I ţii scenice, coriştii vor fi_ a-
preţi îndrăgiţi, soseşte azi
judeţul Hunedoara", prof. Va- „Nepotrivire de caracter" de veşte pe toţi, atunci cînd ne chii unei cadîne. Se ridică a maiorului Cook“ \ plaudaţi sănătos de către \
leria Stoian a prezentat volu Ion Băieşu (Băcia), „Păcală" Simpozion aflăm faţă-n faţă cu sen aici o interogaţie obsedan la Hunedoara. || spectatori. \
mul de folclor „Strigături din de Ştefan Titu (Petreni)i sibilitatea semenilor noştri, Din istoria mai puţin cu © Tot azi, la Lupeni, \
Hunedoara". „Vaccin contra lenei" de Numeroşi cetăţeni ai co cu setea lor de tandreţe şi tă : de unde provine această noscută a celui de-al II-lea Petroşani şi Uricani, or \
Ion Băieşu (Tîmpa) şi „Come imposibilitate de comunicare 1 COMERŢUL © La maga- \
Un moment* cu totul inedit munei Baia de Criş şi direc afecţiune. război mondial se inspiră chestra de muzică popu
die cu olteni" de Gheorghe i zinul sătesc din satul Pră-
l-a constituit „debutul" în torii de cămine culturale din Povestea în care sînt im afectivă dintre cei doi? filmul lui Philip Leacock, lară a Filarmonicii de stat i văleni, comuna »u|u ^ \
i văleni, comuna Vaţa de
faţa consătenilor ei a poe- Vlad (Totia). zona Brad au participat sîm- plicaţi doi fraţi: o vedetă Răspunsul trimite (în tonul omagiind cutezanţa umană din Arad prezintă spectacolul
In general, spectacolele au 4 Jos, este vînzător loan Soi- ^
tei-ţărance Maria Oprea, ca bătă, 26 ianuarie, la simpo masculină înconjurată de nefiresc al filmului) la un ridicată împotriva obscuri „Crişule, Mureşule". Pe i ca. El deschide cînd vrea i
re a citit poeziile originale fost de o bună ţinută artis zionul „România în lume". glorie şi un tinerel-liche- tăţii fasciste. Maiorul Cook, afiş, îndrăgiţii fraţi Pe- ’ şi mai ales cînd poate, că 1
„Urare Partidului", „De prin tică, deşi în majoritate e- Tovarăşii Ionel Codreanu, de luţă simpatic, înconjurat, în mediu familial rece şi in protagonistul filmului, se treuş şi Nicolae Sabău. ţ de multe ori nu-l lasă pa- ^
Ţara Moţilor" şi „Glasul ma chipele, în afară de cea a la Cabinetul judeţean de schimb, de neînţelegere şi diferent, la un tată ce nu angajează într-o luptă apa Acelaşi spectacol va fi pre l harul. Cu cumpărătorii se t
căminului cultural Tîmpa, s-au
mei". partid, profesorii Doina Simi- opacitate, este îndeajuns de apare în film, dar care şi-a rent lipsită de şanse, voind zentat mîine, 31 ianuarie, ) poartă necuviincios. Practi- '
dovedit a fi destul de ine
A urmat apoi spectacolul lie, Doina Ivanenco şi luliu bizară. Bizară în măsura asigurat prezenţa nefastă, să elibereze dintr-un lagăr la Gurabarza, Brad şi Va- ţ că servirea preferenţială
formaţiilor de căluşari. gale în ceea ce priveşte jo Vaier au prezentat principa în care prospectează cazul pe fizicianul atomist Ha-lden ţa de Jos, iar vineri, 1 fe ( pentru prieteni. Conduce-
cul actorilor din fiecare for lele coordonate ale politicii semănînd în conştiinţa lui bruarie, Ia Orăştie.
