Page 10 - Drumul_socialismului_1974_02

nasBRMnHm&nm'? ' ■ .orara» .^nrT’T-r -«>.• .vai -.-, - ■■ ţ? pwrer.'c
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 929 © DUMINICĂ 3 FEBRUARIE 1974

r.: SĂ ACŢIONĂM RESPONSABIL PENTRU 0

formarea omului nou cere mai mu munca PRODUCŢIE AGRICOLĂ RECORD iN 1974

— Munca de la om la om rea unor mijloace vii şi atrac­ le aşezămintelor culturale din rile şi unităţile în care vor (Urmare din pag, 1) gurarea cartofilor de să- Toţi cetăţenii, tineretul şf
ne-a dat întotdeauna rezulta­ tive ale muncii politice de oraş şi din judeţ? Răspunsul lua fiinţă aceste forme de mînţă la unităţile care au pionierii să fie antrenaţi in
te. Ea s-a dovedit linia dintre masă. Aşa s-a ajuns la înţe­ este, fireşte, o delăsare ne- agitaţie. Consider că organi­ plan de cultură dar nu dis­ acţiunea de plantare a po­
cele mai vii forme de edu­ legerea de către colectivele permisă, o slabă preocupare zaţia orăşenească de partid se acţionează destul de lent. pun la ora actuală de nici milor. In fiecare gospodărie
care. Şi, totuşi, o neglijăm de muncă din oraş a necesi­ a organizaţiilor de partid, ar ‘trebui să analizeze' ac­ La C.A.P. Geoagiu, Aurel un cartof. Pentru unităţile să se planteze cît mai mulţi
uneori. Ba ne complicăm cu tăţii intensificării ritmului sindicat şi de tineret în reali­ tivitatea educativă prin Vlaicu, Rapoltu Mare, Pri- din consiliul intercooperatist pomi fructiferi.
fel de fel de acţiuni inefici­ pentru înfăptuirea sarcinilor, zarea unui efort comun în e- prisma contribuţiei pe care o caz, Bobîlna, ca să dăm doar Ilia. de exemplu, trebuie să Lucrătorii din S.M.A. şi
ente, cînd avem la îndemîtnă aşa s-a ajuns la angajamentul ducarea artistică a >oameni- aduc, la acestea, intelectua­ cîteva exemple, nu s-a în­ se procure peste 100 tone de I.A.S. trebuie să fie mobili­
această formă simplă, dar cu de a realiza prevederile ac­ lor". lii. treprins încă nici o acţiune cartofi. Nu au asigurată să- zaţi să acţioneze mai ener­
ecou In munca de formare a tualului cincinal în numai 4 Punîndu-se asemenea între­ Ştefan Botici, dirigintele o- mai de amploare pentru e- mînţa nici C.A.P. Vaţa, Bir- gic pentru a termina lucră­
fizionomiei omul'ui nou. Şi, ani şi 5 luni. bări, participanţii la dezbateri ficiului poştaţ, Gheorghe Ho- xecutarfia lucrărilor de îm­ tin şi altele. Timpul nu aş­ rile de reparaţii şi revizii la
fiindcă adunarea noastră dez­ Adunările generale ale or­ s-au simtit datori să răs­ ria, directorul şcolii generale bunătăţiri funciare şi ame­ teaptă. Trebuie să se între­ utilajele agricole, punîndu-se
bate o problemă atît de în­ ganizaţiilor de partid — ca pundă nu prin justificări, ci nr. 1, Nicolae Zăhuţ, direc­ najarea şi reamenajarea sis­ prindă de urgenţă tot ce es­ un accent deosebit pe cali­
semnată pe care programul şcoală de educare a comuniş­ prin propuneri şi acţiuni care torul F.I.L., Grigore Cosma, temelor locale de irigaţii. De te posibil pentru procurarea tate, precum şi pe instruirea
educaţional al partidului a tilor — au avut la ordinea să vizeze o înviorare, o îm­ secretar al comitetului oră­ asemenea, acţiuni de masă seminţei de cartofi, cit şi oamenilor pentru a cunoaşte
pus-o în faţa comuniştilor* a de zi probleme concrete, care bunătăţire a muncii educa­ şenesc al U.T.C., Ştefan Gra- nu s-au întreprins nici pen­ pentru celelalte culturi la cum se reglează şi se folo­
întregului popor — arată Ni- au impus măsuri de redresare tive în rîndul oamenilor ţian, fiecare participant la tru executarea lucrărilor de care unele unităţi sînt defi­ sesc noile maşini agricole
colae Pantea, secretarul co­ a unor stări de fapte ; dez­ muncii. dezbateri a stăruit asupra Secţia oţelărie electrică a întreţinere şi curăţire a pă­ citare. din dotare.
