Page 12 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 929 • DUMINICA 3 FEBRUARIE 1974

ORIENTUL APROPIAT încheierea Conferinţei anuale
Superlative METODĂ INGENIOASA

Acordul de dezangajare parlamentare a Asociaţiei : Obiectivul Investigaţiei — sistemul litehnic bucureştean, au conceput un
hunedorene : : dă originală de explorare a acestuia; — o meto- aparat de reacţie vegetativă şl viteza
electronic
măsurarea
pentru
noutatea
nervos
vegetativ;
timpilor
influxului
de
rezultatul
—
primul
între Israel şi Egipt Piaţa comună-ţările africane ■ complet automatizat do aparat electronic fibrele propagare a mal multe nervos din
Aparatul,
periferice.
vegetative
a
aces-
:
testare
invenţii
Însumează
care
: tui sistem.
—
In
de
ultimul
autori,
urma unor , cercetări
sius) Cea mai scăzută temperatură (—29 grade Ccl- : : timp de mai mulţi ani, un efectuate brevetate în premieră timp acest dome­
s-a
în
28
ianuarie
înregistrat
ia
Petroşani,
in
constituie
o
se desfăşoară normal ROMA 2 (Agerpres). — Du­ lor africane — a relevat Ber­ 1934. Cel mai plăcut climat, cu variaţiuni mici de : condus de dr. Ioan Florin Dumitrescu, niu.
colectiv
—
pă trei zile de dezbateri, la khouwer — este mai opor­ temperatură, se află în staţiunea Geoagiu-Băt, a- Ş de la Centrul pentru protecţia şi igle- Sistemul de testare automată permi­
Ministerului
na
muncii
a
în
obţinerea
un
CAIRO 2 (Agerpres). — Un mal, fără probleme şi difi­ Roma s-au încheiat lucrările tună ca oricînd definirea u- şezată într-un bazinet depresionar. ; • Chimice, a stabilit o metodă lngenioa- Industriei te tuturor datelor aproximativ dînd minut
a
necesare,
posi­
—
purtător de cuvînt al O.N.U., cultăţi". Agenţia citată preci­ conferinţei anuale parla­ nui „nou mecanism de com­ ritoriul Cea mai veclie depresiune tectonică de pe te­ ■ să de măsurare exactă a vitezei de bilitatea explorării rapide a unor co­
judeţului
Hunedoara
regiunea
este
Haţe­
influxului
a
în
ner-
fibrele
citat de agenţia Associated zează că este pentru prima mentare a Asociaţiei Piaţa pensaţie şi de stabilizare", gului. : : conducere .vegetative, reuşindu-se pentru lectivităţi de muncă, stabilirea diferen­
voase
nervoase
a
tulburărilor
Press, a declarat, sîmbătă, că dată cînd un purtător de cu­ comună-ţările africane. pentru ca „preţurile să nu — Cele mai frumoase fenomene carstice le oferă : prima oară să se analizeze diferenţiat ţiată cele periferice, depistarea în centrale
de
timp
redesfăşurarea trupelor egip­ vînt al O.N.U. confirmă că Luînd cuvîntul la conferin­ mai fie fixate injust de către relieful calcaros din zona peşterii Şura Mare de j timpii de reacţie pentru sistemul ner- util a intoxicaţiilor profesionale etc.
la Ohaba Ponor.
tene şi israeliene — în con­ ţa de presă organizată la ţările consumatoare, sau în — Cea mai mare peşteră din judeţ: Cioclovina \ : vos central şi cel periferic. prof. dr. Aparatul este portabil, uşor de mînuit
baza acestei metode,
Pe
cordanţă cu acordul de dezan­ Egiptul a început să-şi re- sfîrşitul lucrărilor, Cornelis mod abuziv de către produ­ — 430 m (în prima epocă a pietrei — faza supe­ i ing. M. V. Cătuncanu, ing. Th. Dănilă şl poate fi utilizat şl de personal cu
gajare încheiat între Israel desfăşoare trupele odată cu Berkhouwer, preşedintele Par­ cători". Cu alte cuvinte, a rioară — a fost locuită de omul actual — Homo : , şi colaboratorii lor, de la Institutul po­ calificare medie.
sapiens).
