Page 96 - Drumul_socialismului_1974_01

Proletari din toate fările, unffi-vă î
Programelor de activităţi

politice şi cultural-

educative să ie dăm

• împlinire!

LAZAR DAVID
secretar al Comitetului judeţean
Hunedoara al P.C.R.
, .......................

ANUL XXVI Nr. 5 926 JOI 31 IANUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
Răspunzînd sarcinilor de 1973, îndeosebi pe trimes­
mare însemnătate trasate trul IV, reliefează ca trăsă­
de Congresul al X-lea şi tură principală a activită­
creşterea
ţii
desfăşurate
Naţională
Conferinţa
ale
contribuţiei tuturor facto­
partidului, munca politică
înm vizitei w Ă TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU şi cultural-educativă de rilor — organizaţii de ma­
masă a cunoscut în ulti­
să. instituţii judeţene, or­
A PRIMIT OELERATIA SOVIETULUI mii ani un progres însem­ gane locale — la realizarea
nat şi în judeţul nostru.
al
programului
ideologic
MAIESTĂŢII SĂEE KECEtE UUSSEM TĂIAT Ampla activitate politică şi partidului, la desfăşurarea
cultural-educativă de masă
mai largă. mai cuprinză­
SUPREM AL UNIUNII SOVIETICE desfăşurată în spiritul pro­ toare a muncii politice şi
cultural-educative de masă.
gramului ideologic al parti­
Coordonarea
—
unică
primat calde mulţumiri pen­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
de către plenara C.C. al
ĂE REGATULUI IĂSEMIT ĂL secretar general al Partidu­ al Comisiei de politică ex­ tru ospitalitatea şj prietenia dului. dezbătut şi adoptat prin program — a determi­
ternă a Sovietului Naţiona­
P.C.R. din noiembrie 1971,
nat o reală îmbunătăţire a
cu care au fost înconjuraţi
lui Comunist Român, pre­ lităţilor. comentator al zia­ membrii delegaţiei pretutin­ larga popularizare a obiec­ conţinutului muncii politi­
şedintele Consiliului de Sta,t rului „Izvestia", Evgheni Iva- deni în timpul vizitei^ în ţa­ tivelor ce revin colectivită­ ce şi cultural-educative,
Klimcenko.
novici
membru
Convorbiri oficiale intre preşedintele al Republicii Socialiste Româ­ al Comisiei 'pentru industrie ra noastră şi a dat o” înaltă ţilor de muncă pentru rea­ prin structurarea mai bună
nia, a primit la 30 ianuarie
lizarea cincinalului înainte
delegaţia Sovietului Suprem a Sovietului Naţionalităţilor, apreciere realizărilor obţinu­ de termen, antrenarea lar­ a activităţilor, în cadrul
cărora un loc tot mai im­
te de poporul român sub
Petrov,
Mihailovici
Anatoli
Consitiuiui de Stat, Nicolae Ceauşescu al Uniunii Sovietice, condusă secretarul Comisiei pentru conducerea Partidului Comu­ gă, prin mijloacele muncii portant l-au ocupat cele cu
Ivan
Gru-
Samoilovici
de
politice, a oamenilor mun­
şeţki. vicepreşedinte al Pre­ industrie a Sovietului U- nist Român. cii în întrecerea socialistă, caracter politico-educativ.