şi
fîneţelor,
de
fer­
şunilor
mitetului de partid de la :I.M. baterile cu caracter ideologic — Intr-adevăr, una din necesităţii intensificării mun­ C.S.H. Comunistul Vasile Lu- In toate comunele unde u- Atenţia comitetelor comu­
Barza — aş vrea să mă o- cii cu omul — ca cel mai a- ca se numără printre cel tilizare a acestora. nităţile agricole au în plan nale de partid şi consiliilor
presc şi asupra răspunderii propiat şi eficient mijloc de mai conştiincioşi forjori. Intr-un ritm încă nesatis­ cultivarea de legume, în fer­ populare trebuie îndreptată
In fotografie: iată-1 în tim­
pe care trebuie să o aibă educare, de conştientizare. pul forjării unei probe de făcător se desfăşoară acţiu­ mele specializate, este nece­ în permanenţă asupra secto­
conducătorii — de la şeful de „Noi am folosit o gamă largă oţol. nea de fertilizare a semănă­ sar să se treacă de urgenţă rului zootehnic pentru reali­
brigadă pînă la director. de forme — de la învăţă- Foto: N. NEGRU turilor de toamnă. Dacă la la amenajarea paturilor cal­ zarea efectivelor şi a pro­
Pentru că se ştie că un con­ mintui de partid pînă la unele cooperative s-au ferti­ de şi însămînţarea în răsad­ ducţiilor planificate, a sarci­
ducător trebuie să fie în pri­ munca cu omul privind ne­ lizat peste 70 la sută din niţe, pregătirea şi fertiliza­ nilor de livrări la fondul de
mul rînd un om politic şi' să cesitatea citirii presei. Aş suprafeţe şi dispun de în­ rea terenului. Fiecare unita­ stat, luînd măsuri pentru or­
dovedească aceasta prin în­ vrea să arăt — sublinia Şte­ Pregătiri pentru grăşăminte pentru finaliza­ te să cultive întreaga supra­ ganizarea mai bună a mun­
treaga sa muncă. Or, noi nu de la aceste adunări au elu­ cauzele lipsurilor arătate în fan Botici — că în unitatea rea lucrării, la altele ca C.A.P. faţă planificată, iar unde cii, respectarea programului
putem spune că am făiout cidat probleme de ordin teo­ domeniul educării cultural- noastră au loc, lunar, dez­ întîmpinarea Pişchinţi, Cigimău, Aurel sînt posibilităţi aceste su­ de grajd, gospodărirea fura­
prea mult în această direc­ retic prin prisma activităţii artistice este insuficienta bateri sau ■ scurte informări Vlaicu nu s-a făcut nimic. prafeţe să fie mărite, respec- jelor. Ele trebuie să acţione­
nu
adevărat
că
unele
ţie, cînd ştim cu toţii că a- practice a colectivităţilor de mobilizare a unor categorii pe teme legate de educaţia Este primit îngrăşămintele re­ tîndu-se sortimentele de le­ ze pentru generalizarea a-
au
vem destule sancţiuni date pe muncă. Dar aceasta nu s-a de intelectuali — arăta prof. moral-cetăţenească. Dacă am marilor aniversări partizate. In această privin­ gume stabilite. Este bine să cordului global, încheierea
linie administrativă. făcut în toate organizaţiile de Romulus Neagu, preşedintele adăuga că la fiecare 1 000 de se iniţieze acţiuni pentru ca angajamentelor şi repartiza­