şi Egipt — „progresează nor­ Israelul. lamentului european (organ spus el, ţările asociate şi cele — Cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoa­
se
formată
rare,
consultativ al CEE), care a în perspectivă, de asociere nu şi din judeţ, (China, din conifere Japonia, din ţară
U.R.S.S.,
străinătate
America
condus lucrările conferinţei, a mai vor să fie „furnizorii, ci de Nord) se află în Parcul dcndrologic (Arboretu-
Propuneri in legătură cu situaţia declarat că un acord global partenerii creşterii". In timpul mul) din Simeria (70 ha). De pretutindeni
— Cea mai joasă
regiune
de cooperare echitabilă, sta­ dezbaterilor, parlamentarii a- cele mai joase din ţară), unde s-a găsit din judeţ (şi printre
floarea de
din regiunea înălţimilor Golan bilă şi durabilă între Europa fricani au apreciat ca un colţ: Zam.
fapt pozitiv măsurile adoptate
nouă",
africane
„celor
ţările
Cel mai important nod de cale ferată, de im­
—
asociate la Piaţa comună şi recent de ţările arabe în pri­ portanţă naţională şi centru de reparaţii feroviare: IN AVION : SA FIE prin faptul că garantea­ (cruciaţii care au stră­
CAIRO 2 (Agerpres). — Surse politice reluate de cele în perspectivă de asocie­ vinţa resurselor lor naturale, Simeria. INTERZIS FUMATUL ză o astupare ermetică bătut Bulgaria în Evul
—
menţionează
în
Cotidianul egiptean „Al Ah- aceeaşi agenţie au declarat, re capătă o importanţă de­ în speţă petrolul, a declarat Sibişel. Cei mai renumiţi nuci din ţară se găsesc la SI ALCOOLUL 1 a sticlei de vin, spre de­ Mediu îl lor). Stejarul
osebire
cronicile
de dopul de plu­
ram", reluat de agenţia Uni­ pe de altă parte, că şeful sta­ terminantă. Dealtfel, aceasta Berkhouwer. Philippe Yace, — Cea mai renumită ţuică din România se fa­ Pe baza unor studii tă care, în special la de­ regal, din pădurea din
ted Press International, in­ tului sirian va discuta, cu este şi una din concluziile preşedintele Adunării Naţio­ brică la Fintoag. care au durat zece ani pozitarea în picioare, se Tulovo, are şi el 1 000 de
vechi urme osteologice fosile
— Cele mai
oraşul
formează că Statele Unite au prilejul vizitelor sale în Ku­ rezoluţiei finale adoptate de omului paleolitic de pe teritoriul României ale cercetătorii cer şi interzice­ poate usca compromiţind ani. In uriaş plop Peştera
sînt
închiderea perfectă.
se­
un
creşte
rea
fumatului
alcoolu­
transmis Siriei şi Israelului weit şi Arabia Saudită, pro­ conferinţă. După opinia ex­ nale a Coastei de Fildeş, de trei falange atribuite unui reprezentant ai omului lui în timpul zborului cu cular, care îşi întinde
„noi idei" privind dezangaja­ punerile de dezangajare a pildă, a opinat că aceste mă­ de Neanderthal găsite la Ohaba-Ponor. avionul. Dr. Ramior I- CIT ZINC ŞI CUPRU crengile deasupra rîului
Cea mai mare şi mai importantă aşezare neo­
—
şi a pieţei principale.
rea trupelor lor în regiunea forţelor pe frontul de pe primată de Berkhouwer, con­ suri nu constituie „o sfidare litică din cuprinsul judeţului este cea de la Tur- glesias de la Centru] Na­ AVEŢI IN PAR 7
Medical
ţional
Me-
din
înălţimilor Golan. „Contacte­ înălţimile Golan şi eventua­ ferinţa de la Roma a permis a ţărilor subdezvoltate la daş. xico City a relevat că u- O echipă de cercetă­ A MURIT VETERANUL
— Cea mai
importantă cultură neolitică de
le americane cu Damascul şi litatea participării Siriei la să se afirme principiul egali­ teritoriul hunedorean este cultura Turdaş. pe ncorj acrul din cabinele tori de la Universitatea ELEFANŢILOR DIN
constatat
din
Tel Aviv-ul ţintesc spre ela­ faza următoare a Conferinţei tăţii între ţările CEE şi cele adresa ţărilor industrializa­ — Cel mai vechi depozit cu obiecte de podoabă de avion devine aproape că Michigan a huni, cu KENYA
.de
datorită
toxic
fumului
studenţii
borarea unei formule accepta­ te". din bronz şi chihlimbar (circa 2 500 de ani) a fost ţigară. Oxidul do carbon, succese în activitatea
Cel
mat
bile pentru cele două părţi" de pace de la Geneva asupra africane asociate. descoperit in peştera de la Cioclovina. de degajat precum arderea efectul profesională, au părul cu din Kenya, bătrîn elefant
ţigă­
la
„Ahmed",
a
— Cea mai
răspîndită cultură, din pcricnţla
şi
rilor,
mai
mare
de
conţinut
— menţionează „Al Ahram"; Orientului Apropiat. Pentru reprezentanţii ţări- trecere spre epoca bronzului, de pe teritoriul ju­ alcoolului asupra respira­ zinc şi cupru şi mai mic murit în Parcul naţional
Totodată, ziarul informează deţului, este cultura Coţofcni. ţiei ţesuturilor duc la de iod dccît colegii lor Marsabit din nordul ţă­
rii
de
— Cea mai
veche ceramică, pictaiă. înainte
de
insuficienţei
că guvernul egiptean a pri­ ardere, cu motive de culoare brună sau neagră, accentuarea de oxigen mai slabi. Interdependen­ secetei pe urma efectelor
îndelungate.
