Page 14 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 930 © MARJI 5 FEBRUARIE 1974
PREGĂTIRI, MECIURI DE
Realizări şi
VERIFICARE
Persistă de cîţiva ani, în De asemenea, s-au obţi ele, mişcarea sportivă din pionatului R.S.R. de aero-
mişcarea sportivă hunedo- nut următoarele clasificări: judeţul nostru se poate modele captive la Deva,
reană, prezenţa modeliştilor 5 maeştri ai sportului — mîndri. Aceste rezultate se din lipsa unei piste cores
pe cele mai înalte trepte Ladislau Balo (Voinţa De datoresc unui grup restrîn? punzătoare. Considerăm că Iureşul -
ale performanţelor republi va) ; Elena Balo (Voinţa de sportivi fruntaşi, care amenajarea unei piste bitu-
cane şi internaţionale. Mo- Deva) ; Iosif Kokossy (Sani de cîţiva ani sînt aceiaşi. minizate de aeromodele
deliştii au făcut şi au dus tarul Deva) ; Daniel Cazacio Dealtfel, dacă ne referim captive la Deva este foarte 1-4 (04)
cel mai mult, cu cele mai (Sportul studenţesc Hune la numărul sportivilor le necesară şi, cu eforturi mi
bune rezultate, faima spor doara) ; Ştefan Pop (Jiul gitimaţi (în anul 1973 — nime, se poate realiza.
tivă a meleagurilor hune- Petroşani); 11 sportivi ca 39 sportivi), putem trage De asemenea, localurile Meciul celor două divizio deosebit de puternice, prin
dorene. De subliniat faptul tegoria I ; 11 sportivi cate concluzia că schimbul de unde-şi desfăşoară activita nare hunedorene a stîrnit in zidul devenilor, zid foarte
că din acest sport tehnico- goria a Il-a ; 2 sportivi ca mîine al maeştrilor sportu tea sportivii sînt necores teresul spectatorilor deveni slab... construit).
aplicativ s-a ridicat primul tegoria juniori I. lui de azi nu este asigurat. punzătoare. Cu toate aceste încă cu cîteva zile înaintea De partea cealaltă, ne-a
campion şi recordman mon Situaţia pe asociaţii şi Din cele 9 secţii de mode dificultăţi, modeliştii sînt disputării sale. Jiul urma să surprins jocul neconcludent
dial din judeţ : Maestra cluburi se prezintă astfel : lism afiliate, doar 4 acti hotărîţi ca în cursul anului cosească la Deva după două al Mureşului. Bine pregătiţi
sportului, Elena Balo, din Jiul Petroşani — 9 cam vează, restul neavînd acti 1974 să confirme rezulta prime rezultate negative în fizic, jucătorii Murcşuliţi s-au
Deva. pioni R.S.R. ; 3 locuri II ; vitate în 1973. Secţii de tele obţinute. meciurile susţinute (infrîn- dovedit, din păcate, deficitari
Cu ajutorul Maestrului In atenţia comisiei de gere cu 2—1 la chimia Rin. mai ales în jocul la mijlocul
sportului Iosif Kokossy, se modelism se află îndruma Aspect din timpul desfăşurării finalei de şah din cadrul Vîleea şi egal, 1—1, la Ener terenului şi sub aspectul ideii
cretarul comisiei judeţene rea şi pregătirea sportivilor „Cupei tineretului", la Liceul din Vulcan. gia Rovinari), în timp ce Mu tehnico-tactice. Este drept,
de modelism, vom face o M O D E L I S M nominalizaţi în loturile na Foto : ŞT. NEMECEK reşul înregistrase două victo nu trebuie să ne alarmăm,
trecere în revistă a rezul ţionale care vor reprezenta rii categorice (4—0 cu Sp. mai este timp pentru finisă
tatelor din anul trecut, ţara în acest an la două studenţesc Hunedoara şi 3—1 rile necesare şi, probabil că
punctînd şi obiectivele pe performanţă, ca cele de la campionate mondiale şi un cu Minerul Ghelar), ceea ce folosirea întregului lot de ju
acest an, care vor eviden I loc III ; 4 recorduri Aurul Brad, Dacia Orăştie, campionat european. In a- anunţa o partidă atractivă, cători, inclusiv a celor veniţi
ţia perspectivele dezvoltă R.S.R. ; 1 maestru al spor Sportul studenţesc Hune cest sens se impune întă interesantă, reprezentînd şi pentru încercare, nu a fa
tului. Sanitarul Deva :
rii acestui sport. campioni R.S.R. ; 10 locuri 5 doara, care în trecut au rirea bazei materiale la un bun prilej de verificare, vorizat o evoluţie clară, con
In cursul anului 1973, mai reală, mai convingătoare, vingătoare, omogenă. Semne
modeliştii din asociaţiile şi II ; 3 locuri III ; 1 maestru avut frumoase rezultate, în secţiile de performanţă de pentru ambele formaţii. reale de întrebare în consti
cluburile sportive ale jude al sportului. Voinţa Deva : 1973 nu au avut activitate. la Jiul Petroşani, Sanitarul CUPA TINERETULUI In final, spectatorii n-au tuirea formaţiei de bază a
ţului Hunedoara au parti 4 campioni R.S.R. ; 4 locuri Lipsa de interes a asocia Deva şi Voinţa Deva, care fost înşelaţi în aşteptările Mureşului ridică însă ■ com
cipat la 5 campionate ale II ; 3 locuri III ; 1 nou re ţiilor sportive a făcut ca au sportivi nominalizaţi în lor, doar probabil suporterii partimentele de la mijloc şi
R.S.R. ; 3 concursuri inter cord R.S.R. ; 2 maeştri ai aceste secţii să se dizolve. loturile R.S.R. de aeromo Mureşului au fost ceva mai de la înaintare. Am reţinut
naţionale şi două campio sportului. Corvinul Hune Situaţia nu este roză nici dele captive, rachctomode- Campionii municipiului necăjiţi, mai supăraţi pe e- din evoluţia ^Iureşului, ca
nate europene. doara : 1 loc III. la celelalte secţii. încă nu le şi navomodele. chipa favorită, pentru în- fapte pozitive, perspectiva ti-
La competiţiile interne Toate aceste rezultate s-a ajuns la o cointeresare Comisia judeţeană şi-a frîngerea neaşteptat de ca nărului Merla şi dăruirea ve
s-au obţinut următoarele frumoase au fost concreti a factorilor care răspund propus pentru anul 1974 tegorică. Altfel, meciul a teranului Şchiopii, autorul
rezultate: 18 titluri de cam zate în tradiţionalele cla de sporturile tehnico-apli- realizarea următoarelor o- Petroşani la schi satisfăcut sub aspectul dina unicului gol al echipei sale,
pioni ai R.S.R. ; 5 noi re samente de fine de an pe cative — organizaţia pio biective: participarea la 6 mismului, vitezei de joc şi iar ca negative „preocupările"
corduri republicane ; 17 federaţii. Modeliştii judeţu nierilor, U.T.C,. consiliile şi campionate naţionale; par fazelor dese de poartă, luînd lui Silaghi şi Ceauşii vizavi
locuri II ; 8 locuri III ; 8 lui nostru se situează din comitetele sindicatelor, aso ticiparea la două concursuri Pe pirtia „Slima" din CAROL FEIER (F.S.H. Vul forma, pe alocuri, a unei de adversari şi nu de minge
recorduri judeţene. nou printre fruntaşii pe ra ciaţiile şi cluburile sporti internaţionale ; participarea Parîng şi în împrejurimile can) la categoria 15-1» ani veritabile întîlniri oficiale, de Şi joc.
La competiţiile externe mură: navomodelism: Leon ve — de a da sprijinul ne sportivilor nominalizaţi în cabanei Rusu s-au desfăşu şi PETRE STOICA (Educa campionat. Este adevărat, In acest meci au cvolui o
s-au înregistrat următoare tin Ciortan (Jiul Petroşani) cesar pentru dezvoltarea loturile R.S.R. la campio rat întrecerile etapei mu torul Lupcni) Ia categoria reuşita spectacolului poate fi serie de tineri jucători, iar
le rezultate : Voinţa Deva — locul I ; Frederic Csazar modelismului, un sport teh- natele mondiale de aero nicipale a „Cupei tineretu 19-30 ani, în proba de sla pusă mai mult în seama Ji Jiul, în absenţa titularilor
— locul 2 pe echipe la pro (Jiul Petroşani) — locul II; nico-aplicativ cu mare pri modele captive şi racheto lui" Ia schi. lom uriaş ; GHIZELA NE- ului, care în această etapă a Georgescu, Niţu. Stoichiţâ şi
ba de rachetoplane 2,5 N/S rachetomodelism : Brutus ză la tineret şi deosebit de modele şi campionatul eu In probele de fond şi sla MECEK (Grupul şcolar mi pregătirilor se prezintă bine Ion Gabriel, a aliniat ciţiva
la Criteriul european de Bocaniciu (Sanitarul Deva) util în producţie. ropean de navomodele. lom uriaş s-au întrecut pes nier Lupeni) — Ia 15-19 antrenată sub raport fizic şi jucători care s-au străduit şi
rachetomodele (Dubnice — Cu privire la bazele spor Dintre obiectivele pe 1974 te 60 de concurenţi şi con- ani ; MARIA IMLING (Ener tehnico-tactic. Am spune că au reuşit să nu se simtă ab
R.S. Cehoslovacă) ; Sanita — locul II ; Elena Balo tive, putem spune că în mai notăm: 13 campioni j curente din întreprinderi, se prezintă chiar prea bine, senţa titularilor. Nu ne gră
(Voinţa Deva) — locul III ;
rul Deva — locul 4 pe e- Iosif KokGssy (Sanitarul afara lacului de navomo R.S.R. ; 8 noi recorduri j instituţii şi şcoli. Intreceri- gia Paroşeni) la 19-30 ani ; ceea ce implică pericolul in bim însă cu evidenţierile.
chipe la proba de durată dele de la Petroşani, o altă R.S.R. ; 11 secţii afiliate ; ; le au beneficiat de cele mai NICOLAE CIUREA (Grupul trării prea devreme în for Aşteptăm să demonstreze în
cu paraşută 2,5 N/S la Cri Deva) — locul IV ; Ladis bază. nu există, sportivii 127 sportivi legitimaţi ; 3 : optime condiţii naturale şi şcolar minier) la 15-19 ani ; ma maximă, competiţională, continuare utilitatea lor în e-
teriul european de racheto lau Balo (Voinţa Deva) — noi maeştri ai sportului ; 9 ZOLTAN UŞURELU (Mine dar nu ne îndoim că antre chipa Jiului.
modele (Dubnice — R. S. locul VI; Iosif Varga (Voin fiind nevoiţi a se antrena sportivi categoria I ; 14 ■ organizatorice de concurs. norul Traian Ivănescu ştie Arbitrul N. Florea (Deva) a
Cehoslovacă); Leontin Cior ţa Deva) — locul VIII. pe terenuri improvizate sau sportivi categoria a Il-a ; ! Locurile întîi, pe probe şi rul Lupeni) — la 19-30 ani, ce are de făcut. Dincolo de condus următoarele formaţii
tan (Jiul Petroşani) — lo Se poate aprecia că re necorespunzătoare. Din a- 24 sportivi categoria a i categorii de vîrstă, şi titlu- toţi în proba de fond. pregătirea fizică, reţinem în — Jiul : Mihalache (Oace) —
cul IX la Campionatul eu zultatele obţinute în anul ceastă cauză, comisia de IlI-a ; 25 sportivi categoria j rile de campioni municipali să, cu toată satisfacţia, că Naidin (Luca Lică), Mîndruţ
ropean de navomodele 1973 sînt cele mai bune ob modelism a fost obligată juniori I ; 36 noi recorduri \ la schi ai „Cupei tineretu- STAICU BĂLOIU duminică Jiul a prestat un (Romeo Constantin), Tonca,
(Leipzig — R.D.G.). ţinute în ultimii ani. Cu să refuze organizarea Cam judeţene. i lui" au fost cucerite de: corespondent joc foarte aproape de ceea ce Dodu, Naghi, Libardi, Ştoker,
se cheamă modern, cu o miş Roznai (Tudor), Mulţescu,
care permanentă în teren a Stan Gabriel.
jucătorilor, cu şi fără minge, Mureşul ; Balla (Naghi) —
cu pase scurte şi lungi, cu
(Rebegilă).
Gruber
Ciobanii,
Atletismul hunedoreanse menţine într-un fel, Merla, Stanciu, Fehcr (Mihai
a
balonu
rapidă
circulaţie
S-a
reuşit,
lui.
Cei mai buni sportivi debarasarea de acea ţinere Marian), Ceauşii (Iancu). Ui-
Moţ
Iccan
(Szucs),
Şchiopii,
îndelungată a mingii la pi
încă ştacheta performanţei cior de către unii jucători (Hărţăgan). Silaghi. au fost
schimbările
Toate
balon.
de
prea
îndrăgostiţi
elevi ai municipiului Deva Aceste atuuri au menţinut e- efectuate la pauză.
Activitatea atletică, desfă pe plan atletic de judeţul absenţa de la şedinţa de a- chipa din Petroşani aproape N. STANCIU
şurată în condiţiile unui pu Hunedoara. Remarcăm evolu naliză a atletismului hunedo tot timpul în atac, creî-ndu-i „ . o
Comitetul municipal Deva finala pe ţară a „Crosului pei de handbal a Şcolii spor- • ternic avînt pentru realiza ţiile bune ale atletelor de la rean a profesorilor de specia şi situaţiile de gol din care Dacia Orăştie — Liceu! nr.
al U.T.C. a organizat, sîm- tineretului" ; Vaier Martin tive Deva şi al lotului repu rea sarcinilor trasate de Ho- Liceul nr. 2 Deva — Maria a fructificat patru, prin Roz-
bătă, 2 februarie a.c., în sala (Liceul nr. 2), locul 2 la fi blican de juniori ; 8. Marin tărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. Lăzăresc (locul 3 pe ţară la litate (Doing Holhoş — Brad, nai. Mulţescu şi Ştoker, de 2 Deva 3—0. Au înscris Ho-
festivă a Liceului „Decebal", nala pe ţară a .,Crosului ti Hărţăgan (Liceul ind. minier), din 28 februarie — 2 martie 400 m junioare II), Lucia Sla Ioan Ciolna — Orăştie, Ion două ori (din lovituri fixe pîrteanu (2) şi Grigore Maca-
vei.
festivitatea de premiere a neretului" şi Daniel Văcăreţu oomponent al echipei de fot 1973 cu privire la dezvolta bi^ _ (locuI_ 4 Ja campionatul Stanciu şi Cornelia Nistor —
celor mai buni sportivi-elevi (Şcoala generală nr. 1), vice- bal . Mureşul.; 9. Grigorc Pe rea continuă a educaţiei "fizi şcoliior şi' liceelor ~ cu pro -Haţeg,--Xenia-Da vid — Petro
ai municipiului Deva pentru cam.pion naţional la judo ; tre şi Vasile Eşu (Liceul nr. ce şi sportului, s-a impus în gram special, la 800 m), echi şani), pentru a expune în fa
rezultatele şi meritele deose 4. Liana Chertes (Liceul nr. 2). componenţi ai echipei de anul trecut prin remarcabile pa de junioare II (locul 3 pe ţa comisiei judeţene, a facto Gloria Haţeg între
bite obţinute în activitatea 2), locul 3 la finala pe ţară fotbal a liceului ; 10, Ioan reuşite, mai cu seamă în miş rilor de conducere a mişcării
sportivă de masă şi de per a „Crosului republican" ; 5. Iiebegilă (Şcoala prof. mate carea de masă. Astfel, Festi ţară la finalele republicane sportive hunedorene rolul şi
formanţă în anul 1973. Dan Stolniceanu (Liceul ..Do- riale construcţii), component valul sportului feminin hu de cros) şi a atleţilor de la locul pe care-1 ocupă atle entuziasm şi greutăţi
In ordinea clasamentului cebal"). component al lotului al echipei de fotbal Mureşul. nedorean a angrenat în în Şcoala sportivă Hunedoara : tismul în liceele în care pre
stabilit de comisia sportivă a de atletism al Şcolii spor In aplauzele entuziaste ale treceri peste 2 000 de fete, Ion Aloman (locul 3 la cam dau. Dacă în privinţa acţiu
Comitetului municipal al tive Deva, locul V la finala color prezenţi, primilor crosul celor 12 oraşe hune- pionatele republicane de cros, nilor de masă, judeţul Hune Jucătorii echipei de fotbal gatire pe care-1 au în pre
U.T.C. au fost premiaţi ur pe ţară la decatlon ; 6. Mir- sportivi-elevi ai anului 1973 dorene a reunit în cadrul u- juniori III), Mariana Andrei doara a realizat în 1973 o a- Gloria din Haţeg au început zent jucătorii, manifestînciu-şi
mătorii : 1. Doru Sapta (Lice cea Ştefănescu (Liceul nr. 2). le-au fost decernate din par nei singure etape peste 6 000 (locul 6 pe ţară la finalele devărată performanţă, prea pregătirile în vederea retu totodată speranţa că se vor
ul ind. energetic), compo component al echipei de fot tea Comitetului municipal al tineri, la Crosul tineretului şi campionatului republican de puţine elemente tinere au rului campionatului judeţean clasa, în final, pe un loc
nent al echipei de judo a bal a liceului, clasată pe lo U.T.C. frumoase cupe şi di Crosul cravatelor roşii au copii la 500 m), Dorel Firi că fost selecţionate şi îndrumate încă la data de 15 ianuarie fruntaş.
Şcolii sportive Deva, campi cul II în campionatul naţio plome. participat peste 10 000 de ti (locul 5 pe ţară la 3 km spre secţiile de performanţă, a.c. In curînd, lotul acestei e-
on republican judo, compo nal de juniori ; 7. Daniel Festivitatea de premiere a neri, iar la Festivalul atletis marş la juniori III), Adelhai Asistînd la unul din antre chipe se va îmbogăţi cu incă
nent al lotului republican de Ţintu (Şcoala generală nr. 4), fost urmată de o reuşită sea mului hunedorean — etapa de Schuster (locul 6 la 80 m iar rezultatele atleţilor în a- namentele lotului echipei trei jucători de bază : Manea
juniori ; 2. Maria Lăzăresc component al echipei de ră distractivă dedicată tutu judeţeană — peste 600 de garduri la finalele republica nul trecut nu s-au ridicat la Gloria, care se desfăşoară cu şi Găldeanu, care se vor re
(Liceul nr. 2) locul 3 la fi handbal a Şcolii sportive ror sportivilor participanţi la toate probele ne de junioare III). nivelul unui judeţ cu o pon regularitate de trei ori pe întoarce de la armată, şi Ţîr-
nala pe ţară a campionatului Deva, component al lotului din atletism, participînd la Deşi s-au obţinut unele re dere economică atît de mare. săptămînă, indiferent de sta lea. După cum se ştie, cei
liceelor sportive — 400 m.p., republican de juniori şi Gri- Prof. NICOLAE HAŢEGAN întreceri cei mai buni atleţi zultate bune pe plan republi Din acest motiv, sarcina de rea timpului sau a terenului, tiei jucători de mai sus, du
componentă a lotului naţio şeful sectorului sport la din toate şcolile şi liceele ju can, atletismul nu a ajuns la bază a comisiei judeţene de am avut prilejul să aflăm pă ce şi-au făcut ucenicia in
nal de juniori ; 3. Lucia Sla- gore Dan (Liceul industrial Comitetul municipal Deva al deţului. Dacă numărul şi par nivelul impus de valoarea şi atletism, a factorilor răspun unele noutăţi în ceea ce pri cadrul acestei echipe, au ju
bu (Liceul nr. 2), locul 3 la minier), component al echi U.T.C. ticiparea la competiţiile spor importanţa olimpică a aces zători din partea tuturor de veşte componenţa lotului şi cat în formaţii divizionare C,
tive de masă din anul 1973 tui sport, ca sportul nr. 1, ba să luăm cunoştinţă de unele unde au fost deosebit de a-
izbeşte
se
greutăţi
care
de
au dat satisfacţie, angrenînd za tuturor sporturilor. S-au partamentelor rămîne crearea conducerea echipei. preciaţi.
in întrecerile atletice mari făcut o serie de propuneri de unor condiţii optime de prac După ce executase, cot la _ Există însă şi unele greu
mase de tineri, nu aceleaşi îmbunătăţire a activităţii atle ticare a atletismului la nivel cot cu jucătorii, un cros de tăţi. Astfel, datorită pasivită
lucruri bune s-au constatat tice şi anume : reamenajarea de mare performanţă. cîţiva kilometri pe un teren ţii cu care este privită pro
la secţiile de performanţă din bazelor sportive, a pistelor variat, antrenorul Alexandru blema participării echipei în
judeţ. Corvinul Hunedoara, şi sectoarelor de aruncări şi Prof. VASILE VLASIE Valea ne-a declarat că este campionat, de către unii con
Jiul Petroşani, Şcoala sporti sărituri din cadrul stadioane metodist la C.J.E.F.S. mulţumit de gradul de pre- ducători de întreprinderi şi
vă Petroşani şi Şcoala spor lor din Hunedoara, Petroşani instituţii din Haţeg, unora
tivă Deva nu şi-au realizat şi Deva ; competiţii de masă dintre jucători nu le sînt cre
obiectivele de performanţă cu caracter de selecţie, orga
propuse, iar în cadrul proce nizate pe probe (cel mai bun Pronosport ate condiţiile necesare pentru
sului instructiv-educativ au aruncător, cel mai bun aler a putea lua parte la antre
participat un număr redus de gător, cel mai bun săritor REZULTATELE CONCURSULUI DIN 3 FEBRUARIE namente. Este cazul a doi ju
sportivi şi nu cei mai buni etc.) ; organizarea lunară pe 1974. cători care sînt angajaţi ' Ia
din municipiile respective. centre orăşeneşti şi munici 1. Bologna — Roma 0—0 X fabrica de industrie locală
O
Responsabilitatea acestor pale a crosurilor la care să Foggia - — Juventus 0—0 X şi care nu se bucură de spri
nerealizări cade în seama an participe majoritatea tinerilor 3. Genoa - - Internazionale 1—1 X jinul conducerii administrati
trenorilor şi conducerilor clu din şcoli şi întreprinderi ; or 4. Lazio — - Lanerossi 3—0 1 ve a întreprinderii, în sensul
burilor, care nu au controlat ganizarea de concursuri atle 5. Milan — - Sampdoria 2—1 1 că, deşi sînt posibilităţi, nu
periodic activitatea secţiilor tice în pauza meciurilor de 6. Napoli - — Cagliari 1—0 1 li se dă voie să facă schimb
şi nu au tras la răspundere fotbal la toate stadioanele 7. Torino - — Cesena 2—1 1 de tură, adica să lucreze în
antrenorii respectivi. Activi din judeţ, în vederea popu 8. Verona — Florentina 1—1 X schimbul de dimineaţă pen
tate ceva mai bună se semna larizării acestei discipline 9. Avellino — Palermo Anulat tru a fi liberi după-amiaza
lează în cadrul secţiilor de 10. Bari — Atalanta Anulat şi, deci să aibă posibilitatea
specialitate de la Liceul nr. sportive şi altele. Tovarăşul 11. Brindisi — Reggina 0—0 X de a lua parte la antrena
2 Deva şi Şcoala sportivă Valeriu Prodea, secretarul 12. Catanzaro — Brescia 1—0 1 mente.
Hunedoara, care, prin sporti tehnic al F.R. Atletism, a 13. Ternana — Catania 1—0 1
Cei mai buni sportivi-elevi ai anului 1973, din municipiul Deva. Foto : I. LEHOCZKY vii participanţi la etapele fi exprimat, recent, nemulţumi FOND DE PREMII 491 617 LEI. NICU SBUCHEA
nale, au făcut să se audă şi rea federaţiei cu privire la corespondent
Pregătirea fizică, factor determinant in dezvoltarea capacităţii le efort a fotbaliştilor
O bună pregătire fizică a rea sportivilor, se ’distîng ţinerea sănătăţii jucătorilor; monioasă a calităţilor şi de sensuri : a) mai întîi se lu prin mărirea intensităţii lui,
fotbaliştilor le asigură, aces următoarele două aspecte : creşterea rezistenţei generale prinderilor motrice specifice crează pentru asigurarea ba iar volumul scade treptat o-
tora, în afară de realizarea pregătirea fizică generală şi a organismului ; pregătirea fotbalului cu cerinţele de zei generale a calităţii fizi dată cu reducerea timpului
unui nivel ridicat al activi pregătirea fizică specială. subiecţilor pentru activităţi dezvoltare concretă a tehni ce, b) iar apoi, cu ajutorul afectat pregătirii fizice gene
tăţii marilor funcţiuni şi a De asemenea, nu trebuie şi mişcări cu caracter apli cii şi tacticii jocului. pregătirii fizice speciale, se rale.
dezvoltării calităţilor fizice, să uităm că între nivelul cativ ; perfecţionarea forme Pregătirea fizică specială desăvîrşeşte aspectul specific în această perioadă se
un foarte necesar şi com pregătirii fizice şi legile ob lor de manifestare a calită se caracterizează prin : miş al calităţilor care se îmbină creează condiţii favorabile
plex bagaj de deprinderi ţinerii şi menţinerii formei ţilor fizice de bază ; îmbu cări care dezvoltă şi perfec ■k şi se corelează cu tehnica pentru dobîndirea formei
motrice de bază. sportive există o legătură nătăţirea deprinderilor mo ţionează calităţile cerute de şi tactica jocului. Ca pe ur sportive, precum şi a clari
în antrenamentele din ac organică. Astfel, putem afir trice şi a capacităţii de a- particularităţile tehnice şi mă. această legătură armoni ficării şi fundamentării ele
tuala perioadă de pregătire, ma că pregătirea fizică cu daptare la orice procedeu tactica jocului de fotbal în oasă dintre pregătirea fizică mentelor de tactică generală
factorul fizic va avea o pon prinde o sferă largă de pro generală şi cea specială să şi specială.
dere mai mare faţă de cei bleme, cu un conţinut com se extindă pe toată durata In perioada competiţională
lalţi factori ai antrenamen plex, dar şi cu delimitări' Opinia antrenorului anului, în proporţii variate pregătirea fizică generală se
tului sportiv. Acest lucru de precise. Privind pregătirea în funcţie de perioadele an menţine, cu toate că ponde
curge din necesitatea dezvol fizică în mod analitic vom trenamentelor. rea cade pe pregătirea fizică
tării calităţilor de bază ale vedea că ea cuprinde : 1. în prima etapă a perioa specifică, însă dobîndirea şi
pregătirii fizice (viteză, în- Dezvoltarea fizică, care de nou sau la orice situaţie di conformitate şi cu cerinţe! dei pregătitoare, respectiv în menţinerea unei pregătiri su
demînare, rezistenţă şi for termină : dezvoltarea soma ficilă de joc ; obţinerea ţi posturilor; exerciţiile speci etapa actuală, predomină perioare nu se va putea re
ţă), precum şi ridicarea ca tică (talie, greutate, formarea nui grad general de antre fice pregătitoare pentru teh mijloacele pregătirii fizico aliza decît în condiţiile u-
pacităţilor marilor funcţiuni, şi dezvoltarea tonusului mus nament cît mai ridicat şi in nica şi tactica jocului ca : generale. La începutul aces nei corelări perfecte ale ce
în special circulaţia şi res cular, segmente armonios trarea mai rapidă în forma alergări, jocuri, lovituri spe tei etape, lecţiile vor fi con lor două laturi ale pregăti
piraţia, care cu cît au un dezvoltate); dezvoltarea func sportivă, necesară în con cifice fotbaliştilor. sacrate în întregime pregă rii fizice (generală şi specia
potenţial mai ridicat cu atît ţională (dobîndirea unei ridi fruntările din competiţiile o- îmbinarea armonioasă a tirii fizice generale, mijloa lă). La aceasta se mai adau
contribuie mai eficient la cate capacităţi de muncă a ficiale, dc la toate eşaloa pregătirii fizice generale cu cele fiind : crosul. alergări gă şi faptul că în fotbal o
mărirea capacităţii de efort organismului necesară pen nele. 3. Pregătirea fizică cea specială duce la obţine diverse pe terenuri variate, perioadă competiţională du
tru a susţine eforturi inten specială reprezintă modela rea unei pregătiri fizice mul gimnastica, lucrul pentru rează circa trei luni şi ju
a jucătorilor. se şi prelungite). 2. Pregăti rea calităţilor fizice de bază tilaterale şi la realizarea u forţă etc. mătate. fapt ce impune men
Faţă de conţinutul complex rea fizică generală, care ur în vederea dobîndirii celor nor capacităţi dc efort ridi în a doua etapă. însă. de ţinerea unor mijloace varia
al pregătirii fizice şi, totoda măreşte să asigure organis mai înalţi indici morfo-fune- cate, corespunzătoare cerin numită precompetiţională. te do pregâ'ire generală pe
tă, avînd în vedere sensul mului o bună capacitate de ţionali în concordanţă cu ce ţelor jocului modern. în mc pregătirea fizică generală o- tot parcursul anului compoti-
cupă un loc şi un timp mai
spor
todica
antrenamentului
metodic pe care-1 îndeplineş lucru pe timpul efortului, în rinţele tehnico-tactice ale jo tiv. legătura dintr" acest reduse, făcând loc treptat exer- ţional. NICOLAE MOLNAR
fi
cului
Pregătirea
modern.
te acest factor important al acest fel realizîndu-se alte zică specială asigură şi o două laturi ale pregătirii fi ciţiilor cu caracter specific. în antrenor la Clubul sporiiv
antrenamentului în pregăti sarcini ca : întărirea şi men manifestare şi îmbinare ar zice se evidenţiază în două această etapă efortul creşte Corvinul Hunedoara