Page 15 - Drumul_socialismului_1974_02

BBWBBWMHMHWW
3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 930 ® MARJI 5 FEBRUARIE 1974
BSS&
vJ
Sărbătoare folclorică
Nu există preocupări sus­ ESSS! i
Maximă responsabilitate ţinute privind moderniza­
rea sau înlocuirea tehnolo­
(Urmare din pag. 1) tele din piesele „Titanic giilor de fabricaţie cu con­ la poalele Retezatului SÎNT DIN NOU ÎN RiN- l
de
combusti­
sumuri
mari
vals" de Tudor Muşalescu bili şi energie electrică, a DURILE ORTACILOR MEI /
cut să vibreze inimi, să (Liceul Lupeni), „Un peda­ utilajelor şi arzătoarelor fiind urmat şi de locui­ ® „Intr-una dintre dimineţi, '
Caragiale (Grupul şcolar al pentru gospodărirea energiei
înalte suflete. gog de şcoală nouă" de I. L. cu randamente scăzute, pri­ (Urmare din pag. 1) torii satelor vecine — Oha­ i la ieşirea din şut, am fost ^
Am trăit aceste simţă­ vind sectorizarea şi raţio­ ba Sibişel, Cîrneşti, Ostrov, t accidentat grav, prin impru- i
minte şi prin momentele C.S. Hunedoara), „Nota ze­ nalizarea iluminatului în mitetului executiv al Con­ Valea Dîljii, Clopotiva... ) denţă. Primul care mi-a să- <
oferite de montajele lite- ro la purtare" (Grupul şcolar hale, ateliere, birouri, în siliului popular judeţean, A urmat apoi întrecerea rit în ajutor, pentru a-mi sal- \
rar-muzicale „Partid, inima Gurabarza), „Profesorul de sectorul comerţului. Se cele mai calde felicitări ar­ propriu-zisă. conlînd ca
ţării". „Republică, măreaţă limbă franceză" (Şcoala electrice şi combustibililor manifestă încă serioase ne­ tiştilor sărbătoriţi, urîndu-le fază zonală a festivalului. ' nei noastre ae ia raroşeni, •
vatră", prin poemul dra­ profesională comercială Pe­ ajunsuri în gospodărirea u- noi şi prestigioase succese „Lucrîndu-şi“ cu sîrguinţă ) loan Babici. Am fost trans- ţ
matic „Cineva trebuie să troşani), ,Un proces posibil" tilajelor de transport au­ scenice. ponturile, s-au perindat în 1 portat de urgenţă la spiţa- i
moară", iar prin progra­ de Al. Mirodari (Liceul Ha­ (Urmare din pag. 1) limitele necesare. Pe şan­ to şi în utilizarea carbu­ In continuare, preşedin­ luminile rampei noului că­ / Iul din Vulcan. Alţi oameni 7
mele brigăzilor artistice de ţeg), ca şi procesul literar tierul de la Chişcădaga, de ranţilor, în optimizarea tele Comitetului judeţean min cultural echipele de X au stat zile şi nopţi la că- i
agitaţie, micii artişti ne-au „Ultima noapte de dragos­ exemplu, ' recente controale transporturilor. pentru cultură şi educaţie icăluşari din Baru. Nuc­ li pătîiul meu, luptînd pentru l
purtat prin „complicata" te, întîia noapte de război" jore în această direcţie re­ au constatat că multe a- socialistă, Petru Stoican, a şoara. Sînpetru, Sarmizege- J a-mi reda viaţa, sănătatea : ,