„E-
existente
deja
şi
inteligenţă
mit o copie a sugestiilor a- pe fondul roşu al obiectelor (cultura Criş), a fost în cabinele avioanelor de ţa dintre de elemente roul naţional" Ahmed,
conţinutul
mericane privind dezangaja­ descoperită în peşterile de la Nandru. pasageri. De aceea se nu a fost încă clarifica­ care a atins venerabila
ani,
va
de
dc
65
ale
—
sistem
puternic
al dacilor,
agravări
rea forţelor siriene şi israeli­ Sesiunea Comitetului pentru compus Cel din mai aşezări fortificate, defensiv organizat în pot produce inimă şi ale tă. vîrstă expus împăiat' la Mu­
fi
este
de
bolilor
ene şi că preşedintele Siriei, Nou tip de motor Munţii Orăştiei, la Grădiştea Muncelului, Costeşti, aparatului respirator. „ORE DE TĂCERE" IN zeul de ştiinţe naturale
Hafez Assad, a transmis pre­ care foloseşte drept Piatra Roşie şi Bănită. VIN ÎNFUNDAT CU ÎNTREPRINDERE din Nairobi.
— Cele mai vechi monede dacice sînt monedele
mesaj urgent în legătură cu transporturi al Comisiei Economice combustibil azotul de „tip Hunedoara". Acestea aveau pe avers ca­ CAPSULE DE O întreprindere furni­ RECONSTRUIREA
şedintelui
un
Anwar
Sadat
pul lui Heracles, iar pe revers un călăreţ.
aparate
de
zoare
această problemă. Mesajul a lichid — Cea mal mare grevă din istoria mişcării mun­ ALUMINIU fică din Ntirnberg de a gra­ TEATRULUI
MUNICIPAL DIN
in­
fost adus la Cairo de Ahmed citorilor mineri, cu ecou internaţional, a avut loc Capsula de aluminiu trodus recent „ore de BUDAPESTA
în 5—9 august 1929, la Lupeni.
După
Khatib, primul ministru al a . pentru Europa — Cea mai veche localitate specializată în cera­ este uneori preferabilă tăcere a benevolă". firma, Teatrul municipal din
cum
comunicat
plută.
Confederaţiei Republicilor A- Un grup de cercetători mica fină, lucrată cu roata: Obîrşia din Zarand. olasicului dop la de care a deocamdată există zilnic Budapesta, bogat în tra­
Este
concluzia
—
Cea mai importantă ramură a economici jude­
rabe, şi înmînat, în cursul de la Universitatea Salford ţului Hunedoara este industria. ajuns juriul de degustă­ cite două „ore de tăce­ diţii. al distrus în întregime
mon­
doilea
în
război
unei întrevederi, ministrului IN DEZBATERE - PROBLEMA SURSELOR DE din Marea Britanie au a- —Cele mai importante zăcăminte de minereuri tori, solicitat de Institu­ re" şi anume dimineaţa dial, va fi reconstruit^
de la orele 8 la 9 şl de
cercetări
egiptean de externe, Ismail nunţat punerea la punct a de fier din ţară sînt Ia Teliuc, Ghclar şi Vadu tul de viticulturii în do­ la 12 la 13. In cursul a- Acest teatru ocupă un"
meniul
şi
po-
istoria
Fahmy. ENERGIE unui motor de tip nou care Dobrii. Cel mai vechi furnal din ţară se construieşte miculturii al landului ccstor ore nu sînt per­ rol important în deoarece
—
ungar,
teatrului
foloseşte drept combustibil în anul 1806. la Govăjdia. Hessa (R.F. Germania) mise dccît convorbiri în aici a fost reprezentată
serviciu.
Prin
azotul lichid. Avantajul a- — Cel mai vechi procedeu de granulare a zgu- pentru a-şi da verdictul interes dc lor se urmă­ pentru prima dată în a-
GENEVA 2. — Corespon-,
introducerea
vinului
„Sylvaner
Reuniunea dentul Agerpres, Corneliu tă pe glob va proveni din cestor motoare este că, deşi rei s-a introdus în ţară, in anul 1983, la Govăjdia. pentru asupra La trei din cele mare a concentrarea asu­ nul 1709 o piesă de că­
reşte
mai
1970“.
surse care astăzi nu sînt ex­
ungari
actori
tre
— Cea mai veche fabrică din Europa,
lim­
în
lucrătorilor
probe,
degustătorii
Vlad, transmite : La Palatul
s-a
maghiară.
activităţii
pra
reprezentanţilor Naţiunilor s-au desfăşurat, ploatate intens. actualul mo­ costul de construcţie este cocsificarea zăcămintelor terţiare de lignit, pentru patru dat în votul sticle vinului nale. Se firmei sînt toţi ba şi clădire Ulterior în
profesio­
şi-au
egal cu cel al motoarelor
a
concer­
această
deschis în anul 1857 Ia Urlcani.
afirmă
că
Privitor
la
îmbuteliat
cu
— Cel mai vechi procedeu din România
tat
Beethoven.
