Page 99 - Drumul_socialismului_1974_01
P. 99
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 926 • JOI 31 IANUARIE 1974
4
neutra vizitei ii \m «oasirA a maiesiAiii sau begeu BREVIAR INTERNAŢIONAL SfceXegrame * note * informaţii”!
................... ................................................................ , ............. ----- ....... .................................. ^
HUSSEini IUI MII II 1GITULUI UIMIT IL I01III Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa
La invitaţia preşedintelui In Orientul Mijlociu se poa GENEVA 30. — Corespon Acordînd o atenţie deose măsuri pentru eliminarea tu delegaţia ţării noastre, ală
turi de alte delegaţii, s-a
Consiliului de Stat al Repu Comunicat comun te realiza numai prin retra dentul Agerpres, Corneliu bită problemelor schimburi turor obstacolelor care stîn- pronunţat pentru elaborarea
blicii Socialiste România, gerea trupelor israeliene din Vlad, transmite ; In organe lor comerciale, un mare nu jencsc schimburile comercia- de prevederi precise şi cu
Nicolae Ceauşescu, Maiesta teritoriile arabe ocupate în le de lucru ale Comisiei pen măr de delegaţi s-au pronun , le, pentru generalizarea prinzătoare care, pornind de
tea Sa Hussein Ibn Talal, 1967, garantarea integrităţii tru problemele economice ale ţat pentru elaborarea de for clauzei naţiunii celei mai fa la interesele specifice ale
Regele Regatului Haşeniit al tului Major al Forţelor Ar vldenţiat semnificaţia pe ca teritoriale, a independenţei Conferinţei pentru securitate mulări clare, pe baza căro vorizate, pentru încheierea statelor participante şi ţi-
Iordaniei, a efectuat, între mate, brigadier Abboud Sa re o acordă România şi Ior şi suveranităţii tuturor sta şi cooperare în Europa s-a ra să se asigure eliminarea de acorduri comerciale bila nîndu-se seama de experien
29 şi 30 ianuarie 1974, o vi lem, comandantul Forţelor dania întăririi rolului O.N.U. telor din zonă, printr-o re trecut la procesul de formu barierelor şi discriminărilor terale care să fixeze cadrul ţa acumulată pînă în pre
zită oficială în România. Aeriene Regale. în soluţionarea problemelor glementare justă a problemei lare şi redactare a secţiuni care mai persistă în calea schimburilor între state. Tot zent, să constituie un spri
In timpul acestei vizite, Trecînd în revistă relaţiile internaţionale, spre binele poporului palestinian, căruia lor corespunzătoare din do comerţului, astfel îneît volu odată, delegatul român s-a
preşedinţie Consiliului de româno-iordaniene, preşedin tuturor popoarelor, al pro să i se acorde dreptul de cumentele finale ale confe mul schimburilor comerciale pronunţat pentru reflectarea, jin real şi constant al efor
turilor proprii de creştere
Stat al Republicii Socialiste tele Nicolae Ceauşescu şl movării neabătute a princi a-şi hotărî propriul destin. rinţei privind schimburile să reflecte posibilităţile de în documentele conferinţei, economică şi progres social
România, Nicolae Ceauşescu, Maiestatea Sa Regele Hus piilor dreptului internaţio Părţile şi-au exprimat spe comerciale, cooperarea in care dispun ţările europene. a nevoilor şi preocupărilor
a purtat convorbiri cu Ma sein Ibn Talal au fost de nal, al promovării unui cli ranţa că conferinţa începută dustrială, cooperarea tehni- Luînd cuvîntul, delegatul specifice tuturor ţărilor în ale statelor continentului.
