Page 13 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 13
Proletari din toate {ărlle, unlţl-vă I
lit pe ziaristul
francez Midie! Planete
Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu; La întrevedere a partici
secretar general al Partidu pat tovarăşul Cornel Burti
lui Comunist Român, pre că, membru supleant al Co
şedintele Consiliului de Stat mitetului Executiv, secretar
al Republicii Socialiste Româ
nia. a primit luni după-amia- al C.C. al P.C.R.
ză pe ziaristul francez Mi- Cu acest prilej, tovarăşul
chel Planchais, redactor-şef Nicolae Ccauşescu a acordat
adjunct al ziarului „Les E- un interviu cotidianului pa
chos“. rizian „Les Echos".
ANUL XXVI Nr. 5 930 MARJI 5 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
Literatura turistică turistice moderne — „Dic
ţionare Pontica". Tipărite
r a anului 1974 pe baza unei concepţii noi
moderne
de
şi
a-
ghiduri
Literatura turistică a a- tractive, titlurile colecţiei
turistică",
„Bucu
nului 1974 se menţine, în („România „Delta Dunării",
reşti",
Maximă responsabilitate cu urmele încrucişate, programul de cea mai mare parte, în ca „Staţiunile balneare româ
consa
genurilor
sale
drul
neşti") vor fi bogat ilustra
crate : Ghiduri şi îndrepta
re, dicţionare, hărţi, albu te cu schiţe, cu fotografii'
alb-ncgru şi color.
me fotografice, lucrări mo
pentru gospodărirea energiei IţlĂTATIIil FUNCIARE i SE REALIZEAZĂ! literatură bele S-a încheiat
nografice.
tristică de călătorie.
Cum e şi firesc, în plar.ul
Editurii pentru turism pon acţiunea de
Să facă alţii, dar să nu Cind se va trece Ia bia s-a colmatat şi fundul derea va reveni lucrărilor contractare pentru
electrice şi combustibililor uităm de propriile sarcini I finalizarea ei este acum mai înalt cu cu directă referinţă la ţa valorificarea , /
metru
terenul
de
faţă
un
ra noastră. O „Istorie a tu
Milionul s-a cheltuit, pă-
mîntul cînd va produce ? obiectivelor? arabil. Atunci cînd sînt ploi rismului românesc" va sta legumelor
mai mari, apa o ia razna
Hotârîrea Plenarei comu lectrdce este hotărît ca toa misirea In 1973 a peste pe culturi. Care-i. soluţia ? alături de un „îndrumar al
turismului
în
rutier
Româ
ne a C.C. al P.C.R. şi a tă producţia de oţel reali 1 400 tone combustibil con Cind se va realiza regu Regularizarea cursului apei, nia", de numeroase ghiduri In toate judeţele s-a în
Consiliului Suprem al Dez zată In contul angajamen venţional, însumând econo larizarea Văii Certejului ? Inundaţiile provocate în adîncirea văii pînă la văr judeţene, utile cunoaşterii cheiat acţiunea de con
voltării Economice şi Socia tului să fie obţinută cu mii la preţul de cost de anul trecut de Valea Certe sarea în Mureş. Cine şi ce comorilor turistice din di tractare pentru valorifica
le, Decretul Consiliului de energie electrică economi 1,6 milioane lei. jului au provocat C.A.P. trebuie să facă ? E.M. Cer- verse zone ale ţării : Ar rea legumelor. Unităţile a-
Stat din noiembrie 1973 au sită. O iniţiativă valoroasă S-au aplicat multe mă Lucrările de îmbunătăţiri tej — din vina căreia s-a geş, Bistriţa-Năsăud, Buzău, gricole cooperatiste şi de
stabilit sarcini precise pri a prins rădăcini trainice la suri de gospodărire raţio funciare se află acum la or colmatat valea şi se produc Covasna. Dîmboviţa, Iaşi, stat au contractat 1 488 000
vind dezvoltarea bazei e- S.T.A. Haţeg şi a dat roade nală a combustibililor şi dinea zilei. Comitetele co Anchetă în inundaţiile — cu sprijinul Mehedinţi. Prahova, Tul- tone, cu 143 000 tone mai
nergetice a ţării, folosirea bogate în 1973. Angajîn- energiei în toate unităţile munale de partid şi consi Centralei minereurilor De cea, Sibiu, Vrancea. Mono multe legume decît în anul