Teatrul
clasice cu benzină, în na­
de
salariaţii
ment de „trecere de la o sur­
epurarea gazului de
opiniei publice timp de patru zile, lucrările să de energie la alta", vorbi­ tură se găseşte o cantitate integrator (tip Theisen). s-a aplicat, .în anul 1907, capsule, bineînţeles fără acord cu această măsuTă. urmează să fie Inaugu­
furnal, cu ajutorul unui dez­
să . aibă cunoştinţă de fe­
rat în 1975.
celei de-a 33-a sesiuni a Co­
date.
afirmă
cum
BRUXELLES. — Corespon­ mitetului pentru transporturi torul a spus că „singura pro­ de azot nelimitat de mare, la furnalele din Hunedoara. lul cum fuseseră înfun­ COPACI SECULARI NUMEROASE SPECII
După
dentul Agerpres, N. Popescu- al Comisiei Economice a blemă este de a şti dacă a- ce poate fi utilizată, care producătorul, capsula de Peste 300 de copaci se­ DE ANIMALE DISPAR
aluminiu se recomandă
Bogdăneşti, transmite : Vineri O.N.U. pentru Europa (CEE/ cest fenomen se va dezvolta constituie circa patru cin­ culari, între 300 şi 800 de
cimi din compoziţia aeru­
constatărilor
Potrivit
şi sîmbăt^, la Bruxelles a a- O.N.U.). Adresîndu-se parti­ în mod spontan, sau dacă a- lui. Pe lingă aceasta, mo­ ani, se află în Bulgaria făcute de cercetătorii a-
legii.
sub
De­
ocrotirea
x
vut loc reuniunea reprezen­ cipanţilor, Janes Stanovnik, supra sa se va exercita acţi­ toarele de acest tip nu sînt canul pădurilor bulgare mcricani, din anul 1600
tanţilor opiniei publice pen­ secretar executiv al Comisiei, unea oamenilor şi a statelor". poluante, azotul întoreîn- este pinul de Silva al pînă în prezent au dis­
de
ani­
tru securitate şi cooperare în s-a referit pe larg la situa­ In context, J. Stanovnik a du-se pur şi simplu în at­ De ce îrmbăfrîmm ? (II) lui BalUuşev, din de masivul părut 225 specii de specii
peste
vîrstă
Pirin,
900
Alte
in
male.
Europa. ţia prezentă şi la perspective­ chemat la o largă cooperare 1 500 de aul. Platanul din sînt considerate a fi în
Dezbaterile s-au concentrat le ce se întrevăd în domeniul internaţională în vederea gă­ mosferă. Vehiculele de a- satul Belaştiţa, judeţul primejdie acută de dis­
cest fel, au spus cercetăto­
Cunoaştem
în
asupra memorandumului pri­ energetic şi pe plan mondial. sirii în comun de soluţii pen­ anumite substanţe, prezent conjunctiv, în care constituind Plovdlv, are 1 000 de ani pariţie.
gă­
se
cum structura
vând situaţi^ în Europa şi în . Nu este pentru prima oară tru problemele foamei cres- rii britanici, au autonomie DEFICIENŢA sînt vitaminele şi hormo­ sesc numeroase celule vii
variabilă, dar este cert că
întreaga yîume, la începutul cînd are loc trecerea de la o cînde de energie şi, în gene­ ele vor dezvolta o viteză ENZIMATICA 7 nii, capabile să facă ale organismului. El se
în
proporţii
şi află
permeabilă,
deosebit
membrana
anului 1974. Documentul ana­ sursă de energie predominan­ ral. pentru problemele dez­ de peste 400 kilometri pe Există şi o altă leoric altele care au un efect de importante in anumi­
lizat va fi feupus sesiunii Co­ tă la altele, a spus el, amin­ voltării economice a ţărilor oră. Singurul inconvenient care explică deteriorările invers. Rezultatele publi­ te ţesuturi elastice, cum in vorbă-n vorbă
celulară cate de dr. A. C. Allison sînt
vîr-
mitetului internaţional al re­ tind că în 1870 două Ireimi lumii. „Există o legătură tot este că se impune o încăl­ şi îmbătrînirca lizozomi, şi colaboratorii săi de la sta, tendoanele. Cu chimice
proprietăţile
pornind
ia
de
prezentanţelor opiniei publi­ din energia mondială erau mai strînsă în domeniul co­ care se găsesc în nume­ Institutul naţional de cer­ ale colagenului se modi­
ORIZONTAL : 1. Te în­
ce care va avea loc în primă­ furnizate de . utilizarea lem­ merţului şi al producţiei in­ zire prealabilă înainte de roase., celuj,e, Aceştia sînt cetare medicală „MU! fică şi ridurile care se tâmpini cu căldură; 2. losit la discordie — Frag­
lanţ;
dintr-un
6.