iestatea Sa Hussein Ibn Ta acord că există posibilităţi mat de securitate şi coope recent Ia Geneva va da re co-ştiinţifică. protecţia me român Niţă Constantin a curs de dezvoltare din Eu Se remarcă un interes u-
lal, Regele Regatului Haşe- pentru dezvoltarea lor in rare între state. zultatele aşteptate pentru diului înconjurător etc. In subliniat importanţa pe care ropa, indiferent de sistemul nanim al participanţilor faţă
mit al Iordaniei, referitor la continuare pe multiple pla Cele două părţi au subli realizarea unei păci juste şi acest scop, în cele trei sub o are pentru dezvoltarea lor social-economic. de stabilirea unui cadru larg
relaţiile româno-lordaniene, nuri, în special în domeniul niat importanţa participării durabile în Orientul Mijlo comisii care se ocupă de a- schimburilor comerciale a- Problemele cooperării in al cooperării tchnico-ştiinţi-
precum şi Ia probleme in economic. Ei au exprimat active a tuturor statelor, fă ciu. ceastă tematică au fost pre doptarea unor prevederi cla dustriale sînt analizate ţinîn- fice pe plan european. Pro
ternaţionale de interes co interesul comun al celor ră deosebire de mărime, po Procedînd - Ia un schimb zentate, în ultimele zile. noi re şi precise referitoare la du-se seama de efectele pozi punerile avansate în această
mun. două părţi pentru realizarea tenţial sau orînduire socia de vederi asupra situaţiei ac documente de lucru, care rolul comerţului internaţio tive ale acestora asupra con privinţă se referă la o vastă
De asemenea, Maiestatea obiectivelor prevăzute în a- lă, la rezolvarea probleme tuale din Europa, cei doi extind sfera propunerilor şi nal în accelerarea procesu solidării şi diversificării coo gamă de domenii şi forme
Sa Regele Hussein Ibn Talal cordurile de cooperare eco lor care frămîntă omenirea şefi de stat au apreciat în sugestiilor menite să con perării economice între sta de cooperare, fapt apreciat
şi persoanele care l-au în nomică încheiate anterior, contemporană. In acest sens, mod pozitiv lucrările Confe tribuie la lărgirea şi inten lui de dezvoltare a fiecărei drept o bază bună pentru
soţit- au vizitat obiective e- precum şi faţă de iniţierea au fost evidenţiate rolul şl rinţei general-europene, con sificarea cooperării economi ţări. Vorbitorul a argumen te. Ca şi în subcomisia pen discuţiile din etapa de re
conomice şi social-culturale în viitor a altor asemenea contribuţia ţărilor mici şi ferinţă chemată să aşeze re ce între statele participante. tat necesitatea adoptării de tru schimburile comerciale. dactare.
din Bucureşti şi Ploieşti. aranjamente reciproc avan mijlocii Ia instaurarea unui laţiile dintre statele conti
La convorbiri, desfăşurate tajoase. climat de pace şi securitate nentului pe noile baze ale
într-o ambianţă de cordiali In vederea dezvoltării con în lume, la dezvoltarea re păcii, securităţii şi cooperă
tate, prietenie şl înţelegere tinue a relaţiilor bilaterale, laţiilor de prietenie şi cola rii, astfel ca fiecare stat
reciprocă, au participat: cele două părţi au hotărit să borare între toate naţiunile. să-şi poată dedica eforturile Sesiunea Comitetului special Tovarăşul Mihai Cere a fost
Din partea română — Ilie deschidă, în viitorul apro Referitor Ia situaţia din dezvoltării economice şi so
Verdeţ, prim-vicepreşedinte piat, ambasade, şi să acredi Orientul Mijlociu, cei doi ciale independente. Ei au
al Consiliului de Miniştri, teze ambasadori rezidenţi în şefi de stat şi-au manifestat fost de acord că înfăptuirea O.N.U. pentru decolonizare
Ion Păţan, vicepreşedinte al cele două capitale, să încea îngrijorarea faţă de menţine securităţii şi întăririi coope primit de preşedintele
Consiliului de Miniştri, mi pă negocieri în vederea în rea stării conflictuale în a- rării în Europa va influenţa
nistrul comerţului exterior, cheierii unui acord de cola ceastă regiune şi au subli pozitiv cauza destinderii şi 9 CUVÎNTAREA SECRETARULUI GENERAL KURT
George Macovescu, ministrul borare culturală. niat necesitatea reglementă colaborării în lumea întrea WALDHEIM
afacerilor externe, general- Cei doi şefi de stat au e- rii politice a crizei. Ei au a- gă. NAŢIUNILE UNITE 30 Kurt Waldheim şi-a expri Sudanului, Caaffar Numeiri
colonel Ion Gheorghe, prirn- xaminat unele probleme in preciat că ţinerea sub ocu Maiestatea Sa Regele Hus (Agerpres). — Luînd cuvîntul mat neliniştea faţă de inten