Spectatorii au aplaudat cu maţie. externe promovate de parti de excepţie — prezenţa izo Andrei Pantca egoismul, iar Brevik. Semnificaţia între , rea cooperativei de consum
căldură măiestria şi vigoarea Am remarcat, cu ocazia vi dul şi statul nostru, fenome lată a incomunicabilităţii. prinderii curajoase este, în © Mîine, la Hunedoara 1 zonale Brad este invitată să
jocului căluşerilor din Musa- zionării spectacolelor, talentul ne politice existente pe glob, Din păcate, filmului îi lip în aceea a lui Petre, pre primul rînd, aceea la care şi vineri la Călan, Teatrul recepţioneze acest semnal.
riu (vătafi Ion Lupu şi Se- interpreţilor Loleta Halmaş şi cifre demografice, politica e- seşte o concepţie regizorală misele derutei morale. Din trimite titlul original (,.E- de stat din Piteşti pre
vastian Sprivac), eleganţa Tibi Halmaş (Băcia), Doinei conomiqă a României, cola liberarea oamenilor-pasăre"), zintă piesa „Profesiune pen
dansului celor de la Ţebea Popa şi Traian Ripoşan (Pe- borările României pe plan adică actul icarian de a tru îngeri". LOCUINŢA © Locatarii
(vătaf Constantin Leac), pre treni), Ion Nelega şi Vaier cultural-artistic. învinge cercul întunericului, blocului nr. 4 din Aleea Pa- ţ
cum şi tinereţea căluşarilor Sîrbu (Tîmpa) precum şi Pe Expunerile au fost însoţite lanţurile terestre, ridieîndu- Pentru triei Deva au făcut cunos- i
copii din satul După Piatră se în coroana strălucirii so i cut de mai mult timp că *
tru Berbeniţă (Totia). şi completate de hărţi, dia
(instructor Viorel Vulturar). Este demnă de laudă echi pozitive, filme. lare. melomani ţ în apartamentele de la eta- \
Este emoţionant faptul că
jul
curge
casă
din nimic, realmente din • prin IV acoperiş. apa în aşteaptă « '
Se
nimic se construieşte un In luna februarie, Casa să sosească meşterii. Dar
planor fragil, sfidînd înăl de discuri Electrecord o- pînă cînd ? © Rămînem tot
ţimile. Cook va trebui să feră melomanilor noi im în Deva, în microraionul 15.
învingă nu numai handica primări cu melodii şi in Locatarii blocului B, scara
purile tehnice, ci şi pe cele terpreţi îndrăgiţi. Printre
Sala de apel de la mină—locul central psihologice, ridicate între acestea, o „Seară de jazz A nu mai au zile bune cu
cei ce vor pleca şi cei ce cu Aura", âcompaniată de Ţiberiu Stănculescu, • care
împreună
cu
vor rămâne. Cook trebuie sextetul de jaz Bucureşti, ţ i face chefuri în cîţiva colegi / i
apartament,
al activităţilor politice şi cultural- să elimine întîi neîncrede melodii de Camelia Dăs- l ce se termină de abia în \
rea, instaurînd acel prag
călescu interpretate de Co-
de înţelegere care face po rina Chiriac, Marina Voica, . zori. Sus-numitul spune de ţ
) fiecare dată că îşi serbează )
sibilă recepţionarea ad vâ An da Călugăreanu, Cornel l ziua de naştere. Cîte zile o ţ
educative in sprijinul producţiei râtei valori a zborului: un „Romanticii" acompaniind, , mai fi avînd — întreabă lo- l
Constantiniu,.
formaţia
scop privind destinul în
tregii umanităţi. într-un reuşit repertoriu 1 catarii — sau cît mai are )
(Urmare din pag. 1) plata salariului şi a chen organizat vizionarea unor Constituită dinamic, cap internaţional, soliştii Dida ţ de gînd să procedeze aşa? )
zinei se mai organizează filme educative şi documen tivant, dar deloc gratuit, Drăgan, Marcel Năvală şi
reşti: Ce trebuie să existe aici standuri de cărţi cu tare, a unor scurte programe „Misiunea maiorului Cook" Teodor Tufiş.