Şi
ment
care
vara acesftui an. De aseme­ nului, în 1920 acelaşi procen­ tre economiile ţărilor occiden­ trecerea azotului în turbi­ mici pungi însărcinate, conţin Hill“ din Loiiăra' iasă inl- observă pe ' pielea • bătrî- Născut din coajă de co­ se întoarce ! — Peşte cu
îmbă- nilor se datorează cet- pu­
în presia
că
enzime
procesul
nea. s-a realizat o analiză de taj — de folosirea cărbune­ tale şi economiile ţărilor so­ nă. Acest serviciu va fi în­ principal, cu digestia ma­ trînirii celulare este sub­ ţin în parte modificărilor pac (mitologie) — Mişca­ dese apariţii la... televi­
să îndeplinit de un acu­
Un
iepurelui
ansamblu asupra activităţilor lui, iar astăzi, de asemenea, cialiste, legătură bazată în mulator electric. teriilor sosite în celulă ordonat activării lizozomi­ structurii colagenului a- rea... anumit — 3. Unitate ziune; 7. Stă pe ace ! —
timp
Sec la cap 1; 8. Supus u-
grupurilor (naţionale pe linia două treimi — de petrol. Nu mod fundamental pe tehnică" din exterior. Enzimelc lor, provocînd o scurge­ flat în structura sa. cu vîrsta, de lungime; 4. Arbust nei operaţii de distilare
pare
Se
că,
o
lizozomilor
pu­
re a enzimelor lor în in­
exercită
mobilizării / opiniei publice la ar fi nimic nefiresc — a spus, ternică acţiune de degra­ teriorul , celulei cu toate se produce o sporire pro­ din familia rozaceelor — — Cal Ia mare !: 9. Se
artistică;
Pă-
învîrtcsc
unui
înfăptuirea/ securităţii şi coo­ în continuare J. Stanovnik — a declarat secretarul exe­ Depistarea dare. E!c degradează toa­ consecinţele pe care le gresivă a relaţiilor chimi­ Mişcare folcloric; 6. 5. Mijloc ax — 'in jurul ferestrei;
mînt
Pleoapa
teorie ce
fibrele
care
Această
substanţele
perării pe continentul euro­ — dacă în anul 2 000 două cutiv al Comisiei Economice cancerului la plămîni te care intră în biologice comportă. aplicări practice. compun dintre molecula colage­ tonic ! — Eşafod pentru 10. Impresionare prin ex­
contact. permite
cu
pean. treimi din energia consuma­ a O.N.U. pentru Europa. Motivul pentru care enzi- Dacă ea se va dovedi e- nului. Tocmai aceste în­ necuvîntătoare; 7. Posesiv travaganţă — Pepene !
mele nu distrug însăşi xactă, atunci va fi posi­ trepătrunderi modifică pro­ — Ceapă â la Caracal —
Cap de beduin !; 8. Divi­
Periodicul de specialitate substanţa celulei se dato­ bilă o întărire a membra­ prietăţile colagenului care ziune într-o sală de spec­
cu­
ele
deteriorările
că
sînt nelor
explică
„Sănătatea familiei" anun­ rează faptului interiorul unei parate lizozomilor cu pre­ a- tanate observate la oame­ tacole — Stau în cale !; Poşta rebus
în
reţinute
medicamentoase
ţă în numărul său din fe­ membrane astfel incit nu dccvate. nii in vîrstă. Au fost fă­ 9. Sclipeşte la deget —
LONDRA. - Luind cuvîntul borarea economică şi tehni- Japoniei. Valoric, aceasta re­ vin în contact cu com­ cute încercări de a se o- Pe aici nu se trece !; 10.
