Page 97 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 97
-^.txeţiKaaa» msi .taiw.: aattajs saawwsi
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 926 • JOI 31 IANUARIE 1974
^EaESEaKSEKZOfi
mgs&dri
S C H I ÎMBUNĂTĂŢIREA stării de
Pentru buna pregătire a campaniei agricole de primăvară se inpne
Primul concurs SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
Executarea la timp şi de calitate a oficial al anului (Urmare din pag. 1) în toate unităţile şcolare vor
— Pînă la 15 aprilie 1974
reorganizare a grupelor sa
nitare şi a posturilor de prim fi, instruite colectivele postu
rilor de prim ajutor şi colec
ajutor pînă la data de 1 a- tivele de control şi autocon
Pe pîrtia Slima din Pa- Safta ; 2. Petre Curt ; 3. Ga- prilie 1974 ; trol igienic.
reparaţiilor si reviziilor la maşini rîng. acoperită cu un strat 1960—61, fete : 1. Nelida Vel rarea concursului grupelor nerală şi la casele pionierilor
briel Silvian ; născuţi în
— Organizarea şi desfăşu
— In şcolile de cultură ge
de zăpadă de. 80 cm, care a
ciov ; 2. Enike Peter ; 3. Ro-
creat condiţii optime desfă
şurării întrecerilor, a fost zalia Ecseli ; băieţi: 1. Fran- sanitare în perioada mai-iunie se vor organiza noi cercuri
1974 şi participarea acestor
„Prieteni ai Crucii roşii' şi
1
organizat primul concurs o- cisc Nemeş; 2. Zoltan Naghi; formaţiuni la aplicaţiile co
Sînt cunoscute consecinţe In obiectiv — plugurile, sapele rotativ®, lor chimice pe semănătu ficial a.1 anului 1974 — etapa 3. Adrian Coşereanu. „Viitori donatori de sînge“.
le exploatării nccorcspunză- maşinile de împrăştiat în rile de toamnă, stropitul judeţeană a campionatului Consemnăm cu satisfacţie mune cu alte formaţiuni ; — Se va desfăşura un con
— Pe traseele turistice se
toare a utilajelor, neefcctu- calitatea grăşăminte chimice, maşinile pomilor — se află angajat republican rezervat copiilor. evoluţiile şi perspectivele ce vor înfiinţa în perioada sezo curs al posturilor do prim a-
ării la timp şi de calitate a S.M.A. Călan. Aici, ca şi de plantat cartofi şi ce cu toate forţele pentru în Au participat 52 de concu lor mai tineri participanţi la jutor din şcoli, pînă la 1 iu
lucrărilor de întreţinere şi în alte staţiuni pentru me le de semănat porumb, cheierea reparaţiilor şi re renţi — fete şi băieţi — în concurs, Claudiu Popa şi nului turistic posturi de prim nie 1974
reparaţii. Ele se materiali canizarea agriculturii din maşinile fitosanitare ş.a., re-, viziilor la maşini şi utilaje majoritate de la Şcoala Răzvan Pop, în vîrstă de ajutor fixe şi mobile. Pregătirea surorilor de Cru
zează in întîrzicrea execu judeţ, am remarcat o in paraţiile şi reviziile s-au înainte de termenul limită — sportivă Petroşani şi de la numai 5 ani. Intensificarea muncii de c- ce roşie
tării unor lucrări agricole, tensă preocupare pentru e- încheiat La tractoare, re 20 februarie a.c. La majo Centrul de schi Lupeni. ducare sanitară a maselor — Iniţierea unui concurs al
în cheltuieli suplimentare feetuarca la timp şi de ca paraţiile şi reviziile s-au ritatea dintre maşini şi u- Concursului, desfăşurat la Se vor introduce în progra surorilor de Cruce roşie, pe e-
neprevăzute, în irosirea litate a lucrărilor de repa executat în procent de pes tilaje — grape stelate şi probele slalom special şi mele unităţilor culturale teme tape, pînă la nivelul judeţu
timpului de lucru şi a for raţii şi revizii la întregul te 80 la sută. Un merit de fixe, grape cu discuri şi cu slalom uriaş, i-au fost asigu S-a desfăşurat şi etapa privind combaterea abuzului lui şi organizarea unei consfă
ţei de muncă şi, în final, parc de maşini agricole. A- osebit în executarea la timp colţi, tăvălugi, semănători rate cele mai bune condiţii municipală, contînd ca veri de alcool şi fumat, folosirii tuiri cu factorii coordonatori
în pierderi însemnate de vem permanent în atenţia şi de calitate a reparaţiilor de porumb, maşini fitosa organizatorice prin deosebi tabilă fază judeţeană, a con neraţionale a medicamentelor ai cursurilor de surori, urrpatn
producţie la cooperativele noastră — no relatau to revine tovarăşilor Ioan Io- nitare, sape rotative, culti ta, valoroasa şi competenta cursului de schi rezervat şi alimentelor, sedentarismu do o aplicaţie practică.