cere
un
ţă
se
Modul deschis, combativ, partid. La autobază, la şan­ comitetului orăşenesc de locuitori există 800 de abo­ ale anului sprijin din partea mai mare cetăţenii, în grădinile de pe rea culturilor pe oameni şi
organelor
în care comuniştii au discu­ tierul de construcţii, la cultură şi educaţie socialistă. namente la presă, se poate agricole judeţene. Trebuie lingă casă, pe loturile per­ formaţii de lucru, pentru
tat în adunarea de activ a I.U.M.R. Crişcior în adună­ Ne propunem să realizăm, aprecia munca oamenilor, a GHELAR. Recent, Ia urgentat, de asemenea, trans­ sonale. să cultive mai multe desfăşurarea în bune condiţii
Comitetului orăşenesc de rile generale ale organizaţiilor chiar în zilele următoare, comuniştilor din unitatea Ghelar, comitetul comunal portul gunoiului de grajd şi legume, atît pentru nevoile a învăţămîntului agrozooteh­
partid Brad — unde s-a a- de bază se pun rar în dez­ consfătuiri cu intelectualii o- noastră. Şi în această activi­ de partid a organizat o fertilizarea în primul rînd a personale, cit şi pentru piaţă. nic şi cursurilor de califica­
nalizat munca organelor şi batere teme cu caracter e- raşului, cu membrii brigăzi­ tate, munca de la om la om masă rotundă cu tema terenurilor destinate culturi­ Ample acţiuni de masă re a ţăranilor cooperatori.
organizaţiilor de partid, sin­ ducatlv. Aşa se explică de ce lor ştiinţifice, cu cadrele teh­ a dat roadele cele mai bune“. „Intelectualul satului şi ro­ lor de legume, cartofi, sfe­ trebuie organizate pentru Este necesar un control
dicat, ale U.T.C., de stat şi s-a ajuns ca, în anuil trecut, nice în cadrul cărora vom „Această muncă cere, fără lul său în realizarea pro­ clă de zahăr, porumb şi ce­ dezvoltarea şi păstrarea pa­ permanent şi eficient asupra
obşteşti pentru îmbunătăţirea să aibă abateri de la disci­ stabili măsuri concrete. Vor îndoială, mai mult timp, mai gramului educaţional al lelalte culturi de primăvară, trimoniului pomicol. In ju­ modului cum se traduc în
activităţii politico-ideologice, plina muncii şi să fie sanc­ fi repartizate răspunderile în multă răbdare, dar este cea partidului". în această privinţă constituie deţul nostru sînt condiţii viaţă sarcinile în fiecare u-
de educare marxist-leninistă ţionaţi — moral şi material aşa fel ca fiecare intelectual mai de ecou — adaugă Ni­ După cum ne transmite un exemplu bun C.A.P. Geoa­ propice pentru dezvoltarea nitate agricolă socialistă. A-
a membrilor de partid, a tu­ — pe linie administrativă un din Brad să aibă o sarcină colae Zăhuţ. O asemenea ac­ Ştefan Vizitiu, directorul giu, Toteşti, Rîu de Mori, pomiculturii şi trebuie acţio­ nul 1974 este anul recoltelor
turor oamenilor muncii — a permanentă cu caracter edu­ tivitate a făcut ca , în fabri­ căminului cultural, parti­ Romos, Vaidei şi altele. Sînt nat ca lucrările de sezon în record pentru agricultură.