mai judicioasă a combusti du-se să lucreze o zi pe lu economice, care au condus liile populare comunale, comuna Şoimuş va, trebuie să execute lu grafii, însoţite de hărţi şi precedent, cantităţi sporite
bililor şi energiei, închide nă cu benzină economisită, la economii substanţiale. conducerile unităţilor agri crările de regularizare, de- ilustraţii, vor aduce o des au fost prevăzute îndeosebi
rea oricăror canale de ri colectivul de aici a înscris Cu toate rezultatele bune cole socialiste au sarcina de colmatare şi adâncire a al criere a unor obiective şi la roşii şi ceapă. Coopera
sipă. In temeiul acestor do în 1973, la capitolul eco obţinute în acest domeniu, a mobiliza şi folosi din plin biei. Este adevărat că s-a itinerare turistice româ tivele agricole de produc
cumente şi reglementări, nomii, peste 110 000 litri de se mai manifestă încă o se toate forţele şi mijloacele Şoimuş pagube de aproape construit şi dat în folosin neşti, a unor monumente ţie şi întreprinderile agri
oamenii muncii din judeţul benzină. Acţiunea continuă rie de neajunsuri care tre de care dispun pentru gos un milion de lei. Au fost ţă o staţie de decantoare ale naturii. Pe lingă versi cole de stat din judeţele
Hunedoara au acţionat cu la cote superioare în acest buie înlăturate hotărît, de podărirea şi folosirea judi compromise culturi de car pentru reţinerea reziduuri unea românească, vor ve Buzău, Ilfov, Ialomiţa şi
fermitate şi răspundere pa an al eficienţei economice. urgenţă. Transpunerea în cioasă a pământului, in fie tofi, sfeclă de zahăr, griu, lor. Aşa că în prezent nu dea lumina tiparului, în Brăila au încheiat contrac
triotică, au' stabilit măsuri La I.R.E. Deva, printre viaţă a măsurilor stabilite care comună şi unitate agri porumb trifoliene şi fineţe se mai fac depuneri. To limbi de largă circulaţie — te care prevăd creşteri de
concrete menite să condu măsurile de reducere a con de conducerea de partid şi colă socialistă s-au stabilit naturale. Aceasta, fără a tuşi, regularizarea cursului franceză, engleză, germană, 18-33 la sută.
că la reducerea consumuri sumurilor în instalaţiile de de stat în acest important — pe baza programului ju pune la socoteală pagubele acestei văi se impune cu rusă — itinerarele turistice
lor de resurse energetice, transport şi distribuţie a e- domeniu, nu constituie o deţean de îmbunătăţiri fun provocate C.A.P. Hărău, acuitate. „Bucureşti şi împrejurimi" In toate judeţele se des
la gospodărirea lor chibzui nergiei electrice, s-au rea problemă de moment, ci o ciare — lucrările care tre Bîrsău şi I.A.S. Mintia. Ca- C.A.P. Şoimuş trebuie să şi „Ghidul Dunării". Editu făşoară pregătirile pentru
tă. la utilizarea lor raţio lizat staţii de injecţie în chestiune esenţială de dez buie executate în acest an. re-i .cauza? E.M. Certej — execute în lunca de la Ba- ra bucurcşteană continuă în producerea răsadurilor, a
nală, .economică. instalaţiile de medie tensi voltare a întregii economii, Ce se întreprinde la C.A.P. spunea tovarăşul Brutus 1974 tipărirea hărţilor tu culturilor extratimpurii, şi
se execută alte lucrări me
In toate unităţile econo une, prin care se evită 'cir de progres multilateral al Şoimuş pentru înfăptuirea Bocăniciu, inginer şef al N. BADIU ristice ale oraşelor. nite să asigure o recoltă
mice au fost aplicate mă culaţiile mari de puteri, se patriei. De aceea, organele C.A.P. Şoimuş — dever- Editura pentru turism va bună pentru aprovizionarea
suri imediate de raţionali reduc pierderile de aproa şi organizaţiile de partid, prevederilor din programe .sează apele reziduale de la N. TlRCOB lansa, totodată, o nouă co continuă a populaţiei şi a
zare a consumurilor, s-au pe 30 de ori. consiliile şi comitetele oa le proprii de îmbunătăţiri flotarea minereurilor în a- lecţie specifică literaturii industriei de conserve.
introdus aparate de măsu O măsură eficientă la menilor muncii, organiza funciare ? ceastă vale. Ca urmare, al (Continuare in pag. a 3-a)
ră şi: control, s-a trecut pe I.V. Călan : Stingerea usca ţiile sindicale şi ale U.T.C.
scară largă la acţiunea de tă a cocsului brichete, ceea au datoria de a acţiona
autodotare cu dispozitive şi ce duce la recuperarea căl ferm şi responsabil în rîn-
instalaţii care să limiteze durii gazelor inerte, echi dul maselor de salariaţi
consumurile excesive, s-au valentă cu economisirea a pentru înlăturarea oricărei
stabilit responsabilităţi pre 1 000 tone de combustibil forme de risipă. pentru A I în anul măreţelor evenimente Al
cise de urmărire a modu convenţional pe an. De a- gospodărirea cu cea mai
lui în care se aplică sarci semenea, s-au luat măsuri mare grijă a combustibili Xl-lea
nile trasate de conducerea privind recuperarea gazu lor, carburanţilor, energiei xxx-a DITUIIDI îkIAI TE îll îklTDEPEDCA CflPIAI ICTÂ
de partid şi de stat. In u- lui metan folosit la produ electrice.
nele colective de muncă cerea cocsului de fluidiza Trebuie identificate şi aniversare Congres
au izvorât valoroase iniţia re, creşterea temperaturii valorificate cu maximă e-
tive care vizează sprijini aerului insuflat în furnale ficienţă economică toate re a al
rea acestei acţiuni de am — toate conducând la eco zervele materiale şi de in
ploare naţională. Salariaţii nomii de combustibil con teligenţă tehnică, trebuie
de la oţelăria electrică a venţional, de cocs metalur re^nalizate şi completate Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN 1 « 1 ■>*
C.S. Hunedoara au hotărît gic, de energie electrică şi planurile de măsuri cu pro
ca la fiecare cuptor să rea gaz metan. punerile şi soluţiile cele
lizeze o şarjă pe lună cu Şi ceferiştii Depoului Si- mai valoroase, programele
energie electrică economisi meTia şi-au- formulat o ini sr fie * concrete, - mobiliza Tone de... senin
tă. Transpusă integral în ţiativă privind reducerea toare, să conducă la îm Bilanţ prestigios in
fapt. numai în lunile no resurselor energetice: „Toa bunătăţirea radicală a acti
iembrie şi decembrie din vităţii de utilizare şi gos
anul trecut s-au economisit te trenurile din programul economia hunedoreană în abatajele Petrilei
aici 300 000; kWh, iar pe unei zile pe lună — re podărire a resurselor ener
ianuarie încă 160 000 kWh morcate cu combustibil e- getice. Responsabilităţi ma-
energie electrică. In acest conomisit". Efectul econo
...Trecuse o zi, apoi încă
an, colectivul oţelăriei e- mic al iniţiativei: econo (Continuore In pag. a 3-a) după prima lună a anului una, in calendare nu mai Gheorghe Pavel, secretarul mos... Parcă ar veni primă
vara !
comitetului de partid.
era nici o filă din luna ia — Notaţi — ne transmite ...Aşa se arăta vremea şi
nuarie 1974, şi despre multe noul secretar al comitetului la jumătatea săptăminii tre
• PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ - DEPĂŞITA CU 22 din însemnările aşternute in de partid — că în aceste zile cute. In ciuda faptului că ne
MILIOANE LEI carneţel, chiar la jumătatea ale începutului de februarie aflam încă în ianuarie, miez
sâptămînii trecute se putea are loc o acţiune de împros de iarnă, soarele încălzea bi
Faza judeţeană a Festivalului 50 de anMe ia înfiinţarea © REALIZĂRI DE SEAMĂ LA MAJORITATEA SORTI spune că şi-au trăit traiul. pătare a agitaţiei vizuale, iar ne pămîntul, iar pomii pă
MENTELOR... Numele minerilor de la Petri reau gata să-şi scoată mu
la, cu care discutasem, păre
de teatru, poezie patriotică formaţiei de căluşari ® ...DAR SI INDICATORI NEREALIZATI - MOTIV DE rile şi iniţiativele personale, gurii. Cerul rămînea senin
cea mai mare parte de timp.
REFLECŢIE Şl ANGAJARE o sumedenie de alte notiţe @ Realizările, în Şi, ceea ce era deosebit de
si revoluţionară din Rîu de Mort despre locuri, starea vremii continuă ascendenţă frumos, de la un schimb la
»____________i________ _ etc. rămîneau valabile în altul minerii Petrilei raportau
Economia hunedoreană a scară largă a rezervelor ma continuare, dar cifrele se în ® Voicu şi ortacii rezultate din ce în ce mai
încheiat prima lună a anului
teriale şi umane, perfecţiona
vechiseră cu siguranţă. Aşa
„Partid, Sărbătoare folclorică jubiliar 1974 cu realizări de rea planificării, organizării şi •că, deunăzi, am cerut la „09" Iui au extras 1000 bune. Cifrele pe care le no
tam la dispeceratul minei se
prestigiu.
conducerea
conducerii producţiei, genera
Sub
Petrila.
mina
Ne-a
răspuns
permanentă şi competentă a lizarea metodelor moderne de noul director al exploatării, de tone în plus schimbau de la o oră la alta,
nu
mai
puteau
avea decît
lucru, a experienţei pozitive
organelor şi organizaţiilor de
inima la poalele Retezatului partid, toate colectivele de şi a iniţiativelor valoroase, în tovarăşul inginer Valeriu Stan- valoare de simbol. Iar la gu
ciu :
ra minei, cînd ii întîmpinam
tărirea disciplinei tehnologice
muncă şi-au verificat deplin
— Pe luna ianuarie, colec
capacitatea de acţiune şi in şi a muncii - iată principalii tivul nostru de munca a ex în perioada ce urmează in pe minerii care ieşeau din
şut, se observa după zîmbe-
tenţionăm să facem din sala
Festivalul dc teatru, poezie patriotică şi Duminică, la căminul cultural din satul teligenţa tehnică, au depus factori care au condus la tras peste plan 220 tone de de apel un loc al sfatului tele amestecate cu cărbune
revoluţionară a adus la confruntarea jude Clopotiva, sute de localnici şi oaspeţi din eforturi susţinute pentru rea realizarea succeselor de pres cărbune. Sectoarele I, II, III mineresc şi al educaţiei. Fa pe chipul lor, că acolo, jos,
ţeană—ce a avut loc duminică în sala alte părţi au ţinut să asiste la sărbătorirea lizarea sarcinilor de plan şi tigiu din prima lună a anu şi IV au realizat, în ordine, cem o scenă pentru scurte în „cerul" abatajelor, tonele
„Arta" din Deva — sute de elevi din li unui însemnat eveniment : aniversarea a a angajamentelor, pentru lui. producţii suplimentare de reprezentaţii ale brigăzii de de senin nu veneau singure,
ceele de cultură generală, de specialitate şi 50 de ani de la înfiinţarea formaţiei de că realizarea înainte de termen In rindul unităţilor econo 485, 459, 1 088 şi 939 tone agitaţie, continuăm emisiuni ci erau smulse de mineri din
din şcolile profesionale. Formaţii de teatru, luşari din Rîu de Mori. Cu acest prilej, a a- a cincinalului. Marea întrece mice cu cele mai bune rea de cărbune. le locale ale staţiei de radio
montaje literar-muzicale, brigăzi artistice vut loc şi inaugurarea noului sediu al cămi re socialistă se desfăşoară la lizări se înscriu C.S. Hune — Cit are Voicu în plus, to amplificare. Comuniştii vor fi, măruntaiele muntelui, cu su
de agitaţie, recitatori au reprezentat ia faza nului cultural. Festivitatea inaugurării a fost cote înalte in fiecare unitate doara şi E.M. Vulcan - cele varăşe director ? ca întotdeauna, promotorii şi doarea şi efortul pe care le
pe judeţ liceele nr. 2. pedagogic, „Decebal", urmată de spectacolul fazei zonale a „Festi economică, în fiecare colectiv două destoinice colective — Brigada lui Voicu de la animatorii întrecerii socialiste. presupune în mod firesc
industrial minier şi industrial de construc valului căluşarului transilvănean". de muncă. Peste tot domneş muncitoreşti care au chemat „trei" a dat suplimentar 1 000 Avem certitudinea că sarcini munca din adîncuri.
ţii din Deva, liceele nr. '1 şi 2 şi grupul La începutul festivităţii, profesorul Tibe- te o însufleţită atmosferă de la întrecere colectivele de de tone, cu un randament de le de plan se vor realiza rit
şcolar siderurgic din Hunedoara, liceul şi riu Ciorogaru, directorul căminului cultu angajare şi entuziasm în în- muncă din industria meta circa 10 tone de cărbune pe mic, situaţia se va îmbună — Colectivul nostru de mun
şcoala profesională Simeria. liceul şi grupul ral, a prezentat' istoria de o jumătate de tîmpinarea celor două mari lurgiei feroase şi industria tăţi. că - îmi spunea inginerul
şcolar Lupeni. liceele din Brad, Călan. Ha veac a dansului câluşeresc pe meleagurile evenimente ale anului - a carboniferă din ţară, onorîn- post. Râmîne să ne unim în
continuare forţele şi să facem
ţeg- Petrila, Uricani, Liceul agricol Geoa- comunei, subliniind că în anii de după 23 XXX-a aniversare a Eliberării du-şi astfel exemplar anga planul. — Am notat, tovarăşe se MARIN NEGOITA
giu, Grupul şcolar din Gurabarza, Şcoala August 1944, căluşarii din Rîu de Mori, patriei şi Congresul al Xl-lea jamentele asumate. Siderur- — Nu închideţi încă... Aş cretar... Cum este vremea la
Petrila ?
profesională comercială din Petroşani. Clopotiva şi Valea Dîljii şi-au etalat mă al P.C.R. —, evenimente cu giştii hunedoreni au realizat dori să vorbesc cu tovarăşul
Confruntarea artistică de duminică, orga iestria în cele mai importante momente din rezonanţe profunde în munca suplimentar sarcinilor de plan — Soare, cald, timp fru (Continuare in pag. a 3-a)
nizată de Comitetul judeţean al U.T.C. şi viaţa culturală a judeţului. şi in viaţa poporului nostru. ale lunii ianuarie 3 000 tone
Inspectoratul şcolar judeţean, a oferit mo A luat apoi cuvîntul tovarăşul David La scadenţa primei luni a fontă, 2 500 tone oţel, 3 500
mente de adine conţinut educativ — multe Lazăr. secretar al Comitetului judeţean Hu anului 1974, economia jude tone laminate, 700 tone cocs
într-o aleasă interpretare — care au entu nedoara al P.C.R., vicepreşedinte al Comi ţului Hunedoara se înscrie cu metalurgic, iar minerii vulcă- a
ziasmat publicul, dezvăluindu-i autentice tetului executiv al Consiliului popular ju realizări deosebite. Planul neni au extras peste preve Ample modernizări la laminorul „800
talente. Mesajul patriotic — ce a aureolat deţean, care a arătat în cuvîntul său că producţiei industriale a fost deri mai mult de 7 000 tone
montajele literar-muzicale şi versurile — a sărbătorirea a 50 de ani dc la înfiinţarea depăşit cu peste 22 milioane de cărbune. începute în urmă cu cîţiva ani, lucrările gă mărirea rapacităţii productive a secţiei,
fost liantul dintre interpreţi şi spectatori, formaţiei de căluşari din Rîu de Mori, în lei, materializat intr-un mare Cuvinte de apreciere se pentru modernizarea şi extinderea lamino o substanţială îmbunătăţire a calităţii şi di
însufleţindu-i deopotrivă. Au fost clipe în anul marilor noastre evenimente — cea volum de produse fizice. De cuvin şi la adresa Centralei rului de 800 mm de la C.S. Hunedoara au versificării structurii sortimentale a produc
care „Cîntecul de leagăn al Doncăi", „Fiul de-a XXX-a aniversare a Eliberării patriei remarcat că acest spor de cărbunelui Petroşani care, în intrat în etapa finală. Utilajelor de înaltă ţiei de laminate.
luptătoarei”, „Blestem", „In lunga noapte , şi Congresul al Xl-lea al P.C.R. — trebuie producţie a fost obţinut în ciuda greutăţilor întîmpinate tehnicitate montate deja li s-au alăturat de
„Da ! mai avem", Tribunul", „Trebuiau să să constituie o punte de legătură între suc deosebi pe seama creşterii în 1973, a demarat bine în curînd maşinile cu role hiperbolice de în In momentul de faţă, constructorii de Ia
ritmul
de
I.C.S.
Hunedoara
lucru
grăbesc
poarte un nume". „Roşu, galben şi albas cesele trecute şi cele viitoare, spre continua productivităţii muncii, indica acest an şi a încheiat prima dreptat laminate, alte maşini de cojit şi Ia montarea instalaţiei de sablat cu alice şi
tru". „August", „Patria", „Partidul" şi atî- înflorire a artei iipŞşţre populare, ^btodatâ. tor depăşit în această primă lună cu un plus apreciabil de polizat bare, precum şi 3 cuptoare de tra de control nedestructiv ultrasonic. Efortu
tea alte poezii desprinse din lupta eroică a. vorbitorul a transfeiă, ,îp numSlVdli'foiilui lună a anului cu 32 lei/sala cărbune (peste 16 000 tone) tament termic.
poporului şi din prezentul socialist, au fă- Comitetului judeţean de partid şi ăl Co- riat faţă de sarcina de plan - ca urmare a măsurilor lua Investiţiile făcute pînă acum — remarca rile lor sînt îndreptate şi spre finalizarea
Utilizarea raţională a capa te de conducerea partidului ing. Ioan Mihuţ, şeful serviciului plan-dez- celor 10 gropi de răcire a laminatelor şi a
LUCIA LICIU C. DROZD cităţilor de producţie, a for şi statului, a hărniciei oame- voltare din combinat — au permis, pe lin cuptorului cu vatră cu role.
ţei de muncă şi a timpului
de lucru, valorificarea pe (Continuare în pag. a 3-a)
(Continuare în pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
ACJIUNI CU CARTEA menea instruire a avut gospodina, pescăria Alba să devină un centru ur Muncit Socialiste, minerul
loc la S.M.A. Deva, pri tros şi magazinul ali /** ban de polarizare Inter- şef de brigadă. Petro opt săli dc clasă, şi de
lej cu care, pe baza ex mentar nr. 18, toate din spaţii anexe care vor per
In cailrul „Săptăminii comunală — a început Constantin, dc Ia E.M. mite desfăşurarea optimă
cărnii social-politicc“, că punerilor făcute şi a ma Petroşani. «T A construcţia unui nou bloc Lupeni. Au fost discuta a procesului educativ. In
minul cultural şi Şcoa terialelor prezentate, me iUra. cu şase apartamente şi te probleme de producţie, iuc.ru la Hunedoara se
la generală din Blăjeni canizatorii şi-au îmbogăţit SCOALĂ CU 24 SĂLI spaţii comerciale Ia par de viaţă. Numeroşi stu mai află o grădiniţă cu
au organizat o expoziţio nivelul cunoştinţelor im DE CLASA ter. Constructorii. deşi denţi au adresat invitatu
• MODELISM: Realizări şi perspective de carte social-polttică, cu puse tle meseria pe care timpul este friguros, lu lui întrebări. Ia care au cămin, de 250 locuri.
vînzare, un concurs „Ci o practică. In microraionul nr. 15 crează intens la săparea primit răspunsuri bine
ne citeşte — cunoaşte" şi din Deva a început con fundaţiilor. documentate, la obiect.
• OPINIA ANTRENORULUI altul cu tema „File din MAGAZINE ALIMENTARE strucţia unei noi şcoli cu o zi Acest nou edificiu care Aici se vor mai orga VREMEA
istoria U.T.C." S-au vîn- MODERNIZATE 24 săli de clasă. In para va contribui Ia îmbogăţi niza astfel de întîlniri,
dut elevilor şi cetăţenilor lei s-au atacat lucrările rea zestrei şi înfrumuse care se dovedesc deosebii Pentru 24 ore
• PREGĂTIRI, MECIURI DE VERIFICARE: comunei cărţi în valoare şi la sala dc gimnastică ţarea arhitecturii comu de utile.
Jiu
localităţile
In
de peste 1 500 ici. lui, ca dealtfel Văii toate amplasată în apropierea nei se adaugă celor două Vremea se menţine re
în
Mureşul — Jiul 1—4 (0—1) localităţile judeţului, con şcolii. blocuri cu cite şase a- lativ călduroasă, cu cerul
Elevii
nou
din
INSTRUIRI CU tinuă acţiunea de moder cartier devean acest avea LA partamente şi magazine GRĂDINIŢĂ CU CĂMIN mai mult noros. Vor că
vor
la
parter,
şi
construite
a
comer
• CUPA TINERETULUI: Campionii munici MECANIZATORII nizare cu unităţilor alimentar. ocazia să înceapă anul de date în folosinţă în anul PENTRU COPIII dea ploi locale. Vîntul va
profil
ciale
invăţămînt
1874—1975
r
trecut.
In aceste zile, în sta Astfel, unităţile nr. 44, casă nouă. HUNEDORENILOR sufla moderat, cu Intensi
piului Petroşani la schi. ţiunile pentru mecaniza din Vulcan, şi 77 din car ficări temporare din sud
rea agriculturii din jude tierul Braia-Lupcni vor A ÎNCEPUT ÎNTILNIRE
La Hunedoara a fost da
ţul nostru s-au organizat adopta sistemul desfacerii ALTA tă în folosinţă o grădini şi sud-vest. Temperatura
® Atletismul hunedorean se menţine încă sub instruiri cu mecanizatorii prin autoservire. Moder CONSTRUCŢIA UNUI EMOŢIONANTA ţă cu cămin, cu o capa va fi cuprinsă, ziua, în
avînd ca temă respecta nizările continuă la uni NOU BLOC citate dc 200 de locuri, tre 4 şi 10 grade, iar noap
Studenţii
dc
Institutului
normelor
proiec
ştacheta performanţei rea muncii şi de regulilor tatea mczeluri-brînzeturl La Geoagiu — comună mine Petroşani s-au în- în final, noua instituţie tea între minus 2 şi 3
nr. 5, unde se va înfiinţa
ţia
a
de circulaţie. Ieri, o ase- încă un raion cu produse care urmează ca în viitor ' .......... immm/ tîlnit recent cu Eroul va dispune, pe lingă cele grade.
(Pagina a ll-a)
V.________________________