deservite. Ţinînd seama de varăşii Radu Grădinarii, in naşcu, Nicolae Drulă, Nico- vatoare, maşini pentru îm contribuţie a studenţilor şi elevilor (Ţin licee. Au parti lui, liRsei de grijă pentru igie In domeniul donării onori
consecinţe, cadrele de con giner cu mecanizarea, şi lae Topor, mecanici de ate prăştiat îngrăşăminte chi cadrelor didactice de la cipat 23 de concurenţi, pri na individuală şi colectivă ; fice de sînge
ducere ale S.M.A., îndru- Constantin Pădureanu, şe lier, Ioan Achim, sudor, mice, maşini de plantat car 1. E.F.S., aflaţi aici pentru mele locuri fiind ocupate de — Lunar se vor organiza, — Se va intensifica munca
matc de organele şi orga ful atelierului de reparaţii Cornel Costea, Petru Stoica, tofi ş.a. — reparaţiile şi re pregătirea de specialitate. Gabriela Leib (Liceul Lonea) la oraşe şi municipii, col ou- de convingere pentru creşte
<
nizaţiile de partid, spriji — calitatea, încadrarea şi Ioan Oprea, Viorel Muntean, viziile au fost terminate. Pe probe şi categorii de ţin 1-? manifestări publice rea numărului donatorilor o-
nite îndeaproape de Trus chiar devansarea lucrărilor Cornel Stănculeţ, Cornel Directorul staţiunii, ing. vîrstă au fost stabilite ur şi Mihai Mânu (Liceul in pe teme de educaţie sanitară : nqrifici, ca -ponderea sîngehii
tul S.M.A., şi-au întocmit Surdu ş.a., tractorişti şi me Ioan Bogdan — sublinia că mătoarele ierarhii : dustrial minier Petroşani) — concursuri, seri de întrebări obţinut pe această cale să
programe detaliate, cu ter faţă de grafic. Activitatea canici de secţie. lucrările sînt în avans faţă Slalom special, născuţi in la slalom uriaş ; Odile şi răspunsuri, mese rotunde crească în acest an cu 20 la
în cadrul atelierului şi în
mene şi răspunderi pre secţii de mecanizare se des Colectivul acestei staţi de grafic, iar munca se des 1964—65, fete: 1. Judlth Kar- Krachtus (Şc. gen. nr. 4 Pe şi simpozioane. sută faţă de anul trecut.
cise pentru executarea lu făşoară în bune condiţii. uni se pregăteşte cu răs făşoară cu intensitate, fiind da; 2. Felicia Costa ; 3. Eri- — Folosirea mai eficientă a
crărilor de reparaţii şi re Sînt asigurate materiale, pundere, aşa cum a făcut-o asigurat necesarul de mate ca Zavoda ; băieţi: 1. Gh. troşani) şi Zoltgn Toth (Li staţiilor de radioficare prin îmbunătăţirea continuă a
vizii la întregul parc de piese de schimb şi scule, şi în anul trecut cînd a riale, piese de schimb şi Mate ; 2. Dumitru Covaci ; 3. ceul industrial minier Pe inclyderea ţn programele lor, activităţii în domeniul social
maşini şi utilaje, atenţie fapt ce permite ca repara dat ajutor cu tractoare şi scule. Acest colectiv şi-a Dumitru Dolănescu ; născuţi troşani) — la slalom spe cu regularitate, a unor emi — Prin comisjile de Cruce
prioritară acordîndu-se ce ţiile să se execute într-un maşini unităţilor agricole propus să termine aceste în 1962—63, fete: 1. Dorina cial. siuni cu caracter aducativ-sa- roşie din cartiere se vor co
lor care vor fi folosite în din alte consilii intercoo- lucrări în prima decadă a nitgr. lecta şi confecţiona articol
ritm susţinut, fără întrerm Pop ; 2. Ileana Vladislav ; 3. îmbunătăţirea muneji de de îmbrăcăminte care vor fi
campania agricolă de pri peri. De asemenea, se dă peratiste, pentru a face faţă lunii februarie a.c. întregul Maria Dărăbanţ; băieţi: 1. STAICU BĂLOIU Crpce rqşie în rîndul tinere donate leagănelor, caselor '■’e
măvară. O mai mare aten o mare atenţie recondiţio- cu cinste sarcinilor din cam colectiv — mecanici, lăcă Petre Curt ; 2. Emil Safta ; corespondent tului. copii şi căminelor do bătrîni.