dat dezbaterilor un profund număr mare de salariaţi. Ac­ cativ. N-a existat o preocu­ ca noastră să se nască ini­ cipanţii la dezbateri au însă şi cooperative ca aceea livezi — fertilizări, arături, Trebuie făcut totul pentru
caracter de lucru El a fost tivitatea de ridicare a gra­ pare stăruitoare pentru răs- ţiativa „Fiecare salariat, un făcut numeroase propuneri din Pişchinţi care n-au trans­ tăieri şi stropiri — să se fa­ obţinerea de producţii spo­
stimulat şi de materialele dului de pregătire a oame­ pîndirea cunoştinţelor ştiin­ controlor de calitate' . Numai menite să impulsioneze portat gunoi în cîmp. că la timp şi de calitate. De rite în sectorul vegetal şi cel
1
prezentate în adunare (apre­ nilor se desfăşoară anevoios, ţifice şi tocmai de aceea ne o asemenea muncă a îndem­ activitatea culturai-educa- In atenţia organelor comu­ asemenea, trebuie luate mă­ al creşterii animalelor, în
colabo­
conducerile
şcolilor
ciate în dezbateri ca bogate rează destul de puţin cu propunem un program de nat oamenii noştri să lanse­ tivă în întîmpinarea săr­ nale de partid şi de stat tre­ suri pentru pregătirea tere­ condiţii de eficienţă ridicată,
în conţinut şi mobilizatoare) cele ale unităţilor economice activităţi din care să înlătu­ ze chemarea la întrecere, bătoririi celei de a XXX-a buie să stea asigurarea în­ nului la noile plantaţii de pentru onorarea exemplară a
care au relevat mijloacele de răm verbalismul, istorismul pentru acest an, către toate aniversări a eliberării patriei tregului necesar de seminţe, pomi, între care o atenţie contractelor şi angajamente­
acţionare pentru ca munca pe linia completării studiilor unităţile de profil din judeţ. şi a Congresului al Xl-lea al păstrarea în bune condiţii şi deosebită se va acorda nu­ lor, creşterea contribuţiei fie­
politico-ideologică şi de edu­ unor salariaţi. La Crişcior, şi să demonstrăm cu ajuto­ Programul educaţional al P.C.R. Printre acestea con­ verificarea calităţii lor. O cului. Toate forţele trebuie cărei unităţi, a tuturor ce­
care să cîştdge în împliniri. de exemplu, numărul cetăţe­ rul aparatelor fenomenele as­ partidului nostru trebuie în­ semnăm: efectuarea unui problemă care se cere solu­ mobilizate la executarea lu­ tăţenilor la fondul de stat de
această
fizice.
„Preocuparea centrală a or­ nilor cu studii incomplete tronomice, răspîndirii Pe cunoştin­ făptuit cu perseverenţă, con­ sondaj de opinie în rîndul ţionată de urgenţă' este asi­ crărilor de sezon în livezi. produse agroalimentare.
linie,
a
ganelor şi organizaţiilor de este destul de ridicat. La’ ac­ ţelor ştiinţifice, am avut, de tinuu, aici nu pot avea loc locuitorilor cu privire la
partid — arăta, în informa­ tivitatea artistică, deşi se con­ asemenea, lacune pentru că nu pauze. manifestările viitoare; re­
rea prezentată, tovarăşul stată o înviorare, nu sînt an­ am generalizat metoda ciclu­ Programul de activităţi partizarea unor sarcini con­
Ionel Vlad, secretar al Comi­ trenate toate forţele existen­ lui de manifestări, după cum prezentat aici e bogat şi vi­ crete fiecărui intelectual
tetului orăşenesc de partid te şi o bună parte din in­ zează toate laturile muncii al comunei; folosirea mai
Brad — a fost cunoaşterea de telectualitatea oraşului mai am avut neajunsuri şi pe li­ educative. Dar pentru ca el eficientă a bazei materiale; 0 întrebare adresată tuturor condurătorilor de unităţi
către comunişti şl de ceilalţi stă încă în expectativă. în­ nia acelor forme care, se ştie, să devină faptă trebuie ca ridicarea calitativă şi di­
oameni ai muncii a conţinu­ trebăm intelectualii uftde sînt cit sînt de viabile şi eficien­ fiecare să punem umărul. versificarea manifestărilor;
tului şi sensului politicii parti­ acele formaţii — semisimfo- te — brigăzile artistice de Ne-o cere însăşi calitatea extinderea activităţilor de
dului nostru, a legilor statu­ nică, de teatru, cor — care, agitaţie. De aceea, propun noastră de comunişti". microgrup; îmbunătăţirea
lui, coordonînd traducerea în cu ani în urmă, au avut un să se nominalizeze în progra­ metodelor de răspîndire a Vagonul de marfă—mijloc de
viaţă a* acestora prin folosi- binemeritat răsunet pe scene- mul de activităţi întreprinde­ LUCIA LICIU cunoştinţelor cultural-ştiin-
ţifice ş.a.