Astfel. în municipiile Pe­
In timpul convorbirii s-a
şi Maiestatea Sa, Regele Hussein Ibn Talal zidiului Sovietului Suprem niunii. subliniat cu satisfacţie că creşterea eficienţei învăţă- troşani, Hunedoara şi De­
Oaspeţii au fost însoţiţi de
U.R.S.S.,
preşedintele
al
Prezidiului Sovietului Su­ V. I. Drozdenko, ambasado­ între cele două partide, ţări mîntului de partid, politic va. oraşele Brad. Orăştie şi
U.T.C. şi cel ideologic al
prem al R.S.S. Ucrainiene, rul Uniunii Sovietice la şi popoare s-au statornicit şi Călan au avut loc mai
Preşedintele Consiliului de Regele Hussein au examinat situaţiei din Orientul Mijlo­ care, la invitaţia Marii A- Bucureşti. se dezvoltă necontenit rela­ cadrelor didactice în edu­ multe informări politice, cu
Stat al Republicii Socialiste rezultatele discuţiilor româ- ciu, modalităţilor de soluţio­ dunări Naţionale, face o vi­ Conducătorul delegaţiei ţii apropiate de prietenie şi carea şi informarea comu­ un conţinut mai bogat de
România, Nicolae Ceauşescu, no-iordaniene care au avut nare pe cale paşnică, politi­ zită în ţara noastră. Sovietului Suprem al U.R.S.S. colaborare, se amplifică le­ niştilor şi tinerilor utecişti, idei, cadrane ale eveni­
şi Maiestatea Sa Regele Hus­ loc marţi, în spiritul înţele­ că, a problemelor complexe a t r a n s m i s tovarăşului găturile în toate domeniile sporirea rolului educativ mentelor internaţionale, me­
sein Ibn Talal al Regatului gerilor stabilite de cel doi din această zonă, în scopul La primire au luat parte Nicolae Ceauşescu un cald de activitate. al adunărilor generale ale se rotunde şi dezbateri, în-
Haşemit al Iordaniei au con­ şefi de stat cu privire la instaurării unei păci juste şi tovarăşii Emil Bodnaraş. salut din partea tovarăşilor S-a reliefat că întîlnirile organizaţiilor de bază, al
tinuat, miercuri, convorbirile căile de extindere a colabo­ trainice. A fost exprimată Gheorghe Pană, Gheorghe L. I. Brejnev, secretar gene­ şi convorbirile prieteneşti manifestărilor culturale, tîlniri cu tineretul, simpo­
oficiale în probleme de in­ rării bilaterale economice şi dorinţa comună de a conti­ Rădulescu, Ilie Verdeţ. Şte­ ral al C.C. al P.C.U.S.. N. V. dintre tovarăşii Nicolae sînt cîteva din trăsăturile zioane şi dezbateri pe teme
fan Voitec, Mihai Dalea. Şte­
teres comun privind relaţii­ în alte domenii de activita­ nua şi amplifica conlucrarea fan Andrei, Maria Groza, Podgomîi. preşedintele Pre­ Ceauşescu şi L. I. Brejnev, definitorii ale perfecţionă­ de etică, activităţi adresate
le dintre cele două ţări şi u- te. S-a convenit ca cele două în soluţionarea principalelor vicepreşedinte al Mării Adu­ zidiului Sovietului Suprem înţelegerile realizate au con­ rilor înregistrate în dome­ femeilor, tinerelor fete,
nele aspecte ale situaţiei in­ ţări să continue promova­ probleme internaţionale, în nări Naţionale, Corneliu Mă- al U.R.S.S., şi A. N. Kosîghin, stituit de fiecare dată factori niul muncii politice şi cul- cooperatorilor. S-au reali­
ternaţionale actuale. rea pe multiple planuri a construirea unei lumi drepte, nescu, preşedintele Grupului preşedintele Consiliului de de o deosebită importanţă în tural-educative de masă. zat îmbunătăţiri şi în acti­
Cei doi şefi de stat au în­ relaţiilor dintre ele, să le a păcii şi securităţii, a înţe­ român din Uniunea Inter­ Miniştri al Uniunii Sovietice, evoluţia mereu ascendentă a Desigur, aceste progrese, vitatea desfăşurată pe tă-
cheiat apoi convorbirile în dezvolte în interesul ambelor legerii şi cooperării între po­ parlamentară. Alexandru Sen- precum şi urări de noi suc­ raporturilor multilaterale ro- realizate pe fondul per­ rîm ideologic şi educativ
prezenţa personalităţilor ro­ popoare, al înfăptuirii aspi­ poare. covici, preşedintele Comisiei cese poporului român în mâno-sovietice şi. în acelaşi fecţionărilor calitative pe pe şantierele de construcţii
mâne şi iordaniene care au raţiilor lor de progres şi Convorbirile s-au desfăşu­ permanente pentru industrie, construirea societăţii socia­ timp. au servit cauzei gene­ care partidul le realizează siderurgice din Hunedoara,
1
participat la tratative. bunăstare. rat într-o atmosferă priete­ construcţii şi transporturi a liste multilateral dezvoltate. rale a socialismului şi păcii în întreaga noastră socie­ ale T.C.M.M. din Petroşani,
P r e ş e d i n t e l e Nicolae In timpul convorbirilor--, s-a nească, de înţelegere şi caldă M.A.N. Mulţumind, t o v a r ă ş u l în lume. • tate. nu constituie obiecti­ x pe şantierele I şi IT Deva
Ceauşescu şi Maiestatea Sa acordat e atenţie particulară cordialitate. Din delegaţia Sovietului Nicolae Ceauşescu a adresat, In contextul general al e- ve finalizate, ci direcţii în ale Trustului judeţean de
Suprem al U.R.S.S. fac par­ în numele conducerii de voluţiei fructuoase a colabo­ curs de realizare, care. de construcţii social-culturale.