pania agricolă de primă
ţie s-a dat asigurării ma nării şi folosirii pieselor u- vară, precum şi pentru a-şi tuşi, sudori, strungari, trac 3. Gheorghe Morar ; născuţi
terialelor şi pieselor de zate numai în măsura în torişti, şefi de secţie, ingi în 1960—61, fete: 1. Nelida
schimb, fapt care a influ care acestea asigură func realiza angajamentul de neri şi tehnicieni — depune Velciov ; 2. Enike Peter ; 3. r
a. termina reparaţiile şi re
eforturi stăruitoare şi lu
enţat în mod pozitiv înca ţionarea maşinilor şi utila viziile cu 10 zile înainte de crează cu abnegaţie pentru Rozalia Ecseli ; băieţi : 1.
drarea lucrărilor în grafic. jelor. termen. Stadiul în care se Fnancisc Nemeş ; 2. Iosif
Paralel cu executarea re Buna organizare a muncii află aceste lucrări dă ga a devansa şi mai mult gra Krachtus ; 3. Zoltan Naghi. Instruirea tebico-prosSuciivă -
ficul de execuţie al repara
paraţiilor şi reviziilor s-au îşi spune cuvîntul. Mecanri ranţia că angajamentul va Slalom uriaş, născuţi
organizat cursuri şi schim cii şi tractoriştii sînt repar fi îndeplinit întocmai. ţiilor şi reviziilor. Ei se
buri de experienţă privind tizaţi pe grupe de maşini pregătesc temeinic, cu răs 1904—65, fete: 1. Cornelia
pundere, pentru a se achita
întreţinerea, reglarea şi fo şi utilaje, fiind organizate In avans faţă de cu cinste de sarcinile ce le Săraru ; 2. Erica Zavoda ; 3.
losirea noilor maşini şi u- şi posturi specializate pen revin în campania agricolă Judith Karda ; băieţi: 1. Gh. în dezbaterea maiştrilor instructori
tru unele repere. In acest grafic Mate ; 2. Tiberiu Covaci ; 3.
tilaje agricole, precum şi a fel munca se desfăşoară în de primăvară, pentru a-şi
tehnologiilor de lucru pen mod ordonat, iar lucrările S.M.A Toteşti. întregul aduce din plin contribuţia Romulus Ciobanu (Centrul (Urmare din pag. 1) de atelier, a denumirii lu producţie), dacă aceşti pa
la sporirea producţiei în
tru culturile de primăvară. de reparaţii avansează în colectiv de muncă al aces unităţile pe care le servesc, de schi Lupeni) ; născuţi în crării, operaţiunii, fazei troni s-ar ocupa nu numai
tei staţiuni, paralel cu lu
Cum se desfăşoară lucrările ritm susţinut. Aşa se face la realizarea angajamentelor 1962—63, fete: 1. Dorina Pop; de execuţie din ziua res de crearea bazei materiale,
că la unele utilaje şi maşini crările de sezon — trans 2. Maria Dărăbanţ ; 3. Ju fapt argumentat de expe
de reparaţii şi revizii în u- cum sînt grapele cu diseuri, portul gunoiului de grajd, asumate în întrecerea so rienţa maistrului Duma, de pectivă. Se realizo.azâ, ast dar şi de participarea la
procesul de instruire, rea
nele S.M.A.? grapele stelate şi cele fixe, administrarea îngrăşăminte cialistă. dith Cacso ; băieţi: 1. Emil la Liceul „Avram lancu" fel, asimilarea limbajului lizările ar fi mult mai mari,
tehnic, standardizat.
din Brad. Implicaţii educative. Pen- Şi chiar în privinţa dotă
Un exemplu bun. La ţru a da rezultate bune în rii de către întreprinderi,
Şcoala generală din Gura- muncă, elevii trebuie să fie există în mai multe locuri
Ritmicitatea producţiei barza (patronator I.M. Bar convinşi de rolul acesteia, spaţii goale. I.M. Barza n-a
Premiile Festivalului judeţean de ulei, piese de schimb şi za) organizarea orelor prac să ştie de ce sînt în ate donat Liceului „Avram
tice se face, în afară de
(Urmare din pag. 1)
cauciucuri pentru maşini respectarea programei şco lier, de ce lucrează. In a- lancu" din Brad nici un
mijloc fix, spre deosebire
cest sens profesorii diri-
teatru, de poezie patriotică şi zultat practic, nici din par le de încărcat Ia nivelul lare, în funcţie de nevoile ginţi ar putea trece. mai de alte întreprinderi din
cerinţelor ;
de forţă de muncă din ba
des în programul discuţii
localitate care, deşi nu fi
tea centralei nici de la mi
gurează drept patronatonre,
© întocmirea unui plan
nisterul de resort — ne-a concret de muncă cu ter zinul Crişurjlor, cu dorinţa lor cu elevii teme în care /acordă cu totul alt sprijin
netă ca foştii elevi să facă
să se evidenţieze necesita
declarat ing. Paul Popescu, mene precise pentru asi faţă foarte bine procesului tea muncii, rolul ei do for- (tov. Duma!). Cooperativa
revoluţionară „ Parti\ inima ‘ directorul I.M. Hunedoara. gurarea liniei de front de producţie, obţinînd în tifiant fizic şi psihic, apor „Moţul" nu ajută cu nimic
Altfel spus, la E.M. Ghe- active şi trecerea rapidă cel mai scurt timp atesta tul la dezvoltarea gîndirii Casa de copii din Baia de
TEATRU : RECITALURI DE POEZIE : lar şi U.P. Teliuc se ridică la materializarea lui. tul de calificare în mese tehnice, universalitatea me Criş. Uzina de utilaj minier
Locul I : Liiceul nr. 2 Deva — „Pledoarie Locul III: Şcoala generală nr, 3 Hune unele probleme ce trebuie re Tragem un semnal de a- riile la care s-au pregătit. seriilor. Iar orientarea pro Crişcior obligă maistrul in
pentru teatru şcolar" — creaţie originală. doara. zolvate urgent de C.M. Deva larmă către conducerea în Un sondaj efectuat de mais fesională să pornească de structor de la Şcoala gene
Locul II: Liceul nr. 2 Hunedoara — MONTAJE LITERAR-MUZICALE : şi M.M.P.G. : treprinderii, centralei şi mi trul Floruţa printre elevii la baze concrete, de la dis rală nr. 2 Brad, Nicolae
„Şcolarii" — adaptare după M. Sîntimbrea- Locul I : Şcoala generală Baia de Criş — © Dotarea exploatării nisterului de resort, care tre clasei a VlII-a a condus la cuţii cu muncitori, în uzine, Grecu, la o asemenea afir
nu. „Pătrar de veac âprins". cu compresoare şi urgen buie să aibă în vedere că concluzia că cca. 80 la sută pe platforme industriale, în maţie: ,,E numai o forma
Locul III: Şcoala generală Orăştie — Locul II; Şcoala generală nr. 1 Brad — tarea reparării celor care în următoarele două luni optează deja pentru califi faţa maşinilor. litate patronarea aceasta"
„Călătorie jpeste trei mări" de D. Stanciu. „Sîntem zorii noi" ; Şcoala generală nr. 1 stau din lipsa unor piese sarcinile de plan sînt mult cări la întreprinderea pa- Feţele la bancul de lucru. şi să se întrebe: „Cum se
Menţiuni : • Şcoala generală nr. 2 Brad Deva — „Trăim zile de aur". de schimb : mai mari ca în luna ianua tronatoare, ia locurile de O altă experienţă care a obţine, oare, ajutorul, de la
— „Băiatul şi inima lui" de Şt. A. Popescu. Locul III : • Şcoala generală nr. 6 Petro @ Desemnarea unor de rie -şi... lipsurile, existente, ne- memeă teroare au făcut dat roade la Liceul „Avrapx ., întreprindere,-) Ratronşţpa^
• Şcoala generală Sîntămăria-Oj-lea — şani — /„Ieri Valea plîngerii, azi Valea fc- legaţi cu responsabilităţi rezolvate în timp util, vor practică, p convingere ca a- lancu" din Brad a . fqst re? ' O relatare că cea a’
1
„Băiatul cu ghitara" de V. Puicea. ricini" ■ • ' ■ ■ ■ '•••••■ precise pentru procurarea conduce Ia serioase rămîneri ceasta „Munca noastră se cea a mixtării grupelor. Re maistrului Duma de la Brad
e Şcoala generală ur. 2 Călan (clasele Şcoala generală nr. 10 Hunedoara — „Odă rulmenţilor şi altor piese în urmă la producţia de mi vede cînd elevii iau drumul zultatul acestei încercări? referitoare la modul de a
I—IV) — pentru cea mai tinără formaţie României socialiste". de schimb necesare uzi nereu. întreprinderilor" ni se pare Se lucrează mai bine de fi primiţi, uneori, la între
prezentată în concurs cu „Prietenii rămîn Premiul special al C.J.O.P. pentru regie nei ; Rămîne să urmărim în definitorie. cînd au apărut fetele. Ele prinderi e definitorie:
prieteni" de Şt. A. Popescu. şi interpretare : Şcoala generală nr. 4 Pe ® Aprovizionarea cu continuare modul de rezolva Fără teorie nu se poate. sînt ordonate şi disciplinate „Iar ai venit cu cerşeala?'
1
Premii speciale: Mircea Nistor — Liceul troşani — „Pe drumul ţării". material lemnos, ciment, re a problemelor semnalate. Maistrul Octavian Strana prin natura lor, ceea ce Comentariile sînt de prisos!
nr. 2 Hunedoara — pentru cea mai bună BRIGĂZI ARTISTICE DE AGITAŢIE: (Şcoala generală nr. 2 Brad) reprezintă un stimulent şi
interpretare. Locul II: Şcoala generală nr. 4 Vulcan accentua asupra valorii for pentru băieţi. Şi acum, cînd Formarea gîndirii tehnico-
RECITATORI : — „Semafor". mării metodico-progresive, a un şef de echipă nu-şi face economice este, în final,
una din valoroasele cîştl-
Locul I: Monica Fodor — Liceul nr. 1 Locul III : Şcoala generală nr. 2 Hune deprinderilor practice, cu în datoria, e schimbat cu o
Hunedoara — „Da, mai avem" de Adrian doara — „Sîntem pretutindeni... descoperim tocmirea paralelă a caiete fată. Ele încearcă să se a- guri ale zilelor de pre
Sistemul
practică.
gătire
Păunescu. orice". lor de practică, cu respec dapteze mai rapid decît de instruire prin mi-
Locul II: Adina Jula, clasa a Il-a, Şcoa Premiul special al Inspectoratului şcolar tarea programei. Bogata ex băieţii la activitatea indus
la generală nr. 4 Deva — „O bancă veche" judeţean pentru conţinutul educativ — perienţă obţinută de micro- trială, sînt ambiţioase, caută crouzină. cu toate com
partimentele organizatorice
de I. Mustov. Şcoaia generală nr. 1 Deva — „Extemporal uzina Liceului „Avram să asimileze tot, ca să de de rigoare, dezvoltă simţul
Locul III: Florin Miulescu, clasa a Il-a, la purtare" ; lancu" din Brad a generat monstreze băieţilor că nu-s răspunderii, încrederea în
Şcoala generală nr. 4 Deva — „La harta Premiul special al Centrului de îndru şi un evantai larg de pro mai prejos. forţele proprii de organi
ţării" de M. Pop. mare a creaţiei populare şi a mişcării ar bleme practice şi de prin Patronajul (sau... „Iar ai zare (aici e bine să se a-
Menţiuni : Afrodita Militaru, clasa a Yll-a, tistice de masă : Şcoala generală nr. 4 De venit cu cerşeala ?). O temă
Şcoala generală Orăştie — „Viitorului" de va — „Reflector" ; cipiu referitoare la îmbo mult dezbătută la această plice rotarea funcţiilor), im
plicit dragostea pentru mun
Premiul special al juriului pentru inter
N. Labiş. pretare : Sonia Curtau, clasa a Hl-a, Şcoala găţirea valenţelor formative rodnică confruntare (le i- că. Semnatarul acestor con
POVESTITORI ARTISTICI : ale zilei de instruire tehni- dei a fost cea a patronaju statări, din nou microuzina
Locul I: Sorin Virtopu, clasa a IV-a, generală nr. 1 Deva. co-productivă. Interesează lui. Se preciza aici necesi
Şcoala generală nr. 3 Petroşani — „Prin REVISTE MUZICAL-COREGRAFICE : tatea ca patronajul să fie Liceului „Avram lancu" din
ţul Miorlau" de Nina Casian. Locul I: Liceul de cultură generală Pe- aici dragostea faţă de mun competent, să nu fie plasat Brad.
Locul II: Ciprian Alic, clasa a Vil-a, trila — „Un zîmbet, o floare". că. orientarea profesională, arbitrar unor terţe persoane Ne-am oprit doar la cîte-
Şcoala generală nr. 1 Deva — „O povesti Premiul special al Comitetului judeţean disciplina perfectă, imitarea din serviciul administrativ, va aspecte din multiplele
re în grai pădurenesc". al U.T.C.: Liceul nr. 2 Deva — „Misterele în atelierele-şcoală a acti ci unor servicii cu tangenţe
Locul III: Aurel Suciu, clasa a V-a, Şcoa revistei". în probleme de învăţămînt, probleme cu care se con
la generală Sarmizegetusa — „Pupăza din PANTOMIMA : vităţii industriale, raporta de industrie, mecanic şef, fruntă, la această oră, maiş
tei" de Ion Creangă. Locul I : Liceul nr. 2 Deva — „Fetiţa şi rea fiecărei operaţii reali electromecanic. Dacă între trii instructori din şcolile
Grete Moraru, clasa a Vl-a. Şcoala gene floarea". zată la scara posibilităţilor prinderea ar privi patrona
rală nr. 3 Vulcan — „La cireşe" de Ion DRAME MUZICALE : noastre, la cele moderne, rea drept o contribuţie la judeţului. Aşteptăm şi cu
Creangă. Premiul special al Inspectoratului şcolar Uteclsta Valcria Diaconescu, (le la F.S.H. Vulcan, calificată automatizate. dezvoltarea propriei pepi vîntul celorlalţi factori, co
TEATRU DE PĂPUŞI : judeţean pentru originalitatcai repertoriului în meseria (ie frezor, se evidenţiază lună de lună în întrecerea niere de cadre (o parte din laboratori în realizarea unei
Şcoala generală nr. 2 Călan — premiul şi montare scenică : Şcoala generală nr. 5 socialistă, depăşindu-şi planul cu 10 Ia sută şi reailzind lucrări Foarte utilă se dovedeşte elevi se vor angaja, for- optime pregătiri tehnice a
dc cea . mai bună calitate. Iat-o, lucrînd la o maşină de găurit.
special al C.J.O.P. pentru activitate susţi Petrila — „Fata cu garoafe" după G. Du- notarea zilnică, în caietele mînd o parte a forţei de elevilor.
nută în promovarea unui gen deosebit. mitrescu. Foto: VIRGIL ONOIU
PROGRAMELOR ~ DE ACTIVITAT! POLITICE treprindere. De asemenea,
(Urmare din pag. 1) condiţiilor concrete din în
colectivele de agitaţie vi
deri, se realizează mai zuală, recent constituite,
multe manifestări la locul trebuie să finalizeze cît
de muncă, dialoguri între mai grabnic organizarea li
conducători şi salariaţi, în- Şl CULTURAL-EDUCATIVE SĂ LE DĂM ÎMPLINIRE nei agitaţii simple în solu
tîlniri cu oameni de cultu ţii şi eficientă ca efect, a-
ră şi ştiinţă. daptată fiecărui moment
Se remarcă îmbunătăţirea important din activitatea
preocupării Comitetului ju succesele anului 1973. tre lor harnici", manifestare de fost faza judeţeană a „O- condiţiile necesare bunei eî populaţiei, a elevilor din şi obşteşti, asociaţiile ştiin colectivului. Colectivele de
deţean de cultură şi edu buie, în mod firesc, să fie sărbătorire a tinerilor care limpiadei strungarilor" şi desfăşurări : nu sînt mobi şcolile de toate gradele şi ţifice şi profesionale com redacţie ale gazetelor de
caţie socialistă pentru îm raportate la cerinţele şi e- s-au evidenţiat în realiza spectacolele brigăzilor ar lizaţi oamenii după crite popularizarea legilor. Pen ponente. perete satirice, ale staţiilor
bunătăţirea conţinutului ac xigenţele anului 1974. ce rea sarcinilor de producţie, tistice din Hunedoara ţinu riile de interes, se cuplea tru popularizarea legislaţiei, -A - de radioficare trebuie să-şi
tivităţii în aşezămintele constituie un adevărat an care urma să aibă loc la te fără participarea U.T.C. ză formal activităţi total în fiecare localitate, unita In acest an jubiliar al facă şi ele mai simţite a-
culturale, sporirea contri de noi împliniri în activi I.U.M. Petroşani, I.M.C. De Există, de asemenea, li deosebite între ele. te culturală şi întreprinde Eliberării, în anul Congre portul la mobilizarea oame
buţiei sindicatelor, a altor tatea ideologico-educativă. va şi I.M. Hunedoara, pre nele acţiuni cu mai mulţi Criteriul eficienţei nu ac re este bine să funcţioneze sului al Xl-lea al partidu nilor. Atenţie deosebită tre
organizaţii şi instituţii ju Anul acesta, în care vom cum şi întîlnirea tinerilor organizatori pe hîrtie, dar ţionează întotdeauna cores cabinete de consultaţie ju lui, în anul importantelor buie acordată instruirii di
deţene pentru îmbunătăţi sărbători a XXX-a aniver noi angajaţi cu mineri cu numai cu unii dintre ei punzător. Altfel cum se ex ridică. De asemenea, bătălii pentru creşterea e- ferenţiate a agitatorilor şi
rea activităţii şi realizarea sare a Eliberării patriei de o bogată activitate în ca în practică. La fazele de plică faptul că în coopera U.J.C.A.P. şi Casa agrono ficienţei economice şi per specializării lor pe domenii
obiectivelor din programul sub jugul fascist, în care drul acţiunii „Prietenii tî- pînă acum ale ştafetei fol ţia meşteşugărească din mului trebuie să-şi aducă fecţionărilor în toate do pentru întărirea şi creşte
comun. S-ar mai putea a- va avea loc al Xl-lea Con nărului nou angajat", sta clorice „Căutătorii de co municipiul Hunedoara, cea în mai mare măsură con meniile, munca politică şi rea eficienţei activităţii lor
minti reuşita unor mani gres al P.C.R., ridică în fa bilită să sc organizeze la mori". dintre organizatorii mai mare parte din mani tribuţia la desfăşurarea cultural-educativă trebuie în rîndul formaţiilor de lu
festări de amploare. cum ţa muncii de propagandă E.M. Petrila. aflaţi pe genericul acţiunii festările planificate au fost muncii politice şi cultural- să se desfăşoare la dimen cru.
au fost Festivalul căluşari sarcini de o complexitate Consiliul judeţean al sin la nivelul judeţului, mai expuneri. Ce calitate au educative în rîndul ţărani siuni mai ample şi cote Toţi factorii care concu
lor. serbarea folclorică de deosebită. Pentru a fi la dicatelor nu a realizat din mult instructorii Comitetu avut, cît de eficiente au lor cooperatori, al lucrători înalte de eficienţă. Prin ră la realizarea programu
pe Muntele Găina, Festiva înălţimea lor şi a le asigu programul comun de acti lui judeţean de cultură şi fost aceste expuneri, e greu lor din I.A.S. şi S.M.A. A- conţinutul acţiunilor între lui selectiv al manifestări
lul „Sarmis", concursul ra o rezolvare corespunză vităţi consfătuirea cu tine educaţie socialistă au par de spus. tenţie deosebită se va a- prinse, să se asigure ca fie lor politice şi cultural-edu-
„Cîntare patriei" şi Cente toare, este necesară o ana rii nefamilişti din cămine ticipat şi ajutat organele Deosebit de eficiente — corda bunei desfăşurări a care om al muncii să cu cative de masă trebuie să
narul „Ovid Densuşianu". liză exigentă a modului în le municipiului Deva. ca locale comunale la pregăti şi cu un loc corespunzător învăţămîntului agrozooteh noască sarcinile ce-i revin, urmărească cu maximă e-
De asemenea, formaţiile care s-a muncit pînă acum. dealtfel nici consfătuirea rea şi desfăşurarea specta în plan — sînt acţiunile nic de masă, organizării şi modalităţile de îndeplinire xigenţă organizarea acţiu
noastre cultural-artistice au căutarea căilor pentru eli pe tema „Modalităţi de or colelor. Sînt şi alte cazuri de microgrup. Alături de desfăşurării cursurilor de a lor, să acţioneze în de nilor planificate, să le asi
participat la festivalurile minarea lipsurilor care, pe ganizare a timpului liber", în care conlucrarea dintre cele reuşite, se semnalează instruire şi perfecţionare plină cunoştinţă de rolul gure un bun nivel calita
1
folclorice interjudeţene — fondul unor realizări bune, stabilită să aibă loc la factorii organizatori est' însă în uncie sectoare de profesională a lucrătorilor social al muncii sale, de tiv şi o eficienţă sporită.
„Hercules", „Cîntec nou în s-au mai manifestat şi în Clubul muncitoresc Vulcan. defectuoasă, răspunderea activitate — transporturi şi cadrelor din agricultură. semnificaţiile realizărilor In acelaşi timp, trebuie lu
Mehedinţi", „Gibinium", acest domeniu. Nu întot Consiliul judeţean de cul pentru organizarea activită auto, comerţ, sănătate — şi Aceste acţiuni vor fi con secţiei şi întreprinderii, ale ate măsuri pentru îmbogă
„Florile Gorjului", „Festi deauna s-a acţionat cu su tură şi educaţie socialistă ţilor fiind „pasată" succesiv manifestări formale de mi- trolate şi sprijinite îndea şantierului sau unităţii a- ţirea permanentă a progra
valul „Maria Tănase", ..Că ficientă operativitate, se nu a realizat dezbaterea pe de la unii la alţii, provo- cro-microgrup, cu 3-5 oa proape şi de către organe gricole unde îşi desfăşoară mului cu noi acţiuni, care
luşarul oltenesc" şi altele, mai manifestă încă lipsa tema „Cinste, corectitudine, cîndu-se în acest mod amî- meni, care nu îşi ating în le locale de partid şi de activitatea, pentru realiza să aibă un profund conţi
obţinînd aprecieri frumoase de iniţiativă, sînt unele ca răspundere", stabilită să nări şi renunţări. acest fel scopul scontat. stat, de către organizaţiile rea şi depăşirea sarcinilor nut educativ şi să fie a-
din partea publicului, pre renţe în finalizarea şi efi aibă loc pe şantierul de Una din carenţele activi Ele trebuie să se organize de partid din C.A.P., I.A.S. de plan, a angajamentelor tractive în desfăşurare,
sei. specialiştilor şi a orga cienţa manifestărilor orga construcţii al Fabricii de tăţii cultural-educative este ze cu un număr corespun şi S.M.A. asumate în întrecerea so pentru a asigura, în anul
nelor de partid. Toate a- nizate, nu există perma lianţi Chişeădaga. şi realizarea Ia un nivel zător de oameni. In conceperea, organiza cialistă. 1974, o adevărată eferves
ceste realizări atestă creş nent o conlucrare cores scăzut a unor manifestări. Este necesar să-şi aducă rea şi desfăşurarea acţiuni Pentru realizarea acestui cenţă a acestei activităţi,
Unele din acţiunile pla
terea preocupării pentru punzătoare între organiza nificate sînt lăsate exclusiv In unele cazuri se urmă o contribuţie mai mare Ia lor politice şi cultural-edu deziderat se impune o îm la nivelul înaltului entu
realizarea manifestărilor torii unor manifestări. Ast reşte numai ţinerea acţiu desfăşurarea muncii politi cative do masă. o contribu bunătăţire calitativă în ziasm cu care întregul po
programate, oentru îmbu fel. Comitetul judeţean al în seama organelor locale, nii, nu şi nivelul ei cali ce şi cultural-educative şi ţie crcccîndă trebuie să a- desfăşurarea învăţămîntu- por întîmpină aniversarea
nătăţirea calitativă a între fără să se dea ajutorul şi tativ. In alte cazuri, chiar Direcţia sanitară judeţeană ducă si consiliile locale ale 1 iii de partid, care irebuio Eliberării patriei şi col de-
gii activităţi. U.T.C. nu a asigurat reali îndrumarea necesare pen dacă acţiunea este bine şi Asociaţia juriştilor, pen Frontului Unităţii Socialis axat pe dezbateri politice a' XI-!ca Congres al Parti
Dar realizările bune. zarea acţiunii „Cîntare ce tru realizarea lor. Aşa au pregătită, nu se asigură tru educarea sanitară a to, organizaţiile de masă de înaltă ţinută, aplicaţi 1 dul.:: Comunist Român.