_________________ u
transport sau „ depozit pe roţi ?
îmbunătăţirile funciare'-- mai Pentru început un exem­ 3 858 vagoane-oră, pentru La crearea unei asemenea
plu edificator care nc-a fost care baza de recepţie furaje stări de lucruri, o parte de
şi
de
mult in planuri decît in realitate dat la regulatorul de circu­ şi nutreţuri locală fabrica plătit vină o are, şi de ce să nu
laţie Deva. In luna noiem­
ind-ustrie
au
recunoaştem,
.Sînt
C.F.R.-ul.
brie 1973, C.S. Hunedoara a 110 000 lei locaţii. In gara trimise adesea unităţilor mai
(Urmare din pag. 1) • imobilizat 33 de trenuri cu, Deva imobilizările în ultima puţine vagoane de marfă de­
peste 2 000 de vagoane sta­ lună a anului s-au cifrat la cît prevăd planurile operati­
ekplica această stare de lucruri, ele nu au nici un ţionate. Un simplu calcul ne-a 1 965 vagoane-oră. Cele mai ve de transport. Paralel a-
suport temeinic atîta timp cît propriile programe demonstrat că 25 vagoane pe mari penalizări au fost plă­ pare şi un fenomen parado­
dej lucru nu-şi găsdsc materializarea în fapte. tite de C.T.E. Mintia — xal. Unele unităţi, care prin
Experienţa anului trecut a demonstrat că atunci oră au stat prin staţii fără 235 000 lei — care nu a des­
cînd există preocupaire la toţi factorii răspunzători să fie descărcate. Alte 14 cărcat în timp optim 525 planul de transport solicită
de realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare trenuri, cu 70 vagoane, în vagoane. un număr de vagoane goale,
— a căror eficienţă' nu poate fi pusă la îndo­ luna decembrie, scot în evi­ Transformarea unui număr renunţă apoi la ele. In staţia
ială —, se obţin rezţultate demne de toată lauda. denţă faptul că unitatea res­ mare de vagoane marfă în Bîrcea stăteau în ziua de 10
Folosirea cu maximă eficienţă a fondului funciar, pectivă depăşeşte sistematic ianuarie nedescărcate 5 va­
în spiritul sarcinilor trasate de secretarul general durata normată de încărcare- „depozite pe roţi" ale între­ goane cu lemne, de 3 zile,
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consti­ descărcare a vagoanelor de prinderilor are repercusiuni în timp ce I.M.C. Deva soli­
tuie un deziderat major, la împlinirea căruia tre­ marfă. economice nefavorabile atît cita vagoane. După o zi, tot
buie să-şi aducă întreaga contribuţie toţi locuitorii — Această practică — ne pentru ele, cit şi pentru an­ I.M.C.-ul refuză o comandă
satelor judeţului nostru, astfel fiind posibilă spo­ declara ing. loan Buligan — samblul economiei, care se pentru transportul a 2 500
rirea continuă a producţiei agricole, obţinerea în se face simţită şi la alte în­ concretizează în pagube de tone marfă.