lor viată de şcolar. Cu după romanul cu acelaşi vin consiliilor de control gregate şi maşini merg în Din partea tuturor orga­ dat citire dispoziţiei Consi­ tusa (două formaţii), Valea 1 medicii Cornel Vasilca, La- t
„Fetele din anul V", inter­ nume de Camil Petrescu muncitoresc şi comisiilor gol peste 30 la sută din nelor de conducere din liului Culturii şi Educaţiei Dîljii, Clopotiva (trei for­ ^ dislau Balaşu, asistentele ^
pretele Liceului pedagogic (Liceul nr. 2 Deva). pe domenii, comitetelor oa­ timpul efectiv de lucru, întreprinderi, de pe şanti­ Socialiste prin care unui maţii) şi Gînţaga — toate i Pap Edith şi Lucreţia Ştefă- i
din Deva ne-au dezvăluit Festivalul de teatru, poe­ menilor muncii, care au ob­ consumînd inutil o mare ere, din transporturi şi din număr de 65 de artişti a- beneficiind de aplauzele i nescu, surorile Ioana Cră- J
crîmpeie din orele de cla­ zie patriotică şi revoluţio­ ligaţia să urmărească mo­ cantitate de energie elec­ agricultură se impune ma­ matori din comuna Rîu de darnice ale spectatorilor. ^ ciun, Irina Orban, Floarea ţ
să, din viaţa de internat nară „Partid, inima ţării" dul de aplicare a măsurilor trică. De asemenea, datori­ ximă exigenţă şi responsa­ Mori le-au fost atribuite Sărbătoarea de la Clopo­ l Voicilă, Tudoriţa Cîfjă. Da- l
şi din afara şcolii, prezen- a adus pe scena fazei ju­ stabilite, dar în acelaşi tă defecţiunilor de la cen­ bilitate pe linia gospodărir insignele de „Evidenţiat în tiva, avînd la origine o ' torită lor, astăzi sînt din nou ?
tîndu-şi identitatea — de deţene — desfăşurată pe timp şi să îndrume, să dea trala termică de pe şantier, rii şi utilizării resurselor munca cultural-educativă permanentă şi nedezminţi­ ) în rindurile ortacilor mei. Eu, )
eleve şi autoare ale progra­ parcursul a nouă ore — şi sprijin concret acolo unde în birouri se utilizează ra­ energetice, a aplicării întoc­ de masă". Pe rînd, sărbă­ tă pasiune, a demonstrat l soţia şi cei doi copii le i
mului brigăzii — prin două prezenţe meritorii : se impune. diatoarele electrice cu pu­ mai a planurilor de măsuri toriţii, veterani ai dansului încă o dată atracţia exer­ ? purtăm un gînd curat de re- j
tr-un ingenios final, iar cu numărul mare al formaţii­ Mai sînt încă multe ca­ teri de 40 KW. De aseme­ stabilite, a realizării inte­ căluşâresc, vîrstnici ori ti­ citată de reprezentarea ar­ 1 cunoştinţă I". (loan Tuca- ţ
momentul „Mioriţei" din lor artistice de la Liceul nale deschise spre risipă. nea, pe şantierele I.C.S.II. grale a sarcinilor trasate neri, au urcat pe scenă, tistică a obiceiurilor stră­ ciuc, măsurător de gaze, ^
„Stele fără nume", brigada nr. 2 din Deva (apreciat şi Se consumă excesiv energie şi ale T.C. Deva, la „Mar­ de conducerea de partid şi unde li s-a înmînat distinc­ vechi, adevărul că folclorul E.M. Paroşeni).