adjunct al ministrului apă ternaţionale actuale, expri- paţie a teritoriilor arabe cu sein Ibn Talal' şi persoanele la deschiderea actualei sesi sificarea măsurilor represive
rării naţionale şi şef al Ma mind, în acest context, ata cerite prin forţă, în urma ce l-au însoţit au adresat adoptate de către regimurile KHARTUM 30 (Agerpres). paşnică. independentă şi
relui Stat Major, Vasile Pun- şamentul ţărilor lor faţă de războiului din 19G7 de către mulţumiri cordiale preşedin uni a Comitetului special rasiste şi coloniale din Afri — Tovarăşul Mihai Gere, prosperă. Totodată, a fost
gan, consilier al preşedinte principiile şi ţelurile Cartei Israel, generează o perma telui Consiliului de Stat al O.N.U. pentru decolonizare, ca de sud împotriva popoa membru supleant al Comi transmisă urârea de succes
lui Consiliului de Stat, Mi- O.N.U. Ei au relevat cu sa nentă stare de încordare şi Republicii Socialiste Româ secretarul general al Naţiu tetului Executiv, secretar al deplin lucrărilor Congresu
hai Levente, ambasadorul tisfacţie cursul pozitiv al pericolul unor noi ostilităţi nia, Nicolae Ceauşescu, şi nilor Unite, Kurt Waldheim, relor care luptă pentru do- C.C. al P.C.R., secretar al lui Uniunii Socialiste Suda
bîndirea deplinei suveranităţi
Republicii Socialiste Româ vieţii Internaţionale îndrep militare. guvernului român, pentru a subliniat .situaţia de criză Consiliului Naţional al neze. Preşedintele Gaaffar
nia în Regatul Haşemit al tat spre pace şi destindere Apreciind rezultatele obţi ospitalitatea ce le-a fost re majoră existentă în Africa de şi independenţe naţionale, Frontului Unităţii Socialiste, Numeiri a mulţumit căldu/r
Iordaniei; în lume şi au subliniat a- nute pînă în prezent în do zervată şi au dat o înaltă a- Sud, unde lupta împotriva ca şi pentru drepturi politi care participă la lucrările ros pentru participarea delev
Din partea iordaniană — firmarea tot mai puternică, meniul dezangajării şi sepa preciere marilor realizări ale colonialismului sub toate for ce. Organizaţia Naţiunilor U- primului Congres al Uniunii gaţiei române la lucrările
Zaid Al-Rifai, prim-ministru, în raporturile dintre state, a rării forţelor, cei doi şefi de guvernului şi poporului ro mele sale de manifestare şi a nite nu poate rămîne indife Socialiste Sudaneze, a fost Congresului şi pentru salu
general Amer Khammash, principiilor egalităţii depline, stat au considerat necesar mân. Maiestatea Sa Regele discriminării rasiale a intrat rentă faţă de o asemenea si primit de preşedintele Suda tul ce i-a fost adresat, trans-
consilier politic al Maiestăţii respectării stricte a indepen ca dezangajarea dintre for Hussein Ibn Talal a adresat într-o nouă fază". tuaţie — -a menţionat secre nului, Gaaffar Numeiri. miţînd. la rîndul său, pre
Sale Regale, Zuhair Mufti, denţei şi suveranităţii naţio ţele militare ale statelor ara preşedintelui Consiliului de Secretarul general al O.N.U. tarul general al O.N.U. — Cu acest prilej, au fost şedintelui Nicolae Ceauşescu.
ministru de stat pentru afa nale, neamestecului in trebu be implicate în conflict şi ale Stat, Nicolae Ceauşescu, in a salutat crearea republicii cînd, în prezent, peste 30 de transmise preşedintelui Nu urări de sănătate, mulţumiri
cerile externe, Khalil Salem, rile interne, renunţării la a- Israelului să se realizeze cît vitaţia de a vizita Regatul independente Guineea-Bissau, milioane de africani sînt lip meiri, din partea tovarăşu pentru contribuţia personală
preşedintele Consiliului Na meninţarea cu forţa şi folo mai curînd posibil. Haşemit al Iordaniei. Invita arătînd că opinia publică siţi de drepturi fundamenta lui Nicolae Ceauşescu, pre adusă la dezvoltarea relaţii
ţional al Planificării, general sirea forţei. Cei doi şefi de stat au fost ţia a fost acceptată cu plă mondială şi-a manifestat spri le. şedintele Consiliului de Stat lor dintre România şi Su
Zaid Bin Shaker, şeful Sta Cei doi şefi de stat au e- de acord că o pace trainică cere. jinul deplin faţă de aceasta Secretarul general al al României, un £alut căldu
prin hotărîrile adoptate la O.N.U. şi-a exprimat spe- ros, urări de sănătate şi fe dan, iar poporului român —•
cea de-a 28-a sesiune a Adu • ranţa că, în anul cafe a în ricire personală, iar poporu noi şi importante succese în
ceput. Comitetul special al
nării Generale. Dar, a spus
Vizita la iimele mari unităţi petrochim ice şi el. pe teritoriul noii repu O.N.U. pentru decolonizare lui sudanez — dezvoltare construirea socialismului.
va depune toate eforturile
blici, ca şi în Namibia, Rho-
desia de sud sau în coloniile pentru aplicarea în practică
constructoare de utilaj petrolier din judeţ ul Prahova portugheze, forţele colonialis a declaraţiei cu privire la a- Vizita secretarului generaI al
cordarea independenţei ţări
mului şi rasismului încearcă
să împiedice eliberarea naţi
dominaţia colonială.
onală. lor şi popoarelor aflate sub
Maiestatea Sa Regele Hus gadier Abboud Salem, co Cîteva machete, grafice şi stalaţiei de foraj F-200 DH, P.C.U.S.j Leonid Brejnev, în Cuba
sein Ibn Talal al Regatului mandantul forţelor aeriene hărţi înfăţişează elocvent pentru adîncimi de 4 000 de
Haşemit al Iordaniei a avut, regale. stadiul actual de dezvoltare metri, un adevărat colos, ca Situaţia din Bolivia HAVANA 30. — Corespon de asemenea, la succesele
miercuri dimineaţa, prilejul Vizita a început la Combi a uzinei, care se numără as re se înalţă cu propriile sale dentul Agerpres, Mihai Fabi- Cubei pe plan economic şi
de a cunoaşte, în mod ne natul petrochimic Brazi, a- tăzi printre cele mai mari şi motoare în numai 2-3 mi an, transmite: Cu prilejul cultural. Vorbitorul a abor
mijlocit, aspecte semnifica flat în apropierea municipiu mai moderne unităţi indus nute. @ UNITĂŢI ALE ARMATEI AU INTRAT ÎN ACŢIUNE vizitei oficiale de prietenie dat, apoi. aspecte ale luptei
tive ale dezvoltării econo lui Ploieşti. triale de acest fel din lume. In cuvintele de înaltă a- PENTRU A-l ÎMPRĂŞTIA PE MUNCITORII AGRICOLI în Cuba a lui Leonid Brej popoarelor latino-americane
miei româneşti, nivelul a- In faţa unei machete, sînt Peste 80 la sută din insta preciere ale suveranului ha LA PAZ 30 (Agerpres). — sărcinat de guvern să nego nev, secretar general al C.C. pentru transformări progre
tins de unele ramuri prio prezentate date sugestive laţiile fabricate aici sînt ex şemit s-a vădit. încă o dată. Agenţiile Reuter şi Associa cieze condiţiile de soluţiona al P.C.U S., în Piaţa Revo siste.
ritare ale industriei noas privind profilul complexului portate în ţări de pe toate cu pregnanţă, interesul şi ted Press anunţă că unităţi re a conflictului. luţiei din Havana a avut loc Leonid Brejnev a subliniat
tre, fiind oaspetele unor Brazi, care cuprinde o. mare continentele. Sînt evidenţia admiraţia de care se bucu ale armatei boliviene au in O telegramă de ultimă oră un miting al prieteniei cu-
dezvoltarea relaţiilor multi
mari unităţi petrochimice şi rafinărie şi o uzină petro te largile posibilităţi de co ră realizările poporului nos trat în acţiune pentru a-i a agenţiei Reuter relatează banezo-sovietice, în cadrul laterale dintre U.R.S.S. şi
constructoare de utilaj pe chimică. Un scurt popas are laborare economică, reciproc tru în edificarea vieţii sale împrăştia pe lucrătorii agri eă ministrul bolivian al in căruia au luat cuvîntul Fidel
trolier de pe cuprinsul ju loc la instalaţia de piroliză. avantajoasă', î-n acest dome noi. Atît la Combinatul pe coli care, masaţi în jurul o- formaţiilor, Guiliermo Buia- Cuba. Referindu-se la unele
deţului Prahova. unde se produc materii pri niu, performanţele unora trochimic de la Brazi, cît şi raşului Cochabamba (din cia, a declarat că doi lucră Casţro, prim-secretar al C.C. probleme internaţionale, itl ă
evidenţiat necesitatea ca suc
al P.C. din Cuba, primul mi
Suveranul haşemit a fost me pentru industria de mase dintre instalaţiile de foraj. la uzina „1 Mai“, regele Hus centrul ţării), blocaseră prin tori agricoli au fost răniţi, nistru al Guvernului Revolu cesele obţinute pe calea des
plastice. Pe parcurs sînt pre
însoţit în această călătorie zentate mai multe produse Regele Hussein se opreşte, sein a ţinut să releve nive cipalele căi de acces, în în noaptea de marţi spre ţionar, şi Leonid Brejnev.
de Ion Păţan, vicepreşedinte obţinute în aceste instalaţii adesea, urmăreşte cu interes lul calitativ deosebit al pro semn de protest faţă de re miercuri, în schimbul de In cuvîntarea sa, Fidel tinderii să devină ireversibile
al Consiliului de Miniştri, foarte moderne, creaţii inte procesul de fabricaţie, se în duselor. pregătirea temeinică centa majorare a preţurilor focuri angajat între munci Castro a relevat evoluţia as şi a menţionat importanţa
ministrul comerţului exterior. grale româneşti, multe cu treţine cu ^specialiştii. a cadrelor de muncitori şi la unele articole de bază. tori şi soldaţii diviziei a cendentă a relaţiilor de prie promovării colaborării între
Constantin Stătescu. secreta Oaspeţii sînt invitaţi. în de specialişti, capacitatea Ostaşii — efective ale di Vil-a, care au procedat. la statele europene şi a instau
caracter de noutate tehnică tenie şi de colaborare dintre rării unei păci trainice în O-
rul Consiliului de Stat. de pe plan mondial. încheierea vizitei, la standul lor creatoare, eficienţa ridi viziei a VlI-a — au primit dislocarea baricadelor ridica cele două ţări. El s-a referit, rientul Apropiat.
alte persoane oficiale româ Exprimînd calde felicitări de montaj şi probe genera cată a organizării producţiei ordinul de a acţiona „pru te în jurul oraşului. El a
ne, iar din partea iordania colectivului pentru succese le, unde gazdele au* organi şi a învăţămîntului de spe dent, dar cu fermitate". Du precizat că circa 6 000 de ţă
nă — de Zaid Al-Rifai, le importante obţinute, suve zat o cuprinzătoare expoziţie cialitate. Şeful statului ior pă cum se specifică în co rani apără aceste baricade, /V
prim-ministru, general Amer ranul haşemit îi urează noi cu produse de bază ale in danian a subliniat, în acelaşi municatul militar difuzat, ac numeroşi alţii — din pro
Khammash, consilier politic realizări, după care semnea dustriei noastre constructoa timp, faptul că progresele ţiunea de „curăţire" a şose vinciile Aroma şi Loayza — întreprinderea materiale
al Maiestăţii Sale Regale, ză în cartea de onoare. re de maşini şi de utilaj pe importante obţinute de lelor spre Santa Cruz şi El exprimîndu-şi solidaritatea cu
Chapare a fost iniţiată după
Zuhair Mufti, ministrul de In continuare se vizitează trolier. Intre altele, sint pre România în toate domeniile ce muncitorii agricoli l-au acţiunea celor din Cocha
bamba. După cum se ştie,
stat pentru afacerile externe. o altă întreprindere repre zentate diverse instalaţii pe de activitate deschid ample luat ostatec pe generalul lucrătorii agricoli reprezintă de construcţii Turda
Khalil Salem. -preşedintele zentativă a industriei ploieş- troliere, tractoare. autoca perspective colaborării şi Juan Perez Tapia, numit gu două treimi din populaţia de
Consiliului naţional al pla tene — „1 Mai" — a cărei mioane, autoutilitare, auto cooperări i româno-iordan iene. vernator cu puteri speciale al 5,2 milioane de locuitori a STRADA ARMATA ROŞIE, NR. 29
nificării, general Zaid Bin prestigioasă firmă, sub mar turisme de teren etc. La amiază, Maiestatea Sa provinciei Cochabamba şi în Boliviei.
Shaker, şeful Statului Ma ca UPETROM, este binecu Se asistă la o demonstra Regele Hussein Ibn Talal livrează urgent din stoc şi producţia curentă pe
jor al forţelor armate, bri noscută în întreaga lume. ţie de ridicare a turlei in s-a înapoiat în capitală. bază de comandă următoarele produse :
P l e c a r e a d i n C a p i t a l ă Baza judeţeană - Chesoane C 1,5/6 cu toate sarcinile portante
- Chesoane CF 1,5/6
- Elemente curbe de acoperiş II 3/12 cu toate
(Urmare din pag. 1) mit, manifestîndu-şi satisfac P r e ş e d i n t e l e Nicolae plăcută înaltului oaspete, pre de aprovizionare tehnico- sarcinile portante
ţia şi deplina aprobare faţă Ceauşescu salută persoanele şedintele Nicolae Ceauşescu - Elemente curbe de acoperiş II 3/10,85 cu toate
de rezultatele atît de fructu jordaniene care l-au însoţit şi-a exprimat încă o dată sa sarcinile portante
le de stat ale României şi oase ale acestei prime întîl- pe suveran în vizita sa : Za tisfacţia faţă de rezultatele maferială Hunedoara-Deva - Elemente curbe de acoperiş CPU 1,5/12 cu
Iordaniei, în timp ce se trag ndri dintre cei doi şefi de id Al-Rifai prim-ministru, deosebite ale vizitei, convin STRADA DEPOZITELOR, NR. 9
21 de salve de artilerie. stat, moment cu profunde şi general Amer Khammash, gerea că va avea din nou toate sarcinile portante
P r e ş e d i n t e l e Nicolae pozitive implicaţii atît în consilier politic al Maiestăţii prilejul de a se întîlni cu su ANUNŢA - Grinzi pentru căi rulare GR 6/60, GR 6/80 şi
Ceauşescu şi Regele Hussein domeniul relaţiilor bilaterale, Sale Regale, Zuhair Mufti, veranul haşemit. GR 6/100 cu şi fără pasarelă
trec în revistă garda de o- cît şi în sfera vieţii interna ministru de stat pentru a- Regele Hussein a mulţumit Concurs pentru ocuparea următoarelor posturi : - Diverşi stîlpi şi grinzi pentru hale industriale
noare. ţionale. facerile externe, Khalil Sa călduros preşedintelui Nicolae
Maiestatea sa Regele Hus La scara avionului, regele lem, preşedintele Consiliului Ceauşescu pentru ospitalita pe bază de proiecte ale beneficiarilor cu condiţia ca
sein Ibn Tatal îşi ia rămas Hussein şi-a luat rămas bun Naţional al Planificării, ge tea cu câre a fost întîmpinat — Şef birou aprovizionare-desfacere numărul de bucăţi din acelaşi tip să nu fie mai mic
bun de la şefii de misiuni de la Emil Bodnaraş, vice neral Zaid Bin Shaker, -şeful în tot cursul şederii sale în Condiţii : studii superioare tehnice sau econo de 20 bucăţi.
diplomatice acreditaţi la preşedinte al Consiliului de Statului Major al Forţelor România, subliniind la rîn- - Tuburi premo de 0 600 şi 0100 la presiunile
Bucureşti, precum şi de la Stat, Ilie Verdeţ, prim-vice Armate, brigadier Abboud dul său caracterul rodnic al mice de 4 şi 7 atmosfere
oficialităţile române aflate preşedinte al Consiliului de Salem, comandantul Forţelor convorbirilor avute, însemnă — Inginer metalurgist sau siderurgist
pe aeroport — membri ai gu Miniştri, Ion Păţan, vice Aeriene Regale. tatea lor pentru dezvoltarea — Gestionar de materiale - Bandă de protecţie pe bază de PVC pentru
vernului. conducători de in preşedinte al Consiliului de Un grup de pionieri oferă relaţiilor dintre cele două izolat conducte metalice.
stituţii centrale, generali şi Miniştri, ministrul comerţului celor doi şefi de stat buchete ţări şi popoare. - Blocuri ceramice din argilă arsă la dimensiu
ofiţeri superiori. exterior, Constantin Stătescu, de flori. 'Din uşa avionului, suvera Concursul va avea loc în ziua de 9 februarie
secretarul Consiliului de Stat, P r e ş e d i n t e l e Nicolae nul Iordaniei răspunde înde 1974, la sediul întreprinderii. nile de : 290 x 240 x 138 cu găuri orizontale ; 290 x
Numeroşi bucureşteni pre George Macovescu, ministrul Ceauşescu şi Regele Hussein lung saluturilor celor pre 24 x 138 cu găuri verticale.
zenţi la ceremonia plecării afacerilor externe, Mihai Le Ibn Talal îşi iau. apoi, un zenţi. încadrarea şi salarizarea se vor face conform Le
au salutat cu multă căldură vente, ambasadorul ţării cordial rămas bun, se îmbră La ora 16,00 avionui regal Doritorii se pot adresa cu comenzi direct la se
pe preşedintele Consiliului de noastre în Regatul Haşemit ţişează. a decolat de pe aeroportul gii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. diul întreprinderii.
Stat şi pe suveranul haşe al Iordaniei. Adresînd urări de călătorie Otopeni. (19) (20)
BRAD : Cartea junglei Album coral Augustin 20,00 Zece melodii prefera folclorului : Aneta Radioteleviziunii. In
Cinema („Steaua roşie") ; GURA- Bena ; 12,00 Discul zilei — te ; 20,45 Consemnări de dr. Stan, Simion Pop, program : Ludwig van A N U N Ţ
BARZA ; De-aş fi... Harap Anca Agemolu ; 12,15 Reci Radu Ozun ; 20,50 Cîntece Gheorghe Roşoga Beethoven — Uvertu
Alb („Minerul"); ILIA : tal de operă Giuseppe Tad- populare interpretate' de Ion Gheorghe Lazăr ; ra „Egmont". Johann Schela din Zădăreni, judeţul Arad, încadrează
Fuga. seriile I-II („Lumi dei ; 12,30 Intîlnire cu me Dolănescu ; 21,00 Revista 18,40 întrebări şi răspun Sebastian Bach ; Du
DEVA : Misiunea secretă na"). în muncă pentru şantierele din judeţele Bihor şi Ti
a maiorului Cook („Patria"); lodia populară şi interpretul şlagărelor ; 21,25 Moment suri Dicţionar econo blu concert pentru miş:
100 de lei („Arta") ; SIME- preferat ; 13,00 Radiojur poetic. Lirică suedeză ; 21,30 mic ; Eficienţa econo două viori şi orches
nal ;
13,15 Avanpremieră
Arii de popularitate din
RIA : Dragostea începe vi Radio cotidiană ; 13,30 Concert de operete ; 21,45 Comori de mică. Personalitate şi tră ; — sondori
neri („Mureşul"); HUNE prînz ; 14,00 Integrala lu cîntece şi de joc ; 22,00 Ra valoare morală. Reli 20,30 Seară pentru tineret.
DOARA : Generalul doarme diojurnal ; 22,30 Concert de gie şi dogmatism ; Turneul emblemelor. — motorişti
în picioare („Siderurgis- PROGRAMUL I : 5,00 crărilor pentru pian de 19,10 Tragerea de amorti De joi pînă joi. Anul — şoferi
tul") ; Poliţistul („Arta"); Buletin de ştiri ; 5,05 Melo Maurice Ravel în interpre seară ; 24,00 Buletin de zare ADAS ; I al unei fabrici. Ati
CĂLAN: Jucătorul („11 dii în zori de zi ; 5,20 Dragi tarea lui Samson Francois ; ştiri ; 0,03—5,00 Estrada 19,20 1001 de seri : Cali- tudini ; — şoferi macaragii
Iunie") ; GHELAR : Saltul mi-s cîntecul şi jocul ; 5,50 14,40 Eu doinesc, codrul ră nocturnă. mero ; 22,05 24 de ore ; — macaragii
(„Minerul") ; PETROŞANI : Muzică uşoară ; 6,00 Radio- sună — muzică populară ; 19.30 Telejurnal ; 22,20 Campionatele europe
Mafia albă („7 Noiembrie"); programul dimineţii ; 8,08 15,00 Buletin de ştiri ; 15,05 20,00 Bacii — Beethoven — ne de patinaj artistic. — tractorişti
Efectul razelor Gamma a- Matineu muzical. Cavatine Tribuna radio. Cercetarea Brahms. Ciclul B (II). Proba individuală mas — electricieni
supra crăiţelor („Republi şi rondo-uri din opere ; demografică şi prognoza so Concert susţinut de culină Transmisiune
ca") ; LUPENI : Bună sea 8,25 Moment poetic. Versuri cială ; 15,15 Muzică de es 16,00—17,00 Teleşcoală ; orchestra simfonică a de la Zagreb. — muncitori necalificaţi pentru calificarea la lo
ra, d-nă Campbell („Cultu închinate patriei şi parti tradă ; 15,40 Aspecte de la 16,00 Ştiinţe sociale (con cul de muncă în meseria de sondor.
ral") ; LONEA: Aici zorile dului ; 8,30 La microfon, Concursul coral interjude- sultaţii) : Perfecţiona
sînt din nou liniştite, seriile melodia preferată ; 9,00 Bu ţean „Cîntare patriei" ; 16,00 rea continuă a rela încadrarea se face cu respectarea prevederilor
I-II („Minerul") ; ANINOA- letin de ştiri ; 9,30 Odă lim Radiojurnal ; 16,15 Cîntă ţiilor de producţie şi Legii nr. 12/1970.
SA: Monte Carlo („Munci bii române ; 9,50 Muzică u- Ştefania Etegan şi Dumitru sociale ;
toresc") ; PETRILA : Intre şoară; 10,00 Buletin de Potoroacâ; 16,30 Ştiinţa la 16.25 Chimie (anul III) ; (17)
maluri („Muncitoresc") ; ştiri ; 10,05 Folclor muzical zi ; 16,35 Medalion Amalia Zincul şi mercurul ;
V U L C A N : Paraşutiştii din Muntenia : 10.30 Opere Rodriguez ; 16.50 Publicitate 16,50 Geografie (clasa a Vîncl „Moskvici 407- perfect;; Vînd motocicletă „Jawa" 250
(„Muncitoresc") : URICANI : ta „Lysistrata" de Gherase radio ; 17,00 Antena tinere V-a); Valuri şi maree; stare funcţionare. Vizibil du mc. Gurasada, Nicu.
Moartea regelui negru („7 Dendrino (fragmente) ; 10,45 tului ; 17,25 Cinci cîntece 17,30 Telex ; minică 3 februarie, oreb Pronoexpres
10—14 — parcare ..Sarmis".
copii
la
domiciliul
îngrijesc
Noiembrie") ; ORAŞTIE : In Capricii pentru vioară de populare din Ardeal pentru 17,35 Curs de limba germa neu. Deva. Micro 15 bloc 25,
failibilul Raffles („Patria"); Paganini ; 11,00 Buletin de cor de femei, oboi şi or nă. Lecţia 78 ; Vînd ..Moskvici 407- Derfec '.parlament 48. Rezultatele concursului din 30 ianuarie, 1971 :
Alfred cel Mare ( Flacăra"); ştiri ; 11,05 Muzică uşoară ; chestră de coarde de Du 18,05 Teleglob : Podurile tă stare funcţionare. Deva Extr. I : 11, 39. 33. 4. 18. 29.
cartier Dacia, bloc 27 sc. I
asigurări
de
Pierdui
carne!
GEOAGIU-BĂI : Organiza 11,15 Din ţările socialiste. mitru Capoianu ; 17,45 Me Budapestei. Film ; ap. 2. sociale nr. 595, pe numele de Fond de premii; 517 905 lei.
ţia ; HAŢEG: Jandarmul Reportaje din R.P. Ungară lodii concertante de muzică 18.25 Cîntece populare cu Bîrloe Ilie. dulgher, din To- Extr. a H-a : 3. 16. 25. 10, 40.
Vînd casă, grădină.
Ia plimbare („Popular"); şi R. P. Bulgaria ; 11,30 populară ; 18,00 Orele serii : interpreţi de frunte ai Viile noi, strada Rîului, 7. Deva. meşti - sat Leaut. II declar . ■ • Fond de premii : 568 004 lei.
.
.
nul
.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva. str. Dr. Petru Groza,
nr. 35., Telefoane: 72 138 (economic). 11 588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori) 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.