acest an a unor recolte record în fiecare unitate fetru Mateş, electrician, şef de tură la Centrala electrică de termoficarc Gurabarza, se treprinderi. In luna decem­ zeci de milioane lei. Din La R.C.M. Petroşani, ingi­
agricolă şi comună. remarcă permanent prin conştiinciozitate, pricepere şi dăruire în muncă. brie, la Orăştie au fost i- lipsă de vagoane, importante nerul Victor Iloiu ne-a de­
Foto: VIRGIU ONOIU mobilizate 159 vagoane cu cantităţi de materii prime şi monstrat că la ora actuală
materiale, produse industria­ minele Văii Jiului nu duc
le şi articole se degradează, lipsă de vagoane, ci este
în timp ce aprovizionarea semnalată şi în continuare
diferitelor unităţi şi a popu­ din partea unităţilor respec­
A Al Angajamente entuziaste, laţiei suferă. purtate în tive o folosire nechibzuită a
discuţiile
Din
rulant
parcului
de
material
cauzele
Simeria-triaj,
totalul
unităţilor
existent.
Pe
XXX-a XMea staţia generează asemenea sînt imobilizate lunar peste 320
care
aniversare Congres mobilizatoare stări de fapt sînt cunoscute, vagoane cu lemn de mină,
ele fiind criticate, dar măsu­
materiale de tot felul, în timp
lichidarea
lor
a ai (Urmare din pag. 1) © Creşterea productivităţii rile pentru continuare. între­ ce se fac apeluri insistente
întîrzie
în
alte
vagoane.
pentru
Mina
ca­
nu-şi
P. C. R,
EHberârlî CINCINALUL INASNTE DE TERMEN O Reducerea cheltuielilor muncii cu 210 Iei pe salariat. prinderile frontului măresc încăr- Lupeni, de exemplu, a plă­
pacitatea
Ponderea produselor de
de
•
tit, în luna decembrie 1973,
materiale planificate la 1 000 calitate superioară să creas­ oare-deseărcare prin meca­ 261 000 lei locaţii, în timp ce
diferitelor
lei producţie cu 1 leu faţă că de la 71,6 la sută, cît pre­ nizarea întocmit studii operaţii. Preparaţia cărbunelui Lu­
de cifra de plan.
în
S-au
a-
; şurînd o muncă inlen- fXMiiui mmmk vede cifra de plan, lâ 71,9 cest sens, dar s-au oprit în peni a solicitat vagoane goa­
le.
la sută.
PETROŞANI.
Desfă-
constatărilor
nimic
şi
faza
In
economii
de
actuale
Obţinerea
©
este
\ să pe frontul cărbune- Exploatare» la preţul de cost în valoare mai mult. necesar condiţiile unităţile C.F.R.
ca
! lui, minerii din Valea minieră Certej de 100 000 lei. — Chiar frontul de lucru să acorde o mai mare aten­
: Jiului, care au livrat existent — ne spunea aca­ ţie organizării în bune con­
; peste prevederile de IILC" PiSIIiil REALIZAREA OBIECIM rul principal Dumitru Savu, diţii a proceselor de com­
[ plan ale lunii ianuarie HI Depăşirea producţiei glo­ Fabrica de la blocul 2 comandă — punere şi descompunere a
! 15 358 tone de cărbu- bale şi marfă cu cîte 500 000 nu este folosit integral. Â- trenurilor de marfă în triaje,
; ne, au înscris pe gra- (Urmare din pag. 1) ne-au aparţinut şi nouă, dar şi benefi­ lei. „Refractara" Baru ceiasta se datoreşte organi­ dirijarea optimă a vagoane­
; ficul întrecerii succese ciarului. Au existat greutăţi privind apro­ ® Creşterea productivită­ zării nejudicioase a lucrări­ lor spre destinaţii, folosirea
\ deosebite şi în prima pe zi. Ştiu că au mai fost neînţelegeri în­ vizionarea cu ciment, cărămidă, la unele ţii muncii valorice cu 300 lor de încărcare-descărcare, maximă a capacităţilor. Con­
j zi a lunii februarie, tre constructor şi proiectant, întrucît pri­ prefabricate de tip special şi la calitatea lei pe salariat. © Planul producţiei glo­ insuficientei preocupări pen­ comitent, întreprinderile vor
1 cînd au fost extrase mul nu şi-a însuşit unele proiecte, vreo acestora, greutăţi privind nesoluţionarea în H Extragerea peste pre­ bale şi marfă va fi depăşit tru creşterea gradului de me­ trebui să găsească soluţii
i peste prevederi 124 to- cîteva de prin martie-aprilie 1973, iar al termen a unor proiecte, lipsa unor utila­ cu cîte 400 000 lei. canizare a acestor operaţiuni pentru reducerea imobiliză­
■ ne cărbune. doilea n-a acceptat să refacă unele pro­ je de înalt randament etc. Dar n-are rost vederile planului anual a 25 © Realizarea peste plan a grele cu un volum mare de rilor, care în prima jumătate
iecte sau a făcut modificări nejudicioase acum să le reamintim. Principal este că tone plumb metal, 10 tone 100 tone cărămidă, 60 tone muncă. a lunii ianuarie au crescut
de soluţii. obiectivul va fi predat în termen. Nici cupru metal şi alte metale plăci termoizolante, 20 tone Asemenea carenţe au ge­
— Cum s-a lucrat în ianuarie a.c. 7 nu concepem vreo amî.nare. De săptămînn neferoase în concentrate. prafuri exoterme. nerat imobilizări doar într-o cu 3 ore pe vagon.