în Camera Comunelor, Peggy co-ştiinţifică, precum şi pro­ prezintă 1 727 milioane do­ bruarie că cercetătorii on­ ponenţii celulei. Se crede, re Un ultim aspect pe ca­ punc acestui proces şi se Fata Morgana, într-o vi­ Doru Bocăniciu, G1
îl
aici
evoca
putem
Uscatu
—
Da
Fenner, secretarul de stat bleme internaţionale actuale. lari. cologi ai spitalelor ,,An- totuşi, că punga nu este este efectul binecunoscut pare că un anumit nu­ ziune autohtonă — Doi­ torită unor Hunedoara. gre
ne... rebusiste !
definiţii
parlamentar la ministerul a- derson" şi „Tumor Institu­ complet etanşă, adică ai îmbălrîniiii colagenu­ măr dc un substanţe care au VERTICAL : 1. Esenţă şite, neinspirate, careuri
interes
practic
încă
griculturii, a afirmat că, in HAVANA. - La Havana, a ISLAMABAD. - Patru ofiţeri te" din Houston, statul Te­ membrana devine per­ lui, o proteină care for­ redus din cauza toxicită­ dc lapte ! — E într-o le nu sînt publicabile
perioada care a trecut de la sosit o delegaţie a Partidu­ pakistanezi au fost condam­ xas, au descoperit o me­ meabilă cu timpul şi lasă mează partea cea mai ţii lor sînt susceptibile parte; 2. Are pe vino- (Filipic — discurs; Căsuţ
— casă în miniatură: Re
încoace; 3. Bilete de vîn-
venirea la guvern a conserva­ naţi, la Peshawar (capitala todă de analiză a sîngelui să scape enzlmole. importantă a ţesutului pentru aceasta. zare — Căzută din nori; tezatu ş.a.).
torilor - iunie 1970 -, pre­ provinciei de nord-vest), la prin care pot fi depistaţi 4. A cinsti în mod spe­ Gh. Coşer, Adrian Pej
deicu — Hunedoara, I. Po
ţurile au crescut în medie cu închisoare pe teriViene între fumătorii predispuşi a se cial — întins la pămînt: pa Stănilcşti — Orăştii
50 ia sută. 5 şi 14 ani, sub acuzaţia de îmbolnăvi de cancer la plă­ 5. Riu european — A fo­ Prea multe puncte negre
Preţurile la produsele ali­ a fi acţionat pentru răstur­ mîni.
mentare au crescut, în pe­ narea guvernului Bhutto, a- m i
rioada 16 iunie 1970 - 11 lui Comunist din Spania, con­ Incendiu în Sao Mat
decembrie 1973, cu 48,71 la dusă de Santiago Carillo, se­ nunţâ agenţiile Reuter şi As­ Paolo
sută. cretar general al partidului, sociated Press. D i
care face o vizită în Cuba, Incendiul care a devas­ y/// Y/vk /////. w/s i n trei
BUDAPESTA. - La încheie­ la invitaţia Comitetului Cen­ PNOM PENH. - Simbătă tat în după-amiaza zilei de k
rea vizitei oficiale de priete­ tral al Partidului Comunist in zori, forţele patriotice cam­ m WÂ m m
vineri unul din cele mai
nie efectuate în R.P. Ungară, din Cuba. bodgiene au lansat un nou importante edificii din cen­ lip 777Z y/j/ mutări
de Horst Sindermann,- pre­ I atac asupra capitalei, infor­ 1 m • 1
şedintele Consiliului de Mi­ TOKIO. - Exporturile japo­ mează agenţiile France Pres- trul oraşului brazilian Sao
niştri al R.D. Germane, a fost neze în luna ianuarie au în­ se şi Associated Press. Mai Paolo. a provocat, potrivit y///,
dat publicităţii un comunicat registrat o creştere de 40,5 multe obuze au căzut pe ae­ primului bilanţ provizoriu, i§ thWt. m Controlul poziţiei
comun. Se precizează că au la sută, faţă de aceeaşi lună roportul Pochentong, precum moartea a cel puţin 30-40 V/// Alb: Rf3, Dg2.' Cc6, Cc4
fost discutate aspecte ale re­ de persoane şi spitalizarea, %m i Negru: Rd5, pe6, h7.
laţiilor bilaterale, în primul a anului 1973 - anunţă Mi­ şi in zona de sud şi sud-est în unele cazuri în stare Rezolvarea problemei
m sili § 1. Cb5 — c3 orice
rind cele privitoare la cola­ nisterul de Finanţe şi Banca a oraşului Pnom Penh. foarte gravă, a altor 100. m
din numărul trocut :
ifp li 2 2. Cc3 — dă orice
3. Tf3 — c3, a3, f8 + mat.
Programul Universităţii serale întreprinderea „Marmura"
Însemnări de călătorie din R. S. F. Iugoslavia (IV)
Simeria
de marxism-leninism Deva
CU SEDIUL IN SIMERIA, STRADA CUZA VODĂ, NR.