artistică de agitaţie a Li­ la întrecerea artistică pio­ electrică în unele hale de mura" şi I.M.M.R. Simeria, de stat. Acest aspect trebu­ ţia şi au fost felicitaţi. E- nostru este o şcoală a bu­
ceului nr. 2 Deva a cîşti- nierească) şi al grupurilor producţie, ateliere şi bi­ la I.M. Hunedoara şi I.U.M. ie dezbătut cu toată răs­ moţionat, în numele celor nului gust, a vitalităţii \
gat în aprecieri. şi şcolilor profesionale din rouri, în iluminatul comer­ Petroşani, la I.T.A. Deva punderea în adunările ge­ 65, Ionuţ Boţea, vătaful că­ satelor. } COMERŢUL © In magazi-
Intre formaţiile de tea­ judeţ. Pînă la aflarea cîş- cial ; anumite maşini, uti­ şi C.M. Deva, în alte uni­ nerale ale salariaţilor, care luşarilor din Clopotiva, a 1 nele săteşti din satele de
tru „Adolescentul" de IIo- tigătorilor acestei vibrante laje şi instalaţii funcţio­ tăţi economice, consumurile au loc în aceste zile, iar mulţumit pentru atenţia ce ( munte : Muncelu Mic, Mun-
f
ria Lovinescu, prezentat de întreceri artistice — calde nează în gol ore întregi, de combustibili şi energie măsurile propuse să se a- li s-a acordat, căluşarilor, i celu Mare, Boia Bîrzii şi al- I t
artiştii Liceului nr. 2 De­ felicitări tuturor interpreţi- se iroseşte benzină datorită electrică sînt mult mai plice riguros în activitatea mesageri ai obiceiurilor din 1 tele, nu se găseşte sare. >
va, a reţinut atenţia pu­ lor-elevi, care au adus cu utilizării autovehiculelor sub productivă. Eficienţa econo­ bătrîni, angajîndu-se tot­ ^ Nici bulgări, nici măcinată, X
blicului atît prin conţinu­ cîntul şi versul lor un capacitatea maximă de mari decît posibilităţile de mică în anul 1974 trebuie odată de a pune în valoare i Oamenii au coborît la şes,
tul educativ cît şi prin in­ înălţător omagiu patriei şi transport, gazul metan ar­ limitare a lor. Este necesa­ să aibă o temelie solidă în şi a transmite mai departe ’ la magazinele din Veţel, •
terpretare. Autentice talen­ partidului în anul jubiliar de mai mult decît trebuie ră doar descoperirea ca­ acest important domeniu zestrea populară tradiţio­ \ Leşnic, Mintia. „De multe \
te au dezvăluit şi momen- 74. în procesul tehnologic sau nalelor de risipă şi închi­ nală, pe care au durat-o în i zile n-avem aşa ceva" - l
în centralele termice, pro- de economisire a resurselor vreme îndelungată românii i i-au „lămurit" gestionarii I )
ducînd temperaturi peste derea lor. energetice. de la poalele Retezatului. ţ ® In loc de capsule auto- \
La încheierea festivităţii, 1 sifon, la unitatea „Gospo- i
____________ __ în timp ce se pregătea în­ / dina", din Deva, str. Lenin, ,'
ceperea spectacolului, am ) se serveşte, în ultima vre- J
reuşit să stăm de vorbă cu l me... vino mîine. Nu pe gra- t
cei trei veterani, care, în ? tis. Pe cheltuiala — de timp ’
) şi bani ! — a cetăţenilor. O \
Bilanţ prestigios în economia anul 1924. au constituit pri­ ^ Pantofi 40, 41, 42 nu se i
ma
echipă
de
căluşari
in
comuna Rîu de Mori : Ion i prea află în magazinele de
hunedoreanâ după prima Iurtă a anului Brăilă (76 de ani), Cornel j| mai solicitaţi. In schimb, se i
1 încălţăminte, deşi sînt cei 1
Puşcă (77 de ani) şi Au-
gustin Crişan (67 de ani). i oferă din abundenţă nume- h
(Urmare din pag. 1) importante economii la pre­ mai confruntă. De la ei am aflat amănun­ | rele de la 43 în sus,.. lj
ţul de cost şi mari beneficii Un ritm necorespunzător de te interesante privitoare la
ni lor, a mobilizării lor in ma­ suplimentare. O atenţie insu­ lucru s-a înregistrat pe şan­ istoria jocului căluşăresc
rea întrecere socialistă. Cu ficientă s-a acordat însă rea­ tierele de construcţii ale ju­ pe aceste meleaguri. Bă- | LOCUINŢA © La subsolul V
realizări de seamă în bilan­ lizării sarcinilor pentru ex­ deţului, unde sarcinile de trînii îşi amintesc că au \ blocului nostru, din Bulevar- \
ţul primei luni din ’74 se în­ port. In acest sens trebuie plan lunare la total investiţii învăţat jocul de la Ion l dul Dacia, nr. 8/110, din 1'
scriu şi alte unităţi econo­ acţionat cu perseverenţă pen­ au înregistrat un minus de Aron Costea. la începutul ,' Hunedoara, există o conduc- )|
mice din judeţ, care au rea­ tru urgentarea încheierii con­ peste 6 milioane lei. Greută­ anului 1924. exemplul lor 1 tă spartă. Nu de azi, de \
1
lizat peste sarcinile de plan tractelor cu partenerii străini ţile şi neajunsurile care au ţ ieri. De peste 2 ani. Prin l
mai multă energie electrică şi livrarea la timp a produ­ grevat activitatea productivă i respectiva conductă curge ?
(25,7 milioane kWh), produse selor în condiţii de calitate pe şantiere şi în unele uni­ i apă caldă. Vă imaginaţi 1
neferoase, materiale de con­ ireproşabile. tăţi economice trebuie anali­ \ cum arată subsolul blocului, i
strucţii (3 497 mp dale mo- Unele unităţi economice, ca zate cu exigenţă şi luate mă­ i In luna decembrie 1973, au i
zaicate şi 490 mc de prefa­ E.M. Jebea şi I.C. Orăştie, suri concrete, hotărite, pentru 1 venit de la E.G.CL. cu o »
bricate din beton), confecţii nu şi-au îndeplinit planul lu­ îmbunătăţirea sub toate as­ \ pompă,^ cu care timp de o ^
din blănuri, bunuri de larg nar, iar altele, ca „Marmura" pectele a activităţii de viitor. i săptămînă au tot scos apa. 1
consum etc. Simeria, I.U.M. Petroşani şi In acest an, ai eficienţei e- î Apoi au plecat cu pompa, J
Acţionîndu-se cu exigenţă I.V. Călan nu şi-au realizat conomice, toate colectivele 1 dar n-au reparat conducta, ţ
şi responsabilitate pe linia sarcinile de plan la toate de muncă trebuie să acţio­ i Aşa că apa-i la loc. Din I
Leuccan I.enuţa de la Li­ reducerii consumurilor de ma­ sortimentele, motiv de inten­ neze cu maximă grijă şi res­ , cauza ei, pe scările blocu- /
ceul din Brad a adus, în
concursul de recitări „Tribu­ terii prime şi materiale, com­ sificare a eforturilor în aceas­ ponsabilitate pe linia reali­ 1 lui, chiar şi în apartamen- \
nul", creaţie proprie închi­ bustibili, carburanţi şi ener­ tă lună şi in continuare, de zării şi depăşirii sarcinilor de ( tele noastre, miroase foarte l
nată Tancului. gie, pentru gospodărirea cu mobilizare mai energică a plan, a angajamentelor asu­ i urît. Dar nu numai atît, se ,
eficienţă ridicată a cheltuie­ colectivelor de oameni ai mate in marea întrecere so­ deteriorează şi blocul. Ce ’
lilor materiale şi a fondurilor muncii, de rezolvare grabni­ cialistă de realizare a cinci­ facem, aşteptăm să se dă- l
de producţie, s-au obţinut că a greutăţilor cu care se nalului înainte de termen. rime ceva... indiferenţă ? .'
STRADA © La intrarea în i
, oraşul Brad te intîmpină un )
ic iimrnpma un
l panou prin care iei cunos- I
( tinţă că oraşul de pe Cris I
CORNEL PUŞCA : Jucam AUGUSTIN CRIŞAN : îmi 1 şi-a propus să fie un oraş ai
(
pe fluieră, nu ca acum, cu aduc amiţite că făceam re­ ^ economiilor de energie e- '
Tone de... senii In abatajele Petrilei petiţie în bucătăria notaru­ i lectrică şi combustibili. La |
atîta
Dansul
era
muzică.
mal scurt, mai frumos. Eu lui, că nu era în sat cămin
i intrarea în Deva, pe Calea ,
(Urmare din pag. 1) brigada sa. „Pînă azi dimi­ răţim locul, armăm, găsim le-am spus la băieţi... cultural... ţ Horia, te intîmpină — în '
neaţă am realizat 800 tone noi ceva de lucru. A patra şi i afara cîtorva panouri publi- j
Aurel Rusu — are o bogată în plus, pînă mîine sperăm să ultima la mină ar fi urmări­ 1 citare (la locul lor I) - un
experienţă profesională, dis­ ajungem la 900 tone de căr­ rea lucrului din fiecare ) portal care, pe de o parte (
pune de resurse suficiente bune, iar pe toată luna să schimb în parte. Cînd un l şi alta, are înscrise lozinci I
pentru a-şi înscrie rezultatele „batem" mia I (Previziunile schimb nu merge bine 2-3 / scumpe inimilor noastre, i
muncii pe coordonatele rod­ s-au împlinit întocmai I — zile, înseamnă că se întîm- ) Stîlpii portalului sînt însă
niciei. Analizele efectuate şi n.n.). Vă interesează şi cum plă ceva acolo şi în conti­ l înconjuraţi de ghirlande de... I
măsurile luate au creat ,o lucrăm noi ? Bun. In fiecare nuare eu trec să lucrez pe / vreascuri. Pur şi simplu de 1
bună atmosferă de lucru... schimb oamenii din brigada schimbul respectiv pînă se în­ il vreascuri I
Cîteva ore mai tîrziu, îl în- mea intră în mină cu primul dreaptă lucrurile. Cam astea
tîlneam în sala de apel pe transport, adică vin din timp ar fi...".
unul dintre renumiţii şefi de şi se pregătesc pentru aba­ Numai patru degete de la ii REFLECTOR @ „In ziua de
brigadă ai Petrilei, minerul taj. Pentru că dacă am ho- mina dreaptă a lui Voicu
Eugen Voicu, de la sectorul tărît să dăm atît peste plan, s-au îndoit, la numărătoarea ^ 24 decembrie 1973, în gara
1 Minha a sosit un vagon cu
III. In loc de alte însemnări atîta dăm I Cînd mergem spre măsurilor care-i conduc bri­
cu privire la portretul său, abataj, luăm de pe galeria gada spre acele succese de / barăci metalice, avînd des-
tinaţia
Fabricii
şantierul
:
)
am notat din memorie cuvin­ noastră materialul care ne prestigiu. Patru, dar bune I
tele baladei : mic de stat, trebuie, nu aşteptăm să ne Aşa cum, de fapt, fiecare mi­ I de ciment şi var Chişcăda-
’ ga. Azi e 5 februarie 1974
mare la sfat şi viteaz cum sosească, aşa cum nu aştep­ ner ar putea să-şi numere ) şi destinatarul nu s-a pre-
n-a mai stat I Ele se potri­ tăm nici cînd nu avem „goa­ gîndurile care-l conduc în ( zentat încă să-şi ridice mar-
vesc de minune acestui om. le", fiindcă întotdeauna este activitatea zilnică. Doar tone­ , fa_. Am intervenit în toate
Scund la statură, brigadierul ceva de făcut. Ce anume ? le de senin care sînt urcate
în „Adolescentul", piesa Iul II. Lovinescu. prezentată de Voicu îmi vorbea repede şi De pildă, pregătim condiţiile 1 părţile : la şantierul Chişcă-
formaţia de teatru a Liceului nr. 2 Deva, interpreţii s-au iden­ pe cerul abatajelor n-ar pu­ ţ daga, la întreprinderea pen-
tificat cu personajele cărora le-au dat viaţă. cu multă pricepere despre pentru schimbul următor, cu­ tea fi numărate pe degete. ■ tru lianţi Deva, la statia de
Fotografii : VIRGIL ONOIU
1 expediţie a vagonului (Balş),
ţ la alte organe, dar nimeni
i nu a luat nici o măsură,
i Vagonul e de atîta timp în
ţ locaţie, marfa e aşteptată,
(Urmare din pag. 1) cu randament nesat.isfăcă- ţ precis, de cineva, noi stăm
Cu braţele încrucişate, programul de tor. / încurcaţi ; nu ştim cine,
lata lucrări de reguLarizare Manifestînd lipsuri grave ) cum şi cînd va rezolva a-
şi adîncire a canalului prin­ faţă de gospodărirea pă- i ceastă problemă ? !". Intre-
cipal colector în lungime mintului la C.A.P. Bejan se barea şi-o pune şeful staţiei
de 2 800 m pînă la Mureş înregistrează an de an pa­ ) Mintia — Gheorghe Groapă.
caro are menirea să adune, îmbunătăţiri funciare nu se gube însemnate, care lip­ ( Noi o facem publică şi aş-
printr-o reţea de canale se­ sesc economia naţională de , teptăm răspuns. Rapid nu...
cundare apele care se scurg apreciabile cantităţi de pro­ ) marfar...
de pe dealurile din jur. Lu­ şi care au obligaţii în con­ regularizare şi adîncire a ’tă?! Ca urmare s-a stabilit duse agroalimentare. In fa­
crările însă n-au început. văii trebuie începută de la să se urmărească efectul duce nimic (?). S-au investit cum este departe de finali­ ţa acestei situaţii, condu­
aici — ne-a spus interlocu­
Noi îl facem — spunea formitate cu legea pămîntu- Certej spre Mureş. Acesta zare. Asta nu ne-ar deran­ cerea C.A.P. se arată nevi­ PROCESE © Gheorghe
Teofil Munteanu, preşedin­ lui — primarii comunelor nu este însă un motiv pen­ dăunător al apei şi pe 1974. torul — peste un milion’ de ja pe noi cu nimic, dar pe novată, găseşte scuze şi spe­ Hadaric, şofer la autobaza
tele C.A.P. Şoimuş — dar Şoimuş, Hărău, Certeju de Paguba-i pagubă. Pe noi — lei. Cu toate acestea, execu­ o bună parte din terenul ră că odată şi odată va veni din Hunedoara, avea şl un
dacă nu se face regulari­ Sus, preşedinţii şi inginerii tru cooperatorii din Şoimuş spunea inginerul şef al tantul lucrărilor de îmbună­ nostru, ocupat chiar şi cu şi timpul cînd terenurile în ajutor, pe Peia Mihuţ Tro­
zarea Văii Certejului şi a- şefi ai C.A.P. Şoimuş, Hă­ şi ca să stea cu mîinile în sîn. C.A.P. — nu ne mulţumeş­ tăţiri funciare (O.I.F. Deva culturi, s-au format bălţi şi cauză vor da producţiile scon­ ian. Intr-o bună zi, titularul
n.n.) ne-a avertizat că
—
directorul
Bîrsău,
te deloc dacă C.T.E. Mintia
Au atîtea lucruri de făcut,
rău,
dîncirea ci, o să lucrăm în inginerul şef al I.A.S. Min­ îneît nu-i deloc timp de aş­ sau E.M. Certej ne vor nici în acest an să nu ne ochiuri de gheaţă. Pînă ce tate. Aceeaşi atitudine este l-a lăsat pe ajutor să con­
zadar ca şi anul trecut. nu se încheie lucrarea de îmbrăţişată cu seninătate ducă. Aşa a condus P.M.T.
tia, reprezentanţii E.M. Cer- teptare. plăti pagubele. Lipsa pro­ aşteptăm la prea mare lu­ acoperire a conductei, noi de a produs o avarie ma­
Deci dînşii nu încep mun­ tej şi ai Centralei minereu­ Tot la Şoimuş, datorită duselor agricole pe care cru. Cel mult poate să lu­ şi de către Consiliul popu­ şinii, ce se ridică la 16 210
ca, pînă nu se apucă şi rilor Deva — trebuie să se infiltrărilor, ca urmare a le-am pierdut nu poate fi ăm o recoltă de furaje! In nu putem întreprinde nici lar comunal Şoimuş. In a- lei. Ajutorul face acum 6
o acţiune de scurgere a a-
ceilalţi. Condiţionat. Şi ast­ întrunească în jurul acele­ creşterii nivelului apelor rî- suplinită cu bani. Pămîntul planul cooperativei agricole pei. Ba mai mult, sîntem fară de a-i găsi doar pe luni de închisoare, iar pa­
fel nimeni pînă acum n-a iaşi mese şi să stabilească U'lui Mureş, pe o suprafaţă nu produce. Ca atare, fon­ terenul respectiv este prins nevoiţi să facem ocoluri de alţii vinovaţi — cazuri în guba o plăteşte solidar cu
schiţat nici un gest. Cana­ ce lucrări trebuie să exe­ de 25 ha bălteşte apa. Anul dul de stat este frustrat. însă la cultura de cereale. cîţiva km pentru a trans­ care nu se aplică însă pre­ şoferul titular. © Nistor Căl-
lele secundare, de aseme­ cute fiecare, de unde şi pî­ trecut s-au produs pagube Toţi specialiştii sînt de pă­ porta gunoiul în cîmp. Co­ vederile legale —, era de dărar făcea speculă cu
Avem încă 15 hectare,
nea, nu sînt făcute. Pentru nă unde, cînd să înceapă şi în valoare de 117 000 lei, rere că pentru a evita in­ sub „Coastă", îi zicem noi lac peste pupăză, se spune aşteptat ca şi cu eofrturi porci. Cumpăra ieftin şi vin­
executarea acestora după să se termine acţiunea pe compromiţîndu-se 18 ha sfe­ filtraţiile din Mureş, este — a continuat preşedintele că se va modifica proiec­ proprii să fie iniţiate unele dea cu suprapreţ. Un an
cine se mai aşteaptă oare ? întregul curs al văii de la clă de zahăr, 5 ha porumb necesar să se facă lucrări — de pe care cu greu pu­ tul, iar în vară vor să mai acţiuni menite să contribuie de zile nu mai tîrguie. In
Şi la C.A.P. din Şoimuş Certej pînă la Mureş. A- şi terenuri cultivate cu fu­ de .dragare pînă la baraj, tem scoate pe an o recoltă tragă încă o conductă. Am la creşterea potenţialului plus, a fost „uşurat" şf de
sînt de executat lucrări ceastă consfătuire de lu­ raje. N-au fost luate în cal­ să se menţină nivelul apei de furaje (de pe 4—5 hec­ discutat situaţia cu ingine­ productiv al pământului. banii rezultaţi din speculă.
pentru desecări şi elimina­ cru ar putea avea loc sub cul însă 20 ha loturi per­ la cote care nu afectează tare). Producţia este com­ In afară de intenţia de a ® Emil Almăşan a furat
rea excesului de umiditate egida organelor agricole de sonale. Au fost la faţa lo­ terenurile arabile din pri­ promisă din cauza ridicării rul şef Popa, care ne-a face ceva pentru combate­ două anvelope noi de la
pe o suprafaţă de 167 ha, specialitate de la judeţ. cului reprezentanţi ai Cen­ ma terasă a Mureşului. nivelului apei freatice, care promis că se rezolvă pro­ rea eroziunii solului, nu am I.M.C. Bîrcea. Le-a dat unui
iar de combatere a eroziu­ Pentru regularizarea cursu­ tralei termoelectrice Mintia se infiltrează din rîul Mu­ blema. Oînd şi cum, nu putut consemna nici o mă­ prieten, în schimbul a două
nii solului pe 110 ha. lui Văii Certejului există şi proiectantul. S-au făcut De ce numai la reş. Ieşirea din impas nu o se ştie. Cert este că zeci de sură care să vizeze mate­ uzate. Trebuşoara asta l-a
Pentru soluţionarea pro­ un proiect care încă nu-i actele de evaluare a pagu­ vedem altfel decît prin în- hectare de teren arabil stau rializarea obiectivelor din costat 8 luni din libertate I
programul comunal de îm-
blemei regularizării cursu­ definitivat şi nu se ştie în­ bei. Dar pentru reprezen­ i ţelegerea necesităţii de a
lui Văii Certejului este ne- că cînd se va pune în apli­ tanţii C.T.E. paguba nu es­ timpul viitor? % adinei albia sau a scădea nefolosite sau sînt utilizate bunătăţiri funciare.
cesar ca toţi cei interesaţi care. Totuşi, acţiunea de te suficient de concluden- nivelul apei Mureşului în ULTIMA ORĂ © Tot in
Preