Page 13 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 13

Proletari din toate {ărlle, unlţl-vă I

                                                                                                                                                                                                                   lit pe ziaristul


                                                                                                                                                                                                    francez Midie! Planete


                                                                                                                                                                                               Tovarăşul  Nicolae  Ceauşcscu;   La   întrevedere   a   partici­
                                                                                                                                                                                              secretar   general   al   Partidu­  pat   tovarăşul   Cornel   Burti­
                                                                                                                                                                                              lui   Comunist   Român,   pre­  că,  membru  supleant  al  Co­
                                                                                                                                                                                              şedintele   Consiliului   de   Stat   mitetului   Executiv,   secretar
                                                                                                                                                                                              al  Republicii  Socialiste  Româ­
                                                                                                                                                                                              nia.  a  primit  luni  după-amia-   al C.C. al P.C.R.
                                                                                                                                                                                              ză   pe   ziaristul   francez   Mi-   Cu   acest   prilej,   tovarăşul
                                                                                                                                                                                              chel   Planchais,   redactor-şef   Nicolae   Ccauşescu   a   acordat
                                                                                                                                                                                              adjunct   al   ziarului   „Les   E-   un   interviu   cotidianului   pa­
                                                                                                                                                                                              chos“.                        rizian „Les Echos".






          ANUL XXVI Nr. 5 930                                                      MARJI 5 FEBRUARIE 1974                                                       4 PAGINI - 30 BANI
                                                                                                                                                                                                Literatura turistică        turistice   moderne   —   „Dic­
                                                                                                                                                                                                                            ţionare   Pontica".   Tipărite
         r                                                                                                                                                                                      a anului 1974               pe  baza  unei  concepţii  noi
                                                                                                                                                                                                                                       moderne
                                                                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                                                                                                şi
                                                                                                                                                                                                                                                    a-
                                                                                                                                                                                                                                ghiduri
                                                                                                                                                                                                  Literatura   turistică   a   a-   tractive,   titlurile   colecţiei
                                                                                                                                                                                                                                      turistică",
                                                                                                                                                                                                                                               „Bucu­
                                                                                                                                                                                                nului  1974  se  menţine,  în   („România   „Delta   Dunării",
                                                                                                                                                                                                                            reşti",
                      Maximă responsabilitate                                                         cu urmele încrucişate, programul de                                                       cea  mai  mare  parte,  în  ca­  „Staţiunile   balneare   româ­
                                                                                                                                                                                                                    consa­
                                                                                                                                                                                                     genurilor
                                                                                                                                                                                                              sale
                                                                                                                                                                                                drul
                                                                                                                                                                                                                            neşti")  vor  fi  bogat  ilustra­
                                                                                                                                                                                                crate  :  Ghiduri  şi  îndrepta­
                                                                                                                                                                                                re,   dicţionare,   hărţi,   albu­  te   cu   schiţe,   cu   fotografii'
                                                                                                                                                                                                                            alb-ncgru şi color.
                                                                                                                                                                                                me  fotografice,  lucrări  mo­
                pentru gospodărirea energiei                                                                    IţlĂTATIIil FUNCIARE i SE REALIZEAZĂ!                                                      literatură   bele­  S-a încheiat
                                                                                                                                                                                                nografice.
                                                                                                                                                                                                tristică de călătorie.
                                                                                                                                                                                                  Cum  e  şi  firesc,  în  plar.ul
                                                                                                                                                                                                Editurii   pentru   turism   pon­  acţiunea de
                                                                                                         Să  facă  alţii,  dar  să  nu   Cind  se  va  trece  Ia   bia  s-a  colmatat  şi  fundul   derea   va   reveni   lucrărilor   contractare pentru
                   electrice şi combustibililor                                                          uităm de propriile sarcini I  finalizarea            ei  este  acum  mai  înalt  cu    cu  directă  referinţă  la  ţa­  valorificarea ,   /
                                                                                                                                                                  metru
                                                                                                                                                                                  terenul
                                                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                         faţă
                                                                                                                                                              un
                                                                                                                                                                                                ra  noastră.  O  „Istorie  a  tu­
                                                                                                         Milionul  s-a  cheltuit,  pă-
                                                                                                         mîntul cînd va produce ?  obiectivelor?              arabil.  Atunci  cînd  sînt  ploi   rismului   românesc"   va   sta   legumelor
                                                                                                                                                              mai  mari,  apa  o  ia  razna
             Hotârîrea   Plenarei   comu­  lectrdce  este  hotărît  ca  toa­  misirea   In   1973   a   peste                                                 pe  culturi.  Care-i.  soluţia  ?   alături  de  un  „îndrumar  al
                                                                                                                                                                                                turismului
                                                                                                                                                                                                                în
                                                                                                                                                                                                          rutier
                                                                                                                                                                                                                    Româ­
            ne  a  C.C.  al  P.C.R.  şi  a   tă  producţia  de  oţel  reali­  1  400  tone  combustibil  con­  Cind  se  va  realiza  regu­                   Regularizarea   cursului   apei,   nia",   de   numeroase   ghiduri   In  toate  judeţele  s-a  în­
            Consiliului  Suprem  al  Dez­  zată   In   contul   angajamen­  venţional,   însumând   econo­  larizarea Văii Certejului ?  Inundaţiile   provocate   în   adîncirea  văii  pînă  la  văr­  judeţene,   utile   cunoaşterii   cheiat   acţiunea   de   con­
            voltării  Economice  şi  Socia­  tului   să   fie   obţinută   cu   mii  la  preţul  de  cost  de                      anul  trecut  de  Valea  Certe­  sarea  în  Mureş.  Cine  şi  ce   comorilor   turistice   din   di­  tractare   pentru   valorifica­
            le,   Decretul   Consiliului   de   energie   electrică   economi­  1,6 milioane lei.                                  jului au provocat C.A.P.   trebuie  să  facă  ?  E.M.  Cer-   verse  zone  ale  ţării  :  Ar­  rea   legumelor.   Unităţile   a-
            Stat  din  noiembrie  1973  au   sită.   O   iniţiativă   valoroasă   S-au   aplicat   multe   mă­  Lucrările   de   îmbunătăţiri                 tej  —  din  vina  căreia  s-a    geş,   Bistriţa-Năsăud,   Buzău,   gricole   cooperatiste   şi   de
            stabilit   sarcini   precise   pri­  a  prins  rădăcini  trainice  la   suri   de   gospodărire   raţio­  funciare  se  află  acum  la  or­       colmatat  valea  şi  se  produc   Covasna.   Dîmboviţa,   Iaşi,   stat  au  contractat  1  488  000
            vind   dezvoltarea   bazei   e-   S.T.A.  Haţeg  şi  a  dat  roade   nală   a   combustibililor   şi   dinea  zilei.  Comitetele  co­  Anchetă în   inundaţiile   —   cu   sprijinul   Mehedinţi.   Prahova,   Tul-   tone,  cu  143  000  tone  mai
            nergetice   a   ţării,   folosirea   bogate   în   1973.   Angajîn-   energiei   în   toate   unităţile   munale  de  partid  şi  consi­          Centralei   minereurilor   De­    cea,  Sibiu,  Vrancea.  Mono­  multe  legume  decît  în  anul
            mai   judicioasă  a  combusti­  du-se  să  lucreze  o  zi  pe  lu­  economice,   care   au   condus   liile   populare   comunale,   comuna Şoimuş  va,  trebuie  să  execute  lu­  grafii,   însoţite   de   hărţi   şi   precedent,   cantităţi   sporite
            bililor   şi   energiei,   închide­  nă   cu   benzină   economisită,   la   economii   substanţiale.   conducerile   unităţilor   agri­          crările   de   regularizare,   de-   ilustraţii,  vor  aduce  o  des­  au   fost   prevăzute   îndeosebi
            rea  oricăror  canale  de  ri­  colectivul  de  aici  a  înscris   Cu   toate   rezultatele   bune   cole  socialiste  au  sarcina  de            colmatare  şi  adâncire  a  al­   criere   a   unor   obiective   şi   la  roşii  şi  ceapă.  Coopera­
            sipă.  In  temeiul  acestor  do­  în  1973,  la  capitolul  eco­  obţinute   în   acest   domeniu,   a  mobiliza  şi  folosi  din  plin           biei.  Este  adevărat  că  s-a    itinerare   turistice   româ­  tivele   agricole   de   produc­
            cumente   şi   reglementări,   nomii,  peste  110  000  litri  de   se  mai  manifestă  încă  o  se­  toate   forţele   şi   mijloacele   Şoimuş  pagube  de  aproape   construit  şi  dat  în  folosin­  neşti,   a   unor   monumente   ţie   şi   întreprinderile   agri­
            oamenii   muncii   din   judeţul   benzină.   Acţiunea   continuă   rie  de  neajunsuri  care  tre­  de  care  dispun  pentru  gos­  un  milion  de  lei.  Au  fost   ţă   o   staţie   de   decantoare   ale  naturii.  Pe  lingă  versi­  cole   de   stat   din   judeţele
            Hunedoara   au   acţionat   cu   la  cote  superioare  în  acest   buie   înlăturate   hotărît,   de   podărirea  şi  folosirea  judi­  compromise  culturi  de  car­  pentru   reţinerea   reziduuri­  unea   românească,   vor   ve­  Buzău,   Ilfov,   Ialomiţa   şi
            fermitate  şi  răspundere  pa­  an al eficienţei economice.  urgenţă.   Transpunerea   în   cioasă  a  pământului,  in  fie­  tofi,  sfeclă  de  zahăr,  griu,   lor.  Aşa  că  în  prezent  nu   dea   lumina   tiparului,   în   Brăila   au   încheiat   contrac­
            triotică,   au'   stabilit   măsuri   La   I.R.E.   Deva,   printre   viaţă   a   măsurilor   stabilite   care  comună  şi  unitate  agri­  porumb   trifoliene   şi   fineţe   se  mai  fac  depuneri.  To­  limbi  de  largă  circulaţie  —   te  care  prevăd  creşteri  de
            concrete   menite   să   condu­  măsurile  de  reducere  a  con­  de  conducerea  de  partid  şi   colă   socialistă   s-au   stabilit   naturale.   Aceasta,   fără   a   tuşi,   regularizarea   cursului   franceză,   engleză,   germană,   18-33 la sută.
            că  la  reducerea  consumuri­  sumurilor   în   instalaţiile   de   de  stat  în  acest  important   —  pe  baza  programului  ju­  pune  la  socoteală  pagubele   acestei   văi   se   impune   cu   rusă   —   itinerarele   turistice
            lor   de   resurse   energetice,   transport  şi  distribuţie  a  e-   domeniu,   nu   constituie   o   deţean  de  îmbunătăţiri  fun­  provocate   C.A.P.   Hărău,   acuitate.     „Bucureşti   şi   împrejurimi"   In  toate  judeţele  se  des­
            la  gospodărirea  lor  chibzui­  nergiei   electrice,   s-au   rea­  problemă  de  moment,  ci  o   ciare  —  lucrările  care  tre­  Bîrsău  şi  I.A.S.  Mintia.  Ca-   C.A.P. Şoimuş trebuie să   şi  „Ghidul  Dunării".  Editu­  făşoară   pregătirile   pentru
            tă.   la   utilizarea  lor   raţio­  lizat   staţii   de   injecţie   în   chestiune   esenţială  de   dez­  buie  executate  în  acest  an.   re-i  .cauza?  E.M.  Certej  —   execute în lunca de la Ba-  ra  bucurcşteană  continuă  în   producerea   răsadurilor,   a
            nală, .economică.           instalaţiile   de   medie   tensi­  voltare   a   întregii   economii,   Ce  se  întreprinde  la  C.A.P.   spunea   tovarăşul   Brutus                  1974   tipărirea   hărţilor   tu­  culturilor   extratimpurii,   şi
                                                                                                                                                                                                                            se  execută  alte  lucrări  me­
             In   toate   unităţile   econo­  une,  prin  care  se  evită  'cir­  de   progres   multilateral   al   Şoimuş   pentru   înfăptuirea   Bocăniciu,   inginer   şef   al   N. BADIU   ristice ale oraşelor.     nite   să   asigure   o   recoltă
            mice  au  fost  aplicate  mă­  culaţiile  mari  de  puteri,  se   patriei.   De   aceea,   organele                   C.A.P.   Şoimuş   —   dever-                                   Editura   pentru   turism   va   bună   pentru   aprovizionarea
            suri   imediate   de   raţionali­  reduc   pierderile   de   aproa­  şi   organizaţiile   de   partid,   prevederilor   din   programe­  .sează  apele  reziduale  de  la   N. TlRCOB  lansa,  totodată,  o  nouă  co­  continuă  a  populaţiei  şi  a
            zare   a   consumurilor,   s-au   pe 30 de ori.         consiliile   şi   comitetele   oa­  le   proprii   de   îmbunătăţiri   flotarea   minereurilor   în   a-                    lecţie specifică literaturii  industriei de conserve.
            introdus   aparate   de   măsu­  O   măsură   eficientă   la   menilor   muncii,   organiza­  funciare ?              ceastă vale. Ca urmare, al­  (Continuare in pag. a 3-a)
            ră  şi:  control,  s-a  trecut  pe   I.V.  Călan  :  Stingerea  usca­  ţiile  sindicale  şi  ale  U.T.C.
            scară  largă  la  acţiunea  de   tă  a  cocsului  brichete,  ceea   au   datoria   de   a   acţiona
            autodotare   cu   dispozitive  şi   ce  duce  la  recuperarea  căl­  ferm  şi  responsabil  în  rîn-
            instalaţii   care   să   limiteze   durii   gazelor   inerte,   echi­  dul   maselor   de   salariaţi
            consumurile   excesive,   s-au   valentă   cu   economisirea   a   pentru   înlăturarea   oricărei
            stabilit   responsabilităţi   pre­  1  000  tone  de  combustibil   forme   de   risipă.   pentru     A             I în anul măreţelor evenimente                                                                       Al
            cise  de  urmărire  a  modu­  convenţional  pe  an.  De  a-   gospodărirea   cu   cea   mai
            lui  în  care  se  aplică  sarci­  semenea,   s-au   luat   măsuri   mare   grijă   a   combustibili­                                                                                                                 Xl-lea
            nile   trasate   de   conducerea   privind   recuperarea   gazu­  lor,   carburanţilor,   energiei   xxx-a               DITUIIDI îkIAI TE îll îklTDEPEDCA CflPIAI ICTÂ
            de  partid  şi  de  stat.  In  u-   lui  metan  folosit  la  produ­  electrice.
            nele   colective   de   muncă   cerea   cocsului   de   fluidiza­  Trebuie   identificate   şi   aniversare                                                                                                      Congres
            au   izvorât   valoroase   iniţia­  re,   creşterea   temperaturii   valorificate   cu   maximă   e-
            tive   care   vizează   sprijini­  aerului   insuflat   în   furnale   ficienţă  economică  toate  re­  a                                                                                                                 al
            rea  acestei  acţiuni  de  am­  —  toate  conducând  la  eco­  zervele  materiale  şi  de  in­
            ploare   naţională.   Salariaţii   nomii   de   combustibil   con­  teligenţă   tehnică,   trebuie
            de   la   oţelăria   electrică   a   venţional,  de  cocs  metalur­  re^nalizate   şi   completate   Eliberării          CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN                                                             1 « 1 ■>*
            C.S.   Hunedoara   au   hotărît   gic,  de  energie  electrică  şi   planurile  de  măsuri  cu  pro­
            ca  la  fiecare  cuptor  să  rea­  gaz metan.           punerile   şi   soluţiile   cele
            lizeze  o  şarjă  pe  lună  cu   Şi  ceferiştii  Depoului  Si-   mai   valoroase,   programele
            energie   electrică   economisi­  meTia  şi-au-  formulat  o  ini­  sr  fie  *  concrete,  -  mobiliza­                                                               Tone de... senin
            tă.   Transpusă   integral   în   ţiativă   privind   reducerea   toare,   să   conducă   la   îm­  Bilanţ prestigios in
            fapt.  numai  în  lunile  no­  resurselor   energetice:   „Toa­  bunătăţirea   radicală   a   acti­
            iembrie   şi   decembrie   din                          vităţii  de  utilizare  şi  gos­
            anul   trecut   s-au   economisit   te   trenurile   din   programul                         economia hunedoreană                                                în abatajele Petrilei
            aici  300  000;  kWh,  iar  pe   unei  zile  pe  lună  —  re­  podărire   a   resurselor   ener­
            ianuarie  încă  160  000  kWh   morcate   cu   combustibil   e-   getice. Responsabilităţi ma-
            energie   electrică.   In   acest   conomisit".   Efectul   econo­
                                                                                                                                                                 ...Trecuse  o  zi,  apoi  încă
            an, colectivul oţelăriei e-  mic al iniţiativei: econo­  (Continuore In pag. a 3-a)         după prima lună a anului                                una,   in   calendare  nu   mai   Gheorghe   Pavel,   secretarul   mos...  Parcă  ar  veni  primă­
                                                                                                                                                                                                                          vara !
                                                                                                                                                                                             comitetului de partid.
                                                                                                                                                                era  nici  o  filă  din  luna  ia­  —  Notaţi  —  ne  transmite   ...Aşa  se  arăta  vremea  şi
                                                                                                                                                                nuarie  1974,  şi  despre  multe   noul  secretar  al  comitetului   la  jumătatea  săptăminii  tre­
                                                                                                      • PRODUCŢIA INDUSTRIALĂ - DEPĂŞITA CU 22                  din  însemnările  aşternute  in   de  partid  —  că  în  aceste  zile   cute.  In  ciuda  faptului  că  ne
                                                                                                         MILIOANE LEI                                           carneţel,  chiar  la  jumătatea   ale  începutului  de  februarie   aflam  încă  în  ianuarie,  miez
                                                                                                                                                                sâptămînii  trecute  se  putea   are  loc  o  acţiune  de  împros­  de  iarnă,  soarele  încălzea  bi­
              Faza judeţeană a Festivalului                 50 de anMe ia înfiinţarea                 © REALIZĂRI DE SEAMĂ LA MAJORITATEA SORTI­                spune  că  şi-au  trăit  traiul.   pătare a agitaţiei vizuale, iar  ne  pămîntul,  iar  pomii  pă­
                                                                                                         MENTELOR...                                            Numele  minerilor  de  la  Petri­                         reau  gata  să-şi  scoată  mu­
                                                                                                                                                                la,  cu  care  discutasem,  păre­
               de teatru, poezie patriotică                   formaţiei de căluşari                   ® ...DAR SI INDICATORI NEREALIZATI - MOTIV DE             rile  şi  iniţiativele  personale,                        gurii.   Cerul   rămînea   senin
                                                                                                                                                                                                                          cea  mai  mare  parte  de  timp.
                                                                                                         REFLECŢIE Şl ANGAJARE                                  o  sumedenie  de  alte  notiţe   @  Realizările,  în      Şi,  ceea  ce  era  deosebit  de
                      si revoluţionară                           din Rîu de Mort                                                                                despre  locuri,  starea  vremii   continuă  ascendenţă    frumos,  de  la  un  schimb  la
                     »____________i________ _                                                                                                                   etc.   rămîneau   valabile   în                           altul  minerii  Petrilei  raportau
                                                                                                        Economia   hunedoreană   a   scară  largă  a  rezervelor  ma­  continuare,  dar  cifrele  se  în­  ®  Voicu  şi  ortacii   rezultate  din  ce  în  ce  mai
                                                                                                      încheiat  prima  lună  a  anului
                                                                                                                                  teriale  şi  umane,  perfecţiona­
                                                                                                                                                                vechiseră  cu  siguranţă.  Aşa
                      „Partid,                            Sărbătoare folclorică                       jubiliar  1974  cu  realizări  de   rea  planificării,  organizării  şi   •că,  deunăzi,  am  cerut  la  „09"   Iui  au  extras  1000   bune.  Cifrele  pe  care  le  no­
                                                                                                                                                                                                                          tam  la  dispeceratul  minei  se
                                                                                                      prestigiu.
                                                                                                                      conducerea
                                                                                                                                  conducerii  producţiei,  genera­
                                                                                                                Sub
                                                                                                                                                                      Petrila.
                                                                                                                                                                mina
                                                                                                                                                                             Ne-a
                                                                                                                                                                                   răspuns
                                                                                                      permanentă  şi  competentă  a   lizarea  metodelor  moderne  de   noul  director  al  exploatării,   de tone în plus  schimbau  de  la  o  oră  la  alta,
                                                                                                                                                                                                                          nu
                                                                                                                                                                                                                              mai
                                                                                                                                                                                                                                   puteau
                                                                                                                                                                                                                                          avea  decît
                                                                                                                                  lucru,  a  experienţei  pozitive
                                                                                                      organelor  şi  organizaţiilor  de
                 inima                                    la poalele Retezatului                      partid,  toate  colectivele  de   şi  a  iniţiativelor  valoroase,  în­  tovarăşul  inginer  Valeriu  Stan-         valoare  de  simbol.  Iar  la  gu­
                                                                                                                                                                ciu :
                                                                                                                                                                                                                          ra  minei,  cînd  ii  întîmpinam
                                                                                                                                  tărirea  disciplinei  tehnologice
                                                                                                      muncă  şi-au  verificat  deplin
                                                                                                                                                                 —  Pe  luna  ianuarie,  colec­
                                                                                                      capacitatea  de  acţiune  şi  in­  şi  a  muncii  -  iată  principalii   tivul  nostru  de  munca  a  ex­  în  perioada  ce  urmează  in­  pe  minerii  care  ieşeau  din
                                                                                                                                                                                                                          şut,  se  observa  după  zîmbe-
                                                                                                                                                                                             tenţionăm  să  facem  din  sala
             Festivalul   dc   teatru,   poezie   patriotică   şi   Duminică,   la   căminul   cultural   din   satul   teligenţa  tehnică,  au  depus   factori   care   au   condus   la   tras  peste  plan  220  tone  de   de  apel  un  loc  al  sfatului   tele   amestecate   cu   cărbune
           revoluţionară  a  adus  la  confruntarea  jude­  Clopotiva,  sute  de  localnici  şi  oaspeţi  din   eforturi  susţinute  pentru  rea­  realizarea  succeselor  de  pres­  cărbune.  Sectoarele  I,  II,  III   mineresc  şi  al  educaţiei.  Fa­  pe  chipul  lor,  că  acolo,  jos,
           ţeană—ce   a   avut   loc   duminică   în   sala   alte  părţi  au  ţinut  să  asiste  la  sărbătorirea   lizarea  sarcinilor  de  plan  şi   tigiu  din  prima  lună  a  anu­  şi  IV  au  realizat,  în  ordine,   cem  o  scenă  pentru  scurte   în  „cerul"  abatajelor,  tonele
           „Arta"  din  Deva  —  sute  de  elevi  din  li­  unui   însemnat   eveniment   :   aniversarea   a   a   angajamentelor,   pentru   lui.             producţii   suplimentare   de   reprezentaţii  ale  brigăzii  de   de  senin  nu  veneau  singure,
           ceele  de  cultură  generală,  de  specialitate  şi   50  de  ani  de  la  înfiinţarea  formaţiei  de  că­  realizarea  înainte  de  termen   In  rindul  unităţilor  econo­  485,  459,  1  088  şi  939  tone   agitaţie,  continuăm  emisiuni­  ci  erau  smulse  de  mineri  din
           din  şcolile  profesionale.  Formaţii  de  teatru,   luşari  din  Rîu  de  Mori.  Cu  acest  prilej,  a  a-   a  cincinalului.  Marea  întrece­  mice  cu  cele  mai  bune  rea­  de cărbune.  le  locale  ale  staţiei  de  radio­
           montaje   literar-muzicale,   brigăzi   artistice   vut  loc  şi  inaugurarea  noului  sediu  al  cămi­  re  socialistă  se  desfăşoară  la   lizări  se  înscriu  C.S.  Hune­  —  Cit  are  Voicu  în  plus,  to­  amplificare.  Comuniştii  vor  fi,   măruntaiele  muntelui,  cu  su­
           de  agitaţie,  recitatori  au  reprezentat  ia  faza   nului  cultural.  Festivitatea  inaugurării  a  fost   cote  înalte  in  fiecare  unitate   doara  şi  E.M.  Vulcan  -  cele   varăşe director ?  ca  întotdeauna,  promotorii  şi   doarea  şi  efortul  pe  care  le
           pe  judeţ  liceele  nr.  2.  pedagogic,  „Decebal",   urmată  de  spectacolul  fazei  zonale  a  „Festi­  economică,  în  fiecare  colectiv   două   destoinice   colective   —  Brigada  lui  Voicu  de  la   animatorii  întrecerii  socialiste.   presupune   în   mod   firesc
           industrial  minier  şi  industrial  de  construc­  valului căluşarului transilvănean".     de  muncă.  Peste  tot  domneş­  muncitoreşti  care  au  chemat   „trei"  a  dat  suplimentar  1  000   Avem  certitudinea  că  sarcini­  munca din adîncuri.
           ţii  din  Deva,  liceele  nr.  '1  şi  2  şi  grupul   La   începutul   festivităţii,   profesorul   Tibe-   te  o  însufleţită  atmosferă  de   la   întrecere   colectivele   de   de  tone,  cu  un  randament  de   le  de  plan  se  vor  realiza  rit­
           şcolar   siderurgic   din   Hunedoara,   liceul   şi   riu   Ciorogaru,   directorul   căminului   cultu­  angajare  şi  entuziasm  în  în-   muncă  din  industria  meta­  circa  10  tone  de  cărbune  pe   mic,  situaţia  se  va  îmbună­  —  Colectivul  nostru  de  mun­
           şcoala  profesională  Simeria.  liceul  şi  grupul   ral,  a  prezentat'  istoria  de  o  jumătate  de   tîmpinarea  celor  două  mari   lurgiei   feroase   şi   industria       tăţi.                        că - îmi spunea inginerul
           şcolar  Lupeni.  liceele  din  Brad,  Călan.  Ha­  veac   a   dansului   câluşeresc   pe   meleagurile   evenimente  ale  anului  -  a   carboniferă  din  ţară,  onorîn-   post.  Râmîne  să  ne  unim  în
                                                                                                                                                                continuare  forţele  şi  să  facem
           ţeg-   Petrila,   Uricani,   Liceul   agricol   Geoa-   comunei,  subliniind  că  în  anii  de  după  23   XXX-a  aniversare  a  Eliberării   du-şi  astfel  exemplar  anga­  planul.  —  Am  notat,  tovarăşe  se­       MARIN NEGOITA
           giu,   Grupul   şcolar   din   Gurabarza,   Şcoala   August  1944,  căluşarii  din  Rîu  de  Mori,   patriei  şi  Congresul  al  Xl-lea   jamentele   asumate.   Siderur-   —   Nu  închideţi  încă...  Aş   cretar...  Cum  este  vremea  la
                                                                                                                                                                                             Petrila ?
           profesională comercială din Petroşani.     Clopotiva  şi  Valea  Dîljii  şi-au  etalat  mă­  al  P.C.R.  —,  evenimente  cu   giştii  hunedoreni  au  realizat   dori să vorbesc cu tovarăşul
             Confruntarea   artistică   de   duminică,   orga­  iestria  în  cele  mai  importante  momente  din   rezonanţe  profunde  în  munca   suplimentar  sarcinilor  de  plan          —  Soare, cald, timp fru­       (Continuare in pag. a 3-a)
           nizată  de  Comitetul  judeţean  al  U.T.C.  şi   viaţa culturală a judeţului.             şi in viaţa poporului nostru.  ale  lunii  ianuarie  3  000  tone
           Inspectoratul  şcolar  judeţean,  a  oferit  mo­  A   luat   apoi   cuvîntul   tovarăşul   David   La  scadenţa  primei  luni  a   fontă,  2  500  tone  oţel,  3  500
           mente  de  adine  conţinut  educativ  —  multe   Lazăr.  secretar  al  Comitetului  judeţean  Hu­  anului  1974,  economia  jude­  tone  laminate,  700  tone  cocs
           într-o  aleasă  interpretare  —  care  au  entu­  nedoara  al  P.C.R.,  vicepreşedinte  al  Comi­  ţului  Hunedoara  se  înscrie  cu   metalurgic,  iar  minerii  vulcă-                                                     a
           ziasmat   publicul,   dezvăluindu-i   autentice   tetului   executiv   al   Consiliului   popular   ju­  realizări   deosebite.   Planul   neni  au  extras  peste  preve­  Ample modernizări la laminorul „800
            talente.  Mesajul  patriotic  —  ce  a  aureolat   deţean,  care  a  arătat  în  cuvîntul  său  că   producţiei  industriale  a  fost   deri  mai  mult  de  7  000  tone
           montajele  literar-muzicale  şi  versurile  —  a   sărbătorirea  a  50  de  ani  dc  la  înfiinţarea   depăşit  cu  peste  22  milioane   de cărbune.   începute  în  urmă  cu  cîţiva  ani,  lucrările   gă   mărirea   rapacităţii   productive   a   secţiei,
            fost   liantul   dintre   interpreţi   şi   spectatori,   formaţiei  de  căluşari  din  Rîu  de  Mori,  în   lei,  materializat  intr-un  mare   Cuvinte   de   apreciere   se   pentru   modernizarea   şi   extinderea   lamino­  o  substanţială  îmbunătăţire  a  calităţii  şi  di­
            însufleţindu-i   deopotrivă.   Au   fost   clipe   în   anul   marilor   noastre   evenimente   —   cea   volum  de  produse  fizice.  De   cuvin  şi  la  adresa  Centralei   rului  de  800  mm  de  la  C.S.  Hunedoara  au   versificării   structurii   sortimentale   a   produc­
            care  „Cîntecul  de  leagăn  al  Doncăi",  „Fiul   de-a  XXX-a  aniversare  a  Eliberării  patriei   remarcat  că  acest  spor  de   cărbunelui  Petroşani  care,  în   intrat  în  etapa  finală.  Utilajelor  de  înaltă   ţiei de laminate.
            luptătoarei”,  „Blestem",  „In  lunga  noapte  ,   şi  Congresul  al  Xl-lea  al  P.C.R.  —  trebuie   producţie  a  fost  obţinut  în­  ciuda  greutăţilor  întîmpinate   tehnicitate  montate  deja  li  s-au  alăturat  de
            „Da  !  mai  avem",  Tribunul",  „Trebuiau  să   să  constituie  o  punte  de  legătură  între  suc­  deosebi   pe   seama   creşterii   în  1973,  a  demarat  bine  în   curînd  maşinile  cu  role  hiperbolice  de  în­  In  momentul  de  faţă,  constructorii  de  Ia
                                                                                                                                                                                                                                     ritmul
                                                                                                                                                                                                                                            de
                                                                                                                                                                                                            I.C.S.
                                                                                                                                                                                                                   Hunedoara
                                                                                                                                                                                                                                                lucru
                                                                                                                                                                                                                             grăbesc
            poarte  un  nume".  „Roşu,  galben  şi  albas­  cesele  trecute  şi  cele  viitoare,  spre  continua   productivităţii  muncii,  indica­  acest  an  şi  a  încheiat  prima   dreptat   laminate,   alte   maşini   de   cojit   şi   Ia  montarea  instalaţiei  de  sablat  cu  alice  şi
            tru".   „August",   „Patria",   „Partidul"   şi   atî-   înflorire  a  artei  iipŞşţre  populare,  ^btodatâ.   tor  depăşit  în  această  primă   lună  cu  un  plus  apreciabil  de   polizat  bare,  precum  şi  3  cuptoare  de  tra­  de   control   nedestructiv   ultrasonic.   Efortu­
            tea  alte  poezii  desprinse  din  lupta  eroică  a.   vorbitorul   a   transfeiă,   ,îp   numSlVdli'foiilui   lună  a  anului  cu  32  lei/sala   cărbune  (peste  16  000  tone)   tament termic.
            poporului şi din prezentul socialist, au fă-  Comitetului judeţean de partid şi ăl Co-    riat  faţă  de  sarcina  de  plan   -  ca  urmare  a  măsurilor  lua­  Investiţiile  făcute  pînă  acum  —  remarca   rile  lor  sînt  îndreptate  şi  spre  finalizarea
                                                                                                      Utilizarea  raţională  a  capa   te  de  conducerea  partidului   ing.  Ioan  Mihuţ,  şeful  serviciului  plan-dez-   celor  10  gropi  de  răcire  a  laminatelor  şi  a
                                  LUCIA LICIU                                 C. DROZD                cităţilor  de  producţie,  a  for   şi statului, a hărniciei oame-  voltare din combinat — au permis, pe lin­  cuptorului cu vatră cu role.
                                                                                                      ţei  de  muncă  şi  a  timpului
                                                                                                      de lucru, valorificarea pe  (Continuare în pag. a 3-a)
                      (Continuare în pag. a 3-a)                 (Continuare in pag. a 3-a)
                                                                        ACJIUNI CU CARTEA         menea   instruire   a   avut   gospodina,   pescăria   Alba­            să   devină   un   centru   ur­  Muncit   Socialiste,   minerul
                                                                                                  loc   la   S.M.A.  Deva,  pri­  tros   şi   magazinul   ali­  /**       ban   de   polarizare   Inter-   şef   de   brigadă.   Petro   opt   săli   dc   clasă,   şi   de
                                                                                                  lej  cu  care,  pe  baza  ex­  mentar   nr.   18,   toate   din                                                              spaţii  anexe  care  vor  per­
                                                                         In   cailrul   „Săptăminii                                                                       comunală   —   a   început   Constantin,   dc   Ia   E.M.   mite   desfăşurarea   optimă
                                                                        cărnii   social-politicc“,   că­  punerilor  făcute  şi  a  ma­  Petroşani.  «T A                 construcţia   unui   nou   bloc   Lupeni.   Au   fost   discuta­  a   procesului   educativ.   In
                                                                        minul   cultural   şi   Şcoa­  terialelor   prezentate,   me­                            iUra.    cu   şase   apartamente   şi   te   probleme   de   producţie,   iuc.ru   la   Hunedoara   se
                                                                        la   generală   din   Blăjeni   canizatorii   şi-au   îmbogăţit   SCOALĂ CU 24 SĂLI               spaţii   comerciale   Ia   par­  de   viaţă.   Numeroşi   stu­  mai   află   o   grădiniţă   cu
                                                                        au   organizat   o   expoziţio   nivelul   cunoştinţelor   im­  DE CLASA                          ter.   Constructorii.   deşi   denţi   au   adresat   invitatu­
            •  MODELISM: Realizări şi perspective                       de   carte   social-polttică,   cu   puse   tle   meseria   pe   care                             timpul   este   friguros,   lu­  lui   întrebări.   Ia   care   au   cămin, de 250 locuri.
                                                                        vînzare,   un   concurs   „Ci­  o practică.           In   microraionul   nr.   15                crează   intens   la   săparea   primit   răspunsuri   bine
                                                                        ne  citeşte  —  cunoaşte"  şi                       din   Deva   a   început   con­               fundaţiilor.              documentate, la obiect.
            •  OPINIA ANTRENORULUI                                      altul   cu   tema   „File   din   MAGAZINE   ALIMENTARE   strucţia  unei   noi  şcoli  cu   o zi    Acest   nou   edificiu   care   Aici   se   vor   mai   orga­  VREMEA
                                                                        istoria   U.T.C."   S-au   vîn-   MODERNIZATE       24  săli  de  clasă.  In  para­               va   contribui   Ia   îmbogăţi­  niza   astfel   de   întîlniri,
                                                                        dut   elevilor   şi   cetăţenilor                   lei   s-au   atacat   lucrările               rea   zestrei   şi   înfrumuse­  care   se   dovedesc   deosebii   Pentru 24 ore
            •  PREGĂTIRI,  MECIURI  DE  VERIFICARE:                     comunei   cărţi   în   valoare                      şi   la   sala   dc   gimnastică              ţarea   arhitecturii   comu­  de utile.
                                                                                                                    Jiu­
                                                                                                       localităţile
                                                                                                   In
                                                                        de peste 1 500 ici.       lui,   ca   dealtfel   Văii   toate   amplasată   în   apropierea       nei   se   adaugă   celor   două                      Vremea   se   menţine   re­
                                                                                                                în
            Mureşul — Jiul 1—4 (0—1)                                                              localităţile   judeţului,   con­  şcolii.                               blocuri   cu   cite   şase   a-                      lativ   călduroasă,   cu   cerul
                                                                                                                              Elevii
                                                                                                                                               nou
                                                                                                                                    din
                                                                        INSTRUIRI CU              tinuă   acţiunea   de   moder­  cartier   devean   acest   avea   LA    partamente   şi   magazine   GRĂDINIŢĂ CU CĂMIN      mai   mult   noros.   Vor   că­
                                                                                                                                          vor
                                                                                                                                                                          la
                                                                                                                                                                              parter,
                                                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                                                                                     construite
                                                                                                        a
                                                                                                                  comer­
            •  CUPA  TINERETULUI:  Campionii  munici­                   MECANIZATORII             nizare   cu   unităţilor  alimentar.   ocazia  să  înceapă  anul  de    date   în   folosinţă   în   anul   PENTRU COPIII    dea  ploi  locale.  Vîntul  va
                                                                                                           profil
                                                                                                  ciale
                                                                                                                            invăţămînt
                                                                                                                                      1874—1975
                                                                                                                                                r
                                                                                                                                                                          trecut.
                                                                         In   aceste   zile,   în   sta­  Astfel,   unităţile   nr.   44,   casă nouă.                                              HUNEDORENILOR              sufla   moderat,   cu   Intensi­
            piului Petroşani la schi.                                   ţiunile   pentru   mecaniza­  din  Vulcan,  şi  77  din  car­                                                                                          ficări   temporare   din   sud
                                                                        rea   agriculturii   din   jude­  tierul   Braia-Lupcni   vor   A ÎNCEPUT                         ÎNTILNIRE
                                                                                                                                                                                                     La  Hunedoara  a  fost  da­
                                                                        ţul   nostru   s-au   organizat   adopta   sistemul   desfacerii              ALTA                                          tă  în  folosinţă  o  grădini­  şi   sud-vest.   Temperatura
             ®  Atletismul  hunedorean  se  menţine  încă  sub          instruiri   cu   mecanizatorii   prin   autoservire.   Moder­  CONSTRUCŢIA UNUI                   EMOŢIONANTA               ţă  cu  cămin,  cu  o  capa­  va   fi   cuprinsă,   ziua,   în­
                                                                        avînd   ca   temă   respecta­  nizările   continuă   la   uni­  NOU BLOC                                                    citate   dc   200   de   locuri,   tre  4  şi  10  grade,  iar  noap­
                                                                                                                                                                           Studenţii
                                                                                                                                                                                             dc
                                                                                                                                                                                    Institutului
                                                                            normelor
                                                                                        proiec­
             ştacheta performanţei                                      rea   muncii   şi   de   regulilor   tatea   mczeluri-brînzeturl   La   Geoagiu   —   comună      mine   Petroşani   s-au   în-   în   final,   noua   instituţie   tea   între   minus   2   şi   3
                                                                                                  nr.  5,  unde  se  va  înfiinţa
                                                                        ţia
                                                                                     a
                                                                        de circulaţie. Ieri, o ase-  încă un raion cu produse  care urmează ca în viitor  ' .......... immm/  tîlnit recent cu Eroul  va dispune, pe lingă cele  grade.
                                              (Pagina a ll-a)
                                                                      V.________________________
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18