exploatările
la o etapă la alta, sînt îm­
în
forestiere
rării dintre cele două ţări,
Plecarea din Capitală te Konstantin Ivanovici Ga- partid şi de stat, un salut vizitele reciproce de delega­ bunătăţite continuu, supuse Dobra, Baia de Criş şi Hu­
tovarăşilor
călduros
L.
I.
lanşin, deputat în Sovietul
Naţionalităţilor, ministrul in­ Brejnev. N. V. Podgornîi şi ţii parlamentare, devenite ele însele unor noi per­ nedoara şi în satele înde­
dustriei celulozei şi hîrtiei A. N. Kosîghin. Biroului Po­ tradiţionale, reprezintă o ex­ fecţionări. părtate Poieniţa Voinii, Va­
Miercuri, 30 ianuarie, s-a cauzei păcdi şi înţelegerii în Un trompet anunţă sosirea al U.R.S.S., Şamama Mah- litic al C.C. al P.C.U.S. şi presie a dorinţei comune de Un moment important în dul Dobrii, Tîrsa, Tomna-
încheiat vizita oficială pe lume. celor doi şefi de stat. Pe mudali-Kizi Gasanova, vice­ Prezidiului Sovietului Su­ a strînge pe mai departe acest sens s-a înregistrat in tec. Băcîia, Grădiştea de
care Maiestatea Sa Regele Este ora 15,30. Preşedintele aeroport se află aliniată o preşedinte al Sovietului U- prem al U.R.S.S., iar popoa­ prietenia ce uneşte popoarele anul 1973 cînd, sub îndru­ Munte şi altele, în dome­
Hussein Ibn Talal al Rega­ Nicolae Ceauşescu soseşte la gardă militară, care prezintă niunii. preşedintele colhozu­ relor Uniunii Sovietice urări României şi Uniunii Sovieti­ marea şi directa coordona­
tului Haşemit al Iordaniei a reşedinţa rezervată înaltului onorul. Se intonează imnuri- lui ,.l Mai" din Azerbaidjan, de succes deplin în opera ce, constituie un prilej pen­ re a biroului Comitetului niul răspîndirii cunoştinţe-'
întreprins-o în România, la oaspete. De aici, cei doi şefi Şafet Kospanovici Kospanov, de înfăptuire a programului tru o ma bună cunoaştere judeţean de partid, s-a rea­ lor cultural-ştiinţifice, al
:
invitaţia preşedintelui Con­ de stat iau loc într-o maşină, vicepreşedinte al Comisiei de construcţiei comuniste. reciprocă a preocupărilor şi lizat un program comun, popularizării legislaţiei şi
siliului de Stat, Nicolae escortată de motociclişti, în- (Continuare in pag. a 4-a) propuneri legislative a So­ împărtăşind impresiile din realizărilor în construcţia so­ selectiv care cuprinde tri­ educării sanitare a popu­
laţiei.