singură Zi (15 ian. 1974) dc
„Cale
liberă"
iniţiativei
— Slab. Din planul lunii de
peste
Din prima zl 660 000 lei nu s-au realizat decît vreo viitoare vom concentra forţe masive la © Creşterea productivită­ 30 vagoane la I.M.C. Deva, responsabilităţi din ambele şi
„Vîscoza" ; am întocmit deja un grafic ri­
100 000 lei. Restanţa de 2,1 milioane lei a guros de execuţie a lucrărilor, am stabilit întreprinderea ţii muncii cu peste 500 lei penalizate cu 8730 lei şi 6 părţi în folosirea vagoane­
pe salariat.
a lunii -canîltăti rămas în continuare. Şi la 1 octombrie formaţiile de lucru pe care le vom de­ vagoane la I.M. Huneodara, lor!...
t
a.c. noi trebuie să oprim fabrica pentru a plasa pe acest şantier şi sîntem convinşi „Vsscoza" lupeni • Economisirea a 15 tone pentru care s-au plătit loca­
suplimentare utila noile hale. Iar la 1 ianuarie 1975 că oamenii noştri îşi vor face datoria. Ve­ combustibil convenţional şi ţii în valoare de 3 200 lei. C. DUMITRU
trebuie să producem cu noua capacitate. niţi la „Vîscoza" Lupeni peste două luni' 10 000 kWh.
® Depăşirea planului pro­
de cărbune Ne îngrijorează mersul lent al lucrărilor şi veţi vedea că vorba noastră devine ducţiei globale şi marfă cu © Obţinerea unor econo­
faptă.
— a conchis inginerul Matei Silvian.
Are cuvîntul constructorul : Vom reveni mai curînd pe şantierul re- cite 350 000 Iei. mii la preţul de cost în va­
— Nu putem nega lipsurile noastre şi utilării I.F.A. „Vîscoza" Lupeni. Şi vom fi O Realizarea peste plan a loare de 50 000 lei.
nici faptul că beneficiarul ne-a ajutat des­ bucuroşi să consemnăm că s-a ieşit din 50 tone sulfură de carbon şi
Realizări meritorii au impas, că lucrările ating ritmuri înalte, • Reducerea rebuturilor
obţinut toate colecti­ tul de mult — s-a exprimat inginerul Du­ astfel îneît la« 1 octombrie să poată în­ 2 tone sfoară vîscoză. cu 0,3 Ia sută.
vele de muncă. La E.M. mitru Alexandru, coordonatorul lucrări­ cepe utilarea halelor, iar la 1 ianuarie 75
Vulcan plusul atinge lor de la reutilarea T.F.A. „Vîscoza" Lu- să scriem că s-au realizat primele canti­
peste 7 000 tone, la peni. Am avut însă şi noi greutăţi : li­ tăţi de producţie în noua clădire.