în sala de apel pentru a vînzare. cultural-artistice prezentate Scenă din filmul „100 de Iei“ merită un real interes. \ t STRADA © Intre tăbliţa \
asigura o informare cit mai Participanţii la schimbul atît de formaţii de amatori 1 indicatoare a satului Băieşti * I
şi cea a satului Rîu Alb e
completă şi operativă a de experienţă au apreciat cît şi de profesionişti, în ) o porţiune de 1 km de \
/
uc i mu ae t
muncitorilor mineri, ce se că materialele expuse în tâlniri cu medici, .jurişti, l drum ca vai de mama lui. 4
urmăreşte prin activităţile sala de apel a minei Uricani scriitori, ale pensionarilor , Şoferii I.T.A. l-au pore- I
desfăşurate aici, cine se o- oferă o informare cuprinză cu tinerii nou angajaţi, ale 1 clit „drumul nimănui" pen- >
cupă concret de organiza toare şi operativă a munci pionierilor şi şcolarilor cu Finalitatea imediată o cercetării in producţie Unde-S ^ tru că fiecare din cele două
rea acestora şi a agitaţiei părinţii lor şi, îndeosebi, i consilii populare - Pui şi
vizuale? torilor mineri cu probleme tradiţionalele sărbătoriri cu milioane kWh energie elec I amplasamentul? I Săjaşu Superior — spun • \
le care îi interesează. S-a
Sala de apel a minei U- sugerat ideea ea pe panoul flori şi fanfară ale celor (Urmare din pag. 1) trică, faţă dc normele de rea artificială a etapelor „să-l facă vecinul".
Şantierul „Valea Jiului" al
ricani a oferit un bun pri cu rezultatele în întrecere care au obţinut rezultate consum stabilite, într-un cercetării şi tergiversarea ; T.C. Deva se loveşte la ora 1 \
lej pentru ceea ce trebuie să fie evidenţiate şi reali deosebite în muncă. Parti tăm să oV'ţinem o reduce cuvînt la reducerea cu lo aplicării ei, să ajungem — actuală de o problemă pe \ I |
să existe, ca materiale de zările celorlalte exploatări cipanţii la schimbul de ex re considerabilă a consu milioane lei a costurilor aşa cum am izbutit de mul • care nu o poate rezolva sin- \ PIAŢA © Haţegul are o i
te ori — la o suprapunere
judeţea-
întreprinderea
gur.
■
informare şi agitaţie vizu miniere, situaţia producţiei perienţă au sugerat ideea mului de metal şi combus planificate. a investigaţiei tehnico-şti- 1 nă de gospodărie comunală piaţă cu care poate rivali- ?
ală, într-un asemenea loc pe bazin. că. fără a transforma sala tibil. Pentru noi este extrem inţifice cu aplicarea aceste j şi locativă Deva nu a asi \ . za cu orice oraş din ju- i
pînă
nici
gurat
prezent
foarte frecventat. Aici sînt de apel într-o sală de spec de important ea temele şi ia în producţia industrială. amplasamentul şi în documen ţ deţ. Intre altele are şi o ^
afişate: situaţia operativă a Sala de apel trebuie să tacole, este bine ca aici să Programul nostru de lu acţiunile prevăzute să-şi Rezumînd cele spuse an taţia pentru un număr im . „galerie" de magazine şi i
îndeplinirii planului pe bri creeze un mediu ambiant capete o mai mare perma cru cuprinde preocupări găsească grabnic * finalita terior, doresc să fac preci portant de blocuri. I spaţii de producţie amena- ;
găzi, sectoare şi exploatare cît mai plăcut — au sub nenţă munca cu filmul, pro susţinute şi în domeniul tea în acest sens avem de zarea că cercetătorii, spe i 40 de apartamente din car- jate în_ piaţă. Luni a fost \
Petroşani
:
„Aeroport"
ticrul