Ceauşescu. dreptîndu-se spre Otopeni. vietului Uniunii, prim-secre- cialistă şi comunistă. mestrial cele mai semnifi­
Eveniment politic de înaltă Aerogara este împodobită tar al regiunii Uralsk ; din vizita făcută în ţara noas­ Intîlnirca s-a desfăşurat cative manifestări politice In întreprinderi s-a rea­
semnificaţie în evoluţia rela­ sărbătoreşte. Sînt arborate Kazahstan, Vladimir Leon- tră, vicepreşedintele Sovietu­ într-o atmosferă caldă, prie­ şi cultural-educalive din lizat o mad accentuată de­
ţiilor româno-iordaniene, vi­ drapelele de stat ale Româ­ ÎN PAGINA A IV-a tievici Kudriavţev, membru lui Suprem al U.R.S.S. a ex­ tenească. judeţ — prin aceasta asi- plasare a muncii politice şi
zita a prilejuit un rodnic di­ niei şi Iordaniei. Deasupra gurîndu-se o coordonare u- cultural-educative spre locu­
alog la nivel înalt, în cursul salonului oficial se află por­ B COMUNICT COMUN nică. cu un plus de efi­ rile de muncă ale oame­
căruia au fost exprimate do­ tretele Dreşedintelui . Nicolae cienţă, a acestor activităţi. nilor, spre organizarea de
rinţa şi voinţa comună de a Ceauşescu şi Regelui Hussein ■ ALTE RELATĂRI PRI­ Realizarea .programului manifestări pe grupuri ale
se extinde şi diversifica, pe Ibn Talal. Pe mari pancar­ VIND VIZITA IN ŢA­ mnm selectiv a fost însoţită de colectivităţilor de muncă.
In Valea Jiului, I.M. Barza
multiple planuri, colaborarea te sînt înscrise urările : „Tră­ RA NOASTRĂ A RE­ perfecţionări. „ în domeniul şi E.M, Deva. a crescut nu­
bilaterală, de -a adinei prie­ iască pacea şi prietenia între mărul manifestărilor Orga­
popoare" ! „Trăiască priete­ GELUI HUSSEIN AL conducerii şi îndrumării
tenia dintre popoarele noas­ nia dintre poporul român şi IORDANIEI activităţii politico-educative, nizate în sălile de apel ale
tre, în interesul reciproc, al poporul iordanian" ! obţinîndu-se în acest mod minerilor, iar la cluburi se
extind zilele brigadierilor,
rezultate superioare. mai
evidente. ale noilor angajaţi etc. In
O succintă analiză a mo­ Combinatul siderurgic Hu­
nedoara, în alte întreprin-
dului în care s-au realizat
obiectivele cuprinse în pro­
gramul selectiv pe anul (Continuare in pag. a 2-a)
Oră practică în laboratorul de fizică, cu elevii anului I-sudori, la Şcoala profesională de
Trimisul nostru la I.M. Hunedoara relatează: materiale de construcţii Deva. „La catedră 11 — prof. Gabriela Şdirca.
PETROŞANI. Ora 0. Învăţămînt formativ, strîns legat Eforturi sporite in munca
Ritmicitatea producţiei — dimineaţa. Trei mineri
se întîlnesc în locul sta­
bilit, de unde pleacă,
în centrul preocupărilor zilnic, spre mina Uri­ de realităţile judeţului nobilă de îmbunătăţire a
cani : maistrul Ion Mol-
dovan, preşedintele co­ stării de sănătate a populaţiei
Iată-ne, deci, după cum a- nează maşina bine" (Iordache mitetului sindicatului pe
nunţam în ziarul de ieri, de­ Scînteie, miner). mină, inginerul Anton
plasaţi la unităţile miniere Pe unde a trecut S-a ajuns în prezent ca 20 Bacu şi inginerul Carol Instruirea tehnico-