E.M. Paroşeni peste vrarea cu întîrziere a unor sortimente de Complex de depozitare şl
2 000 tone, iar la E.M. prefabricate, lipsa cimentului şi a unor Pentru aceasta însă se impune o cola­
Lupeni 1 434 tone. utilaje de a mare randament, nerezolvarea borare mai strînsă între cei trei principali omogenizare a minereurilor
care
factori
răspund
obiectivu­
soarta
de
proiecte
unor
operativă
către
de
In continuare, mi­ IPROCHIM Bucureşti. Am avut de execu­ lui — proieclant-constructor-beneficiar —.
nerii din acest impor­ tat şi lucrări mai dificile (săpări în stîn- sprijin concret şi eficient din partea tu­ HUNEDOARA. Prin­ dintre ele, furnizate de
tant bazin carbonifer că), nu am dispus de suficientă forţă de turor organelor competente. tre obiectivele de in­ uzina „1 Mai" — Plo­
al ţării îşi amplifică muncă. vestiţii prevăzute să ieşti. a început mon­
eforturile pentru livra­ — Cîţi muncitori calificaţi lucrează în P.S. în ziua do 1 februarie am luat le- intre în funcţiune în tarea.
rea unor cantităţi me­ prezent pe şantier 7 gfltura, telefonic, cu tovarăşa ing. Rodica acest cincinal se află In momentul de faţă,
reu mai sporite de căr­ — Doi dulgheri şi 10 fierar-betonişti, Tatulici, directorul I.F.A. „Vîscoza" Lu­ şi modernul complex echipele de constructori
bune. S-au luat o sea­ dar fierarii sînt la atelier... peni. Am întrebat-o despre ritmul lucrări­ de depozitare şi omo­ de la şantierul montaj-
mă de măsuri politice Fără comentarii... lor la reutilarea întreprinderii pe luna ia­ genizare a minereurilor instalaţii II al I.C.S.H.
şi tejinico-organizatori- Am consemnat şi părerba tovarăşului nuarie, de Ia C.S. Hunedoara. lucrează în ritm sus­
ce care să asigure con­ Dumitru Stancu. secretarul comitetului de — îngrijorător dc lent. Mai lent decît Pe lingă alte utilaje ţinut la montarea a-
diţii ca, nu numai în partid al Grupului nr. 2 de şantiere „Va­ în decembrie — ne-a spus. Azi se află aici deja montate, comple­ cestor maşini de mare
prima zi a lunii februa­ lea Jiului" al T.C. Deva : într-o dezbatere reprezentanţi ai proiec­ xul va dispune de 4 randament de care es­
rie, ci în fiecare zi să — Noi ne dăm seama de importanţa a- tantului, constructorului şi beneficiarului. maşini de stivuit şi de te legată nemijlocit
fie o mobilizare carac­ cestui obiectiv industrial şi ne facem vi- Sperăm să ajungă la nişte soluţii şi mă­ scos minereuri de pe buna deservire a com­
teristică muncitorilor . novaţi că nil i-am acordat atenţia cuveni­ suri comune pentru accelerarea lucrărilor estacade, care, în final, plexului, aprovizionarea
mineri. tă în anul trecut. Am avut însă de reali­ şi încadrarea în termenele de execuţie. vor manipula circa 3 ritmică şi de calitate
zat obiective mai importante pentru eco­ cu materii prime a fa­
ŞTEFAN KONICSKA nomia judeţului în anul 1973. Apoi au Aşadar, constructorul tot nu-şi respectă milioane tone minereu bricilor de aglomerare
corespondent pe an. La primele două şi a furnalelor. Strungarul Gllcurghe Brîntlău, clin cadrul F.S.ll Vit'can
fost destule lipsuri organizatorice şi teh­ promisiunile... îl întrebăm din nou : De execută pistonul stilpului hidraulic — lucrare căreia ii ImnrUnă
nice încă de la începerea lucrărilor, care ce ? o Dună calilatc, depăşindu-şi, totodată, planul lunar cu 30—40
la suta.