LUNI, 4 FEBRUARIE 1974 : m Cil MS; IJUBIJ«-SIAJUL OPT
24, TELEFON 80, 81, 82, 83
— Economie politică, anul I, dezbatere la Cabinetul ju­
deţean de partid ; Ljubljana — capitala Sloveniei, este aşezată la o altitudine
ANUNŢA Biblioteca naţională. Conservatorul de muzică, Academia slovenă
— Principii şi metode ale muncii de partid, anul I, ex­ de 293 metri (altitudine medie), într-o depresiune înconjurată pentru cultură şi artă, al cărei sediu se află într-un palat con­
stil
XVHI-lca,
Universitatea,
punere în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; de Munţii Alpi. Clima este temperat-continentală, influenţată — struit în slovenă, baroc, în secolul al Galeria modernă, Editura Filar­
cald — de Marea Adriatică, şi — rece — de Alpii înzăpeziţi. La
slo­
naţional,
Muzeul
monica
— Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul II, pre­ Desface către unităţile socialiste pe bază de co­ întemeiere, act ce se pierde în negura vremii, oraşul purta nu­ venă, Galeria Naţională, Opera, Muzeul revoluţiei populare, com­
dare, Ia Cabinetul judeţean de partid ; mandă sau pentru sectorul particular prin magazinul mele de Emona. Partea veche cu gotic, a oraşului este construită plexul sportiv, de distracţii şi agrement „Tivoli" şi multe altele.
înguste, ziduri­
în stil baroc, îmbinat
străzile sînt
ochiul
satură
să
nu
— Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul II le masive. Peste rîul Ljubijanjţa, care taie oraşul în jumătate, Peste tot, mintea vrea să se pătrundă să şi privească, să se desfete vieţii
înţeleagă
să
sensurile
admire,
predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; de prezentare contracost următoarele produse de s-a ridicat noua Ljubljana, în anii de cînd poporul şi-a luat şi talentului acestui popor, mîndru şi mereu învingător dc-a
noi,
elegante,
— Filozofie, anul III, dezbatere, în sălile Şcolii generale marmură şi piatră : soarta în propriile mîini — cu construcţii jumătate masive, populaţia lungul istoriei sale zbuciumate, în care a fost de atîtea ori
cartierul
Sava,
oropsit, dar niciodată înfrînt.
care
reunite
din
în
trăieşte
în
„Dr. Petru Groza" ; oraşului. Intrăm în cel mai mare magazin comercial din Ljubljana —
— Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul I, predare, — plăci de marmură şi piatră de diferite culori Intrăm într-o clădire veche, masivă, ridicată din piatră, in Emona. Are 5 etaje, 24 000 metri pătraţi, 480 de salariaţi, peste
în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; şi dimensiuni în grosime de la 10-30 mm pentru par­ vechiul centru al oraşului. Aici, in fiecare an, în ultima dumini­ 40 ooo de articole şi sortimente aflate în permanenţă în vînzare
se
mai,
tradiţional
stil
în
că
oficiază,
căsătorii.
sloven,
lunii
a
— Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, preda­ Perechi de miri şi mirese, din mai multe ţări ale lumii, se pre­ la subsol două garaje, sau, mai bine-zis un garaj cu etaj. care '
„înghite" cam 3 000 de maşini.
re, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza". doseli, băi, trepte, plinte, lambriuri, vanguri, placări zintă şi primesc aici unirea pentru o viaţă. Totul are loc într-un — Magazinul are relaţii cu multe ţări din Europa, Asia
pereţi etc. fast aparte, propriu poporului sloven : cererea mîinii miresei, la­ America, inclusiv cu România, relaţii de care sînt satisfăcut şi
MARTI, 5 FEBRUARIE 1974 : da cu zestre, multe alte obiceiuri legate de nuntă. Este o săr­ pe care le vom întări şi diversifica în viitor — ne spune direc­
bătoare aparte, la care se ţine foarte mult, de la un an la altul
care
a
magazinului,
torul
Dovjal;,
tovarăşul
general
avut
al
— plăci semifinite sau spărturi pentru mozaic numărul perechilor ce rostesc aici cuvîntul de legămînt faţă de amabilitatea să ne acorde mai multe minute pentru o discuţie
— Economie politică, anul II, predare, la Cabinetul ju- omul drag creşte mereu, vin din cele mai îndepărtate ţări ale despre activitatea complexă a magazinului.
deţean de partid ; veneţian lumii. Vedem magazinul. O activitate comercială intensă, în flux
Dacă tot sîntem la capitolul căsătorii, să mai amintim un fapt
— Principii şi metode ale muncii de partid, anul III, care ni s-a părut interesant, mai cu scamă din punctul de vede­ continuu se desfăşoară zilnic, după un program non-stop, de
arti­
Impresionează
la
diversitatea
curăţenia,
predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; — mozaic marmură de diferite granulaţii în culo­ re al... bărbatului. La uşa primăriei oraşului, lume multă, fotografi, la 8,00 toate 20,00 scara. mese, la văzul şi îndemîna cumpără­
colelor,
pe
expuse
— Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, dez­ rile : alb, roşu şi negru admiratori. Perechi după perechi, ies după ce au fost căsătoriţi torilor, dar, mai cu seamă buna servire, amabilitatea şi solici­
batere, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; oficial. Fiecare mire poartă la gît ceva simbolic. Unul purta o pe­ tudinea vînzătoarelor. Indiferent de aglomeraţie, nu apuci să te
de
din
reche
recunoaşte,
Explicaţia:
acel
moment
pantofi.
de...
— Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul II, — plăci mozaicate în diferite culori şi dimensiuni bună seamă şi nesilit de nimeni, că este sub papucul soţiei... apropii dc un raion ca două-trei vînzătoare să nu te întrebe
imediat ce doreşti. In cazul că vrei să cumperi şi încerci ab­
predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; pentru pardoseli terase, holuri, coridoare, băi etc. Pe străzi şi bulevarde, în pieţe şi parcuri, stoluri, stoluri de solut toate articolele ce le are în raion, să zicem cravate ori
— Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I, porumbei. Bunici cu uepoţei de mină, ori în cărucioare, îi admiră. cămăşi, Iar la urmă nu vei alege nici una, răspunsul vînzătoa­
Cite un copil vrea să prindă vreun porumbel. Stolul zboară o cli­
dezbatere, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" : Se execută la cerere monumente funerare din pă, apoi se aşează iar. Şi jocul copiilor cu porumbeii continuă. relor este: „Vă mulţumim. Vă rugăm să mai treceţi pe la noi
şi altă dată".
— Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dezba­ marmură în diferite măjrimi şi modele. Oraşul este plin de statui. Chipurile bărbaţilor oraşului, ai ace­ Un ultim popas facem în atelierul maestrului aurar Şrot
tere ia sala de consiliu a I.E.C. Deva. lor înaintaşi care au luptat pentru prosperitatea şi ridicarea Slove­ Tine, fost campion al Iugoslaviei la gimnastică, concurent la
niei sînt păstrate simbolic, la loc de mare cinstire şi laudă. Primii Jocur'ile olimpice, Ia întreceri sportive europene şi mondiale.
MIERCURI, fi FEBRUARIE 1974 : Ca urmare a aplicării Decretului 524. din 26 sep­ poeţi sloveni, ctitorii monumentelor de artă şi cultură, siaviştii, Maestrul se' pregătea să deschidă o expoziţie de obiecte din
aur, lucrate de el, cu o iscusinţă inegalabilă. Amabil, ne înles­
muzicienii, revoluţionarii, eroii, toţi sînt păstraţi şi cinstiţi în cclr
tembrie 1973, utilizarea acestor produse a devenit inai alese locuri din oraş. In Piaţa Revoluţiei se află Monumentul neşte să vedem cîteva dintre ele, ia timp ce ne vorbeşte despre
— Economie politică, anul III, dezbatere în sălile Şcolii Eroilor. Aici, preşedintele Tito a depus flori, cu ocazia vizitei minunata meserie de aurar. Intr-adevăr, felicitîndu-1. îi spunem
generale ..Dr. Petru Groza" : mult mai avantajoasă datorită apreciabilei reduceri a la Ljubljana. în aclamaţiile unei imense mări de oameni. că are o meserie şi o mină de... aur ! Am bătut străzile Ljubljanei pas cu
trecut
—Au
zile.
două
emoţie
Gazdele
dc
luare-aminte.
şi
momente
— Sociologia religiei, anul II, predare în sălile Şcolii ge­ preţurilor. atunci cînd ne oferă alte cele 3 poduri peste Ljubijanjţa. ma­ pas. am admirat-o si de la înălţime. Totuşi, ani văzut doar o
ni se prezintă
nerale „Dr. Petru Groza" ; sive, construite din fontă neagră, avînd fiecare la intrare şi ie­ mică parte din Ljubljana. Oraşul acesta vechi şi într-una tânăr
— Etică, anul II, dezbatere în sălile Şcolii generale „Dr. Informaţii suplimentare, la întreprinderea Mar­ şire minunate obiecte de artă — cu tradiţii legendare; catedrala, cere timp mult pentru a-I cunoaşte. Ne vom întoarce peste pa­
Adria-
irii
ţărm
al
Mării
străbate
ce
vom
după
minunatul
zile,
ridicată în 1512. fost palat episcopal; piaţa revoluţiei franceze, cu
s rogramul începe la ora 18,00, pentru toate secţiile. mura Simeria, strada Cuza Vodă, nr. 24, judeţul Hu­ monumentul lui Napoleon, stâlpul iliric şi monumentul poetului tice, spre care pornim dimineaţă, în zori... GH. I. NEGREA
’etru Groza"
sloven Simon Gregorcici; apoi Muzeul oraşului. Teatrul de vară
nedoara.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 35, (Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12 138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.