(iar decadal şi salariile ob liniat majoritatea vorbito gramele formaţiilor cultural- modernizării produselor. A- ja o experienţă bună pe cialiştii şi muncitorii de ; nu au amplasament. Un alt zi de tîrg la Haţeg. Singu- 1
sigurăm în acest an asimi
ţinute); panoul cu „Faptele rilor. Deci 'este necesar să artistice, întîlnirile pe di larea şi omologarea a 8 noi * care va trebui ' să o 'extin înaltă calificare, toţi cei • bloc cu garsoniere — care rii care desfăşurau activita- }
va Ii construit din piese
•
zilei" -(sub genericul -„1974. se încadreze.într-o ..anumită ferite teme. (Dar, dtipă id- mărci dc oţeluri şi 2 tipo- dem şi să o perfecţionăm. legaţi de munca de concep I mari prefabricate — nu are te comercială erau bufetul \
Anul XXX al Eliberării, a- estot-ică, materialul de pa şirea din schimb; activită - dimensiuni de laminate cu Mă refer la abordarea şi ţie, de căutarea noului şi : condiţii să fie atacat pînă şi magazinul alimentar ; şi i
nul Congresului al Xl-lea voazare să suscite atenţia ţile de la intrare să aibă caracteristici calitative su soluţionarea problemelor de promovarea lui in produc : în martie. un remizier cu mărunţişuri. ’
In condiţii similare se află
:
al P.C.R. Mai mult, mai şi prin locul şi forma de un pronunţat conţinut agi perioare, vom contribui la cercetare nu izolat de pro ţia de metal tratează cu : şi blocurile LI şi L 3 din In spaţiile respective - ni- <
bine, mai economic") care prezentare. Cine să răspun tatoric, de mobilizare la re dublarea producţiei de oţe ducţie. ci de către colecti răspundere şi competenţă : Lupeni,. blocurile 2, 4 şi G mic. Unul din chioşcuri e a-
evidenţiază operativ reali dă de conţinutul şi estetica zolvarea prublemelor „care luri inoxidabile şi refrac ve mixta, formate din cer sarcinile care le stau în fa din Vulcan, P3 şi P4 din Pe . menajat pentru schimb de
fi
Terenul
trila.
unde
va
zările deosebite obţinute în lui? S-a convenit ca de a- ard"). tare. la creşterea la cel cetători şi cadre de specia ţă şi acţionează în maniera amplasat blocul B l din Lu ) produse agroalimentare pe
îndeplinirea sarcinilor de ceastă problemă să se ocu Participarea la activită puţin 10 la sută a valorii lişti legate nemijlocit de cerută, pentru ca prin ac peni arc pe el la ora actua- mărfuri textile. Vînzătoarea
pian şi a angajamentelor; pe colectivele pentru agi ţile din sala de apel este produselor noi şi a celor cu producţie şi direct intere tivitatea lor să-şi aducă e- : lă o clădire veche care nu i —_ cine o fi ? — pusese la-
poate fi demolată curînd. Pe
taţia vizuală de pe lîngă
chemarea la întrecere a co comitetele de partid. benevolă. Oamenii nu sînt tehnologii rcproiectate sau sate în promovarea tehni fectiv contribuţia la per bună dreptate deci construc- J cătul pe uşă şi plecase în
lectivului E.M. Vulcan că mobilizaţi în mod expres modernizate în totalul pro cii şi tehnologiilor moder fecţionarea calitativă a pro ; torul caută „amplasamentul" s vecini.
: viitoarelor locuinţe. I.J.G.C.L.
tre toate unităţile din in Principala activitate care pentru acestea. Se. poate ducţiei combinatului. ne. Prin aceasta noi urmă ducţiei de metal, la ridica : îl oferă sprijinul ? \
dustria carboniferă; che se desfăşoară în sălile de însă trezi interesul pentru Fireşte că preocupările şi rim să lichidăm fracţiona rea eficienţei acesteia. L.............................................. _...
marea organizaţiei U.T.C. apel — subliniau partici aceste activităţi dacă există obiectivele noastre sînt \ REFLECTOR © învăţătorul
de la mină privind decla panţii la schimbul de expe un program al desfăşurării mult mai largi. Ceea ce es \ Ion Berea, directorul cămi
rarea perioadei 21—27 ia rienţă — trebuie să fie lor pe zile, adus din timp la te esenţial de relevat este nului cultural din Simeria
nuarie ca săptămînă re cea agitatorică Aici este cunoştinţă, pentru ca mun nu înşiruirea lor. ci efectul Veche, ne-a transmis tele-
cord în producţie; un afiş locul cel mai potrivit pen citorii să ştie, de exemplu, concret ce-1 vor avea asu t fonic- supărarea locuitorilor (
în care se arată cit pierd tru prezentarea programelor că luni le vorbeşte directo pra producţiei de metal. în din localitate şi din satul /
cei care fac absenţe nemo brigăzilor artistice de agi rul despre sarcinile ce stau primul rînd. finalizarea a- Rîpaş, păcăliţi de ansam
tivate; un alt panou care taţie, organizarea de discu în faţa întreprinderii. că cestor cercetări va determi HUNEDOARA. In ultimele blul „Haţegana" din Hune-
popularizează iniţiativa bri ţii ale agitatorilor cu mi- miercuri prezintă program na satisfacerea în condiţii zile, oraşul de pe malul Cer- „Sport şi sănătate" / doara. Acesta îşi anunţase i
găzii conduse de Gheorghe crogrupuri de mineri, a u- brigada dc agitaţie, că vi calitative superioare a ne nei a fost vitregit de zăpadă I spectacolul la Simeria Ve- '
vremea
prielnică
Durlă, din sectorul III al nor informări politice, pen neri este zi de film etc. voilor economici naţionale, şi ger. de unor întreceri în ^ che pentru sîmbătă, 26 ia- \
desfăşurării
minei, care realizează cu tru popularizarea legilor, a în al doilea rînd, va con aer liber, în cadrul ediţiei de (Urmare din pag. 1) probelor va fi eşalonată pe i nuarie, orele 18. Spectatorii i
două zile mai devreme pla noutăţilor în ştiinţă şi teh Exploatările miniere din duce la creşterea eficien iarnă a ..Cupei tineretului". cicluri de cîte 3 ani, evi 1 au sosit cu sutele. Doar ar- )
In pofida
acestui lucru, a-
nul fiecărei luni. Sînt. de nică, a iniţiativelor şi me Valea Jiului — şi altele din ţei producţiei noastre. între genda activităţii sportive de Regulamentul respectiv denţa ţinîndu-se într-un ţ tiştii nu I l-au aşteptat două
\
asemenea, prezente în sala todelor avansate. Totul tre judeţ — au săli de apel altele, menţionez că pro masă a fost dominată de faza stipulează aceste sarcini şi brevet de participare. 1 ore şi jumătate în zadar.
de apel. cu materiale la zi, buie însă prezentat simplu, spaţioase (unele dotate cu movarea cercetărilor în pro pe municipiu a concursului de îndatoriri pe domenii spe Am insistat expres asu
gazeta de perete „Minerul" direct, concis, cît mai acce staţii de amplificare, insta ducţie va contribui hotărî- şah. la care au participat pes cifice vîrstei, sexului, preo pra acestor două prevederi
te ino elevi din şcolile generale
©
p e .n-
CONTRAVENŢII
şi gazeta satirică „In vîrful sibil. % laţii de proiecţie) unde se tor la reducerea consumu şi licee. întrecerile s-au des cupărilor, dorinţelor parti ■regulamentare pentru că t 7 tru jigniri la adresa lucră-
piconului", programul ca In unele săli de apel — poate desfăşura o activitate rilor specifice în combinat făşurat în sălile grupului şco cipanţilor, stabilind o serie ele vizează doi factori im 1 torilor postului de miliţie, 1
sei de cultură din localitate la E.M. Petrila, E.M. Ani- politică intensă în slujba cu 2 000 tone cocs. 5 000 lar siderurgic şi şcolii generale de cerinţe fiecărei categorii portanţi ai desfăşurării com
nr. 4, iar cîştigători au deve
afişe cu protecţia muncii, noasa, E.M Lupeni şi din producţiei şi formării oame tone metal, 24 000 tone com nit Daniela Sangheli (Şcoala în parte, normele şi hare plexului: grija pentru sănă l i Nicolae Morariu, din Buceş, i I
a
Deere-
fost
amendat
la
anunţuri administrative. La alte unităţi miniere — s-a nilor. bustibil convenţional şi 5 gen. nr. 8) ; Carmen Ponescu murile necesare obţinerii tatea participanţilor, în
(Şcoala gen. nr. 7) : Viorica \ tul 153 cu o amendă de 4
Borontea (Liceul nr. 1): Vasi- insignelor şi brevetelor. ■scopul evitării unor mani ^ 1 000 lei © La plata unei I
le Bolea (Şcoala gen. nr. 8) ; Pentru a răspunde concret, festări secundare nedorite, , amenzi de 500 lei a fost o- ’
Cornel Ardelean (Şcoala gen.