din Poiana Ruscăi, care apar­ de maşini de încărcat să nu Schrcter. şeful exploa­ Ieri, activul de bază al Co­ turor comisiilor judeţene şi a
ţin de I.M Hunedoara. Du­ funcţioneze datorită Lipsei tării. îşi strîng miinile. misiei judeţene de Cruce ro­ municipiului Bucureşti de
pă cum ne-am informat în „METRONOMUL pieselor de schimb şi a cau­ şie s-a întîlnit, la -Deva, în­ Cruce roşie. Iată cîteva din­
prealabil, s-a creat o situaţie ciucurilor, Dar, de ce să nu tr-o şedinţă de lucru în care tre obiectivele cu care Comi­
dificilă în exploatarea mine­ PRODUCŢIEI" recunoaştem, aşa după cum productivă - în dezbaterea participanţii şi-au exprimat sia judeţeană de Cruce roşie
reului de fier la E.M. Ghe­ ne spunea şi tovarăşul Carol dorinţa ca împreună cu or­ se angajează în chemare :
ţar. Cauze sînt mai multe, Lonea + 119 tone Alic, secretarul comitetului Faptul zilei ganele medico-sanitare să-şi Dezvoltarea şi consolidarea
dar să dăm mai întîi cuvîn- de partid pe exploatare, nici aducă o contribuţie sporită bazei organizatorice
tul inginerului Vasile Golda, Dîlja -j- 31 tone minerii nu le folosesc bine, maiştrilor instructori la munca nobilă şi umanita­
directorul exploatării : Aninoasa + 1831 tone iar mecanicii fac de multe ră de îmbunătăţire a stării Se vor activiza colectivele
— In ce ne priveşte, avem Vulcan -j- 5975 tone ori lucru de mîntuială. Discuţia, înainte de ple­ de sănătate a populaţiei pen­ de muncă ale comisiilor jude­
şi noi vina noastră. In prima Paroşeni + 1927 tone Motoarele maşinilor de în­ care, e scurtă, laconică : tru ca. prin mijloacele spe­ ţeană. municipale, orăşeneşti'
şi comunale pentru a se crea
lună a anului am lucrat ne- Lupeni -j- 1837 tone cărcat se distrug prematur — Am vorbit. A mers cifice acestei largi organizaţii un puternic activ obştesc ca­
rîtmic. am pierdut multă şi din cauză că nu au asi­ bine în schimbul de Intr-un articol recent pu­ Cu fetele. Doina Zbîrcea obşteşti, să se alăture efortu­
producţie din cauza indisci­ Uricani -j- 1364 tone gurat uleiul pentru ungere. -astă-noapte. Nimic de­ blicat la aceeaşi rubrică, con­ (Şcoala generală Crişcior) se lui comun de înfăptuire îna­ re să asigure realizarea inte­
plinei, care se mai manifes­ Petrila — 1790 tone Paradoxal dar pentru 3 lei osebit. S-au scos 886 (A. semnam cîteva dintre preocu­ referea, astfel, la posibilităţi­ inte de termen a sarcinilor grală a sarcinilor încredinţa­
tă în cadrul unor . formaţii (Faţă de situaţia de ieri — costul unui litru de ulei Baeu). pările, pe plan judeţean, des­ le largi de educare şi orien­ actualului cincinal. La aceas­ te organizaţiei. Activul ob­
ştesc va creşte pînă la 1 oc­
de lucru. Soluţiile adoptate s-au recuperat încă 173 — se distruge un motor de — Cu plusul din ce­ tinate creşterii eficienţei pro tare profesională pe care tă întîlnire de lucru, activul tombrie cu 5 000 de membri
de corpul tehnic nu au fost 7 000 lei. lelalte două schimburi gătirii practice în şcoală, in­ desfăşurarea orelor practice de bază al Comisiei judeţene de Cruce roşie.
cele mai adecvate, aprovizio­ tone). Mai intervine la ora actua­ de ieri atingem 300 vitam la exprimarea unor o- cu fetele le deschide mais- de Cruce roşie a hotărît ca în
narea abatajelor fiind neco­ PE BAZINUL VĂII JI­ lă la Ghelar o problemă de­ tone peste. Cumulat de pinii, roade ale experienţei trelor. Alcătuirea, pe par­ cinstea evenimentelor istori­ Organizarea şi consolidarea
respunzătoare. ULUI - UN PLUS DE osebit de gravă. La nivelul Ia începutul lunii, de­ cadrelor didactice, părinţi, cursul trimestrelor, a fişelor ce ale jubiliarului 1974 — formaţiunilor sanitare volun­
Şi iată cum în prima deca­ sarcinilor de plan nu este a- păşim planul cu 1 000 colaboratori Revenim, pen­ personale, divizarea clasei pe cea de-a XXX-a aniversaro tare
dă s-au pierdut peste 4 000 11 294 TONE DE CĂR­ sigurată linia de front acti­ de tone (C. Schreter). tru azi, cu relatarea dezbate­ formaţii de lucru cu respon­ a Eliberării patriei şi al — Continuarea acţiunii ds
tone minereu. Situaţia de BUNE. vă. Lucrările geologice şi mi­ — Aţi aflat ? Co- rii pe marginea metodelor şi sabilităţi concrete, şi-au do­ Xl-lea Congres al partidului
fapt a devenit mai dificilă niere sînt rămase în urmă cu descu al nostru a o- procedeelor de instruire teh- vedit eficienţa, fapt subliniat — să adreseze o chemare tu­ (Continuare în oaa. a 2-a)
în continuare şi din cauza circa 1,5 ani. Acest lucru va cupat locul III pe tară nico-productivă, care a a- şi de maistra Ileana Popa de
1
unor anomalii, apărute pe Mai mult, lemnul este verde, fi plătit scump în continua­ Ia „Trofeul minerului“. vut loc, recent, la Şcoala ge­ la Liceul „Avram Iancu" din
parcurs în funcţionarea com- la dimensiuni şi grosimi ne­ re. Am şi transmis, pentru nerală din Gurabarza. prile­ Brad.
presoarelor şi aprovizionarea corespunzătoare, care face . Situaţia la care a ajuns a-I trece Ia „Faptul zi­ juită de cercul pedagogic al Băieţii sînt favorizaţi? PAGINA A III-A /
cu ciment, lemn şi chiar ulei. imposibilă utilizarea lui în E.M. Ghelar se datoreşte şi lei" în sala de apel. Să maiştrilor instructori din Probleme mult mai comple­
La ora actuală nu funcţionea­ subteran. lipsei de capacitate la prelu­ afle m-tacii de Ia prima Brad, Gurabarza, Baia de xe a ridicat însă pregătirea
ză nici jumătate din com- lată alte cîteva păreri în crarea minereului. La Uzina oră. Păi, nu e un fapt Criş. practică a băieţilor. Impro­
presosrele existente. Presiu­ acest sens : „Nu putem lucra de preparare Teliuc 30 Ia su­ oarecare. Nu ? ! (I. Mol- S-au conturat, cu această priu spus, de fapt, a băie­ Curier social-cetăţenesc
nea aerului comprimat la în condiţiile în care lemnul tă din capacitatea cuptoare­ dovan). ocazie, atît aspecte directe, ţilor, întrucît accesul spre
fronturile de lucru este sub nu este de calitate" (Ghera- lor de prăjire nu este utili­ „Faptul zilei" e una meseriile cu caracter teh­ • MĂSURI S-AU LUAT, DAR MAI SÎNT
cea necesară. De asemenea, sim Mureşan, miner) ; „Sînt zată din lipsa unor rulmenţi. din cele mai noi şi efi­ legate de desfăşurarea orelor nic devine, pe zi ce trece,
stocul de material lemnos se în stare să cumpăr eu ulei, — Intervenţii scrise s-au ciente forme ale agita­ practice la diferite speciali­ o realitate şi pentru fete! — NECESARE ALTELE
află „pe muchie de cuţit". numai să ştiu că-mi funcţio­ făcut, dar fără nici un re- ţiei vizuale de la mine­ tăţi, cit şi implicaţiile edu­ • „MĂRUNŢIŞURI PE CARE HUNEDO-
r
le din Y alea Jiului. cative ale acestui obiect nou ILEANA L. MUREŞANU
C. DUMITRU REANUL REFUZA SĂ LE TREACĂ CU
L. L. şi esenţial în instrucţia mo­ VEDEREA
(Continuare în pag. a 2-a) dernă. (Continuare în pag. a 2-a)
PENTRU TINERI ricaturi, organizată de ianuarie au primit bilete hiectlv care va îmbogăţi specializate pentru efec­ VREMEA
consiliul municipal al pentru odihnă şi trata­ zestrea acestei comune. tuarea lucrărilor respec­
sindicatelor. Colectivele ment un număr de 73 tive, astfel ca în Valea Pentru 24 ore
In cadrul cooperativei explotărilor miniere de persoane. Pînă la finele Jiului să fie reduse la
„Progresul" din Deva s-a la Uricani, Lupeni, Petri­ lunii, staţiunile Ocna Si­ CRAMĂ RENOVATĂ minimum pierderile de
instituit obiceiul organi­ la şi Dîlja sînt prezente biului, Eforie-Nord, Pu­ apă în reţele, i Vremea se menţine re­
zării, în fiecare lună, a în expoziţie cu zeci de cioasa şi Amara vor mai lativ călduroasă, cu cerul
unor expuneri pe teme de aspecte ce caricaturizează primi încă 32 de side- La Lupeni a fost redes­ variabil, temporar noros.
etică şi echitate, compor­ rurgişti. chisă crama de pe lingă MECI AMICAL : Vor cădea precipitaţii
tare civilizată in societa­ abaterile de la disciplina restaurantul „Progresul". izolate sub formă de
te, la locul de muncă. de producţie şi conduita Renovată în aşa fel Incit MUREŞUL - ploaie şl lapoviţă. Vintul
Una dintre aceste întîl- morală. Expoziţia oferă IN CONSTRUCŢIE - să poată satisface cerin­ MINERUL GHELAR va sufla moderat din sud.
niri a avut loc recent la privitorilor una din for­ UN NOU COMPLEX ţele consumatorilor, uni­ Temperatura va fi cu­
clubul U.J.C.M. din Deva, mele satirice eficiente tatea respectivă comple­ prinsă ziua între 2 şi fi
cind tinerilor cooperatori prin care se acţionea­ MEŞTEŞUGĂRESC tează gama serviciilor co­ Astăzi, pe stadionul grade, iar noaptea între
le-au fost prezentate ce­ ză pentru formarea con­ merciale ale oralului. „Cetate" din Deva, încc- minus fi şi minus 1 grad.
rinţele unei conduite e- pînd cu orele 15,30, în ca­ Ceaţă locală dimineaţa şi
xemplare, importanţa res­ ştiinţei înaintate. In comuna Dobra, vii­ drul unui meci de verifi­ seara.
pectării legilor. tor centru urban de po­ ECHIPE SPECIALIZATE care, se vor înt.îlni for­
larizare intcrcomunaiă, a maţiile Mureşul Deva (di­
SIDERURGIŞTI LA început construcţia unui vizia B) şi Minerul Ghe­ Pentru următoarele
EXPOZIJ1E ODIHNĂ Şl TRATAMENT modern complex meşte­ De curînd, E.G.C. Pe­ lar (fruntaşă în divizia două zile
DE CARICATURI şugăresc. Lucrările la troşani a primit în dota­ C). In Iotul echipei de-
Intre echipele fruntaşe în muncă pe anul 1S73, de la fundaţie, datorită hărni­ re detectoare pentru de­ vene, pe post de fundaş- Vremea se menţine căl­
din
defecţiunilor
pistarea
S.U.T. Deva, se numără şi cea do confecţii metalice, condusă De ia comitetul sindi­ ciei oamenilor, s-au ter­ conductele de apă subte­ Hbero va evolua tînărul duroasă. cu cerul tempo­
Mierla,
d' 1 lăcătuşul Ioan IJirlca. Fotografia ii prezintă pe membrii e- In foaierul Casei de catului din cadrul C. S. minat şi s-a început zidi­ rane. In acest sens au Dinamo promovat de la rar noros. Vor cădea pre­
Bucureşti
(tine­
ciiipei executînd o confecţie metalică pentru tiparele de turna­ cultură din Petroşani s-a Hunedoara aflăm că în ret). cipitaţii slabe, izolate.
re a elementelor de beton printr-o nouă soluţie de realizare deschis o expoziţie de ca­ prima jumătate a lunii rea parterului acestui o- fost constituite echipe
a panourilor prefabricate folosite în construcţia de locuinţe.
-