pentru încadrarea cît mai ce ar putea avea urmări , --r; ~ u n i
) bligat Gheorghe Lupaş din \
riguroasă şi masivă a popu grave şi stimularea parti ţ Mihăî'leni, pentru că a pro-
laţiei în prevederile regu cipanţilor. ţ vocat scandal la bufetul din
lamentare de practicare a Dar, în ansamblul său, sat.
exerciţiilor sportive, orga complexul va trebui temei
nele judeţene şi locale de nic pregătit, fără nici o
specialitate — C.J.E.F.S. în fisură organizatorică, asi- ) PROCESE © Octavian I
primul rînd — împreună cu gurîndu-i-se o desfăşurare ) Huruiocea „vindea" - cui (
sindicatele, organizaţiile continuă şi completă, pe l se nimerea să-l creadă - 1
U.T.C., de pionieri, Inspec cicluri şi etape, pentru a-şi , pielea ursului din pădure, i
toratul şcolar judeţean, ■atinge nobilul scop, vizat 1 Tot înşelind pe unul şi pe ţ
U.J.C.M., U.J.C.A.P., unită în documentul de partid. ţ altul, promiţîndu-le că le I
Cînd strădaniile Am pierdut peste 460 tone de cărbune ţile militare şi organele Mi Este necesar ca toţi factorii i 1 procură zi haine de piele, Are ţ }
în-
nisterului de Interne, orga
tr-o
i
înfundat.
s-a
nr. 3) şi Alecu Dobrata (Li nele sanitare au datoria să cu atribuţii sportive să con- \ de executat 7 luni de în- l
cure cît mai fericit la or
ceul nr. 2). studieze temeinic regula ganizarea complexului i chisoare © Constantin
colective, treaba începe organizaţiei de muncă ele de plan. De fapt, cele 5 de la Institutul de subingineri mentul şi să stabilească „Sport şi sănătate", să-i I Gherman din Rapolt are
Şi cei peste 100 de „şahişti"
planul
In
al
noastre
brigăzi ale sectorului au dat
şi-au desemnat campionii: Cor
măsurile necesare pentru
Uitase
două
în
cel
comun
partid şi în comitetul sindical pînă o la producţie suplimen nelia Faur şi Nicolae Lupu. şi organizarea complexului în asigure o desfăşurare mai \ l Chemat fiice. judecată de ele.
inclu
ianuarie
26
de
so-
în
bună. mai ritmică, decît
de
la
I.C.S.H.
Tinerii
de
siv
tocmit
si meargă maii ine şi prevăzută o sarcină de tară de 639 tone de cărbu C.S.H. s-au întrecut la şah în întreg judeţul, pentru în „Cupei tineretului". De data ? lial, a pentru abandon fami- ( i
ţ' e >
sectorului,
conducerea
etapa pe secţii şi şantiere.
treaga populaţie. Stipulind
condamnat
fost
de
ţ
aceasta să fie la înălţimea
este
mare
este
ne.
Necazul
că
maximă importanţă pentru noi am fi putut atinge „mia" că „Sport şi sănătate" se onorantelor sarcini ce le i prima instanţă la 3 luni în- '
Noroc
la
,
in-
că
chisoare.
(Urmare din pag. 1) material lemnos a locurilor de noi: aprovizionarea în fie pînă acum, dacă eram a- adresează tuturor cetăţeni revin pentru întărirea ro- 1 stanţa de recurs soţia s-a
La
VULCAN.
săp-
sfîrşitul
muncă. Coloratura hazlie a care zi a abatajelor cu sor provizionaţi bine cu lemne. tămînii trecute s-nu disputat lor, începînd cu vîrsta de busteţei şi sănătăţii popu
sar, zilnic şi pe sortimente, acestora, merită a fi întregită turile de lemn necesare. Nu O altă cauză este şi lipsa, întrecerile fazei pe localitate, 6 ani, participanţii la pro laţiei. Pentru această reu l răzgîndit şi nu i-a mai pre-
i tins decît 4 650 lei pentru
este : prin : s-au onorat însă comenzile uneori, de goale. De aceste categoria 11-14 ani, la discipli bele şi normele complexu şită, găsirea formelor pro 1 întreţinerea copiilor. In fie
lui sînt obligaţi să efectu
nele şah. tenis de masă şi să
pagandistice eficiente în lă
© Un cerc vicios (loan O contradicţie a scriptelor: făcute. Noi avem brigăzi neajunsuri se face direct niuţe din cadrul „Cupei tine eze un control medical ri murirea populaţiei asupra care an trebuie să-i aducă
Cherecheş). la dispecerat evidenţele arată bune în sector. De exemplu, răspunzătoare conducerea retului". Primele trei locuri au guros înaintea trecerii pri efectelor binefăcătoare ale alţii aminte că e tată ?
fost ocupate de : şah — băieţi:
© O problemă aşa şi aşa, că sîmbătă au fost transpor cele conduse de Constantin exploatării miniere. 1. Marian Chirilevici ; 2. Da mei probe a categoriei de sportului constituie un prim
dar mai mult bună (loan tate în subteran 63 căru Alexa şi' Gheorghe Toma niel Ioniţă : 3. Iulian Antoce ; vîrstă în care se încadrează şi important pas în pregăti
Seczi, supraveghetor cu trans cioare cu lemn, iar la secto au obţinut fiecare de la EMANOIL DIACONU fete : 1. Viorica Schulţchi ; 2. participantul şi să repete rea lansării complexului, ca ULTIMA ORĂ © La hote
3. Ana Mur-
Dana Haţegan ;
portul lemnului). rul transporturi figurează 85 începutul anului peste 100 secretarul organizaţiei gilă. Tenis de masă — băieţi: controlul medical la fiecare mijloc excelent de transfor lul „Jiul" din Petroşani, u-
0 Un necaz la jumătăţi şi cărucioare I tone de cărbune in plus faţă de partid la sectorul IV 1. Mircea Cobori ; 2. Ianoş Bo- început de an. mare a mişcării sportive în nitate de categoria a lll-a,
seînduri (Constantin Alexa, O declaraţie de circa 30 novschi ; 3. Costel Trufaş. Sa Pentru toate categoriile există o acută penurie de
nie — băieţi : l. M. Popescu ;
şef de brigadă, sectorul IV). secunde a inginerului loan 2. ştefan Nicolae ; 3. Viorel de participanţi, trecerea bun şi beneficiu al întregu , becuri. Oaspeţii cazaţi în i
lui popor.
@ O deficienţă imputabilă Stoicescu, şeful sectorului Şoimeanu ; fete : 1. Maria Mal- ^ apartamentele situate pe a- ^
conducerii exploatării (Ema- transporturi : „Azi (luni n.n.) ga ; 2. Ioana Chirbiţă ; 3. Ma- i numite culoare bîjbîiesc pî-
rioara Milea.
noil Diaconu, secretarul or am străbătut de la un capăt Popice i nă la găsirea uşilor şi fac
ganizaţiei de partid a secto la altul sectoarele. Am urmă ISnde-i ascunzătoarea revizorilor ? multă „risipă" de chibri
rului IV). rit aprovizionarea tehnico- PETRILA. In urma desfăşu PETROŞANI. S-a disputat etapa a III-a a cam turi. Sperăm ca factorii răs
© Un caz fără urmări pen materială făcută în zilele de Azi, luni, am lucrat în că l-a trimis la noi. Dar de rării etapelor pe unităţi şi pionatului municipal de popice. Au fost înregis punzători de soarta acestui
tru noi (Gheorghe Toma, şef repaus, lipsurile existente, schimbul 1 al brigăzii şi văzut nu l-a văzut nimeni. asociaţii, au fost stabiliţi cam trate următoarele rezultate : Vîscoza Lupeni (fe ■ unic hotel din Petroşani '
care
vor
la
brigadă sectorul IV). respectarea comenzilor, alte pot spune că ne-am izbit Pe cei de la partea meca pionii orăşenească. participa a- mei) — Minerul Lupeni 1948—2155 p.d. ; Minerul 1 să-şi revadă concepţiile cu 1
faza
Printre
© O greutate mai abitir lipsuri. Lucrurile au fost gă de o serie de necazuri din nică numai să nu-i deran ccştia se numără Cornel Mi- Vulcan — Constr. miner 4563—4295 ; p d. ; Utilajul
ca pietrele de moară (Con site in stare bună. hăllă — la tenis de masă Petroşani — Prep. Petrila 4527—4195 p.d. ; Parîngul ţ privire la corespondenţa ce |
cauză că nu s-a respectat jezi şi să nu-i chemi la
stantin Bercea, secretarul or programul din zilele de carambol! (I.C.P.M.H.) ; Petru Doroftei Lonea — Vîscoza Lupeni 4433—4350 p.d. ; Jiul II ţ trebuie să existe între ca- ^
— şah ; Septimiu Betea — te
ganizaţiei de partid, sectorul în loc de răspuns la în sîmbătă şi duminică, nici Eu cu brigada înlătur de nis de masă ; Marian Marian Petrila — Minerul Uricani 4570—4144 p.d. Pe l tegoria hotelului şi necesa- l
V). trebările adresate, cîţiva mi la aprovizionarea cu lemn, fecţiunile şi fac montarea, — sanie ; Adalbert Kato — locul întîi, după 3 etape, se află Utilajul Petro ^ rul de dotări. ţ
0 Ceva de care trebuie să neri mi-au inmînat articolele nici la întreţinere şi repa scurtarea şi planarea cra- schi. toţi de la liceul indus şani, urmată la egalitate de puncte de Minerul Vul
te îngrijeşti singur (Eugeniu proprii în care îşi expun des raţii. De pildă, lanţurile de ţerulu., fără ajutor din trial minier ; Aurel Luca şi can. \ REPORTER (
Gabriela Mureşan — tenis de
Voicu, sef de brigadă sector chis părerea cu privire la la transportor s-au rupt de partea lor. Revizorii trebuie masă : Gheorghe Feier — şah, ★
soarta producţiei de cărbune, toţi de la Liceul din Petrila ; Formaţia divizionară A Jiul I Petrila a întîlnit, pe
m ). 6 ori. Pină să le reparăm am că au o ascunzătoare, alt Nicolae Socoliuc şi Teofilia
lată nu mai puţin de şapte care nu le este indiferentă. cum nu ştiu de ce nu-i ve Teodoru — şah ; I. Ţeler — arena „Utilajul", în cadrul unei partide amicale, o
„definiţii" - şi sîntem siguri Conform dorinţei autorilor pierdut o grămadă de timp. dem toată ziua!! tenis de masă. de la şcoala selecţionată municipală, alcătuită din popicari de la
că există un număr mult mai am transmis rîndurile respec L-am întrebat pe maistrul generală nr. 1. Utilajul. Parîngul şi Preparatorul Petrila. Scor 6199—
mare - pe care minerii petri- tive spre publicare şi le pu mecanic Nebela Francisc FLOREA MIONECI I. VLAD 6056 p.d. pentru divizionară. S-au remarcat E. Chir-
leni le dau aprovizionării cu teţi citi alăturat. coresnonriant chis şi I. Bolog, de la Jiul, O. Berechi şi I. Pop din l—l
unde-i revizorul şi a spus şef de brigadă, sectorul III A. SLĂBII, selecţionată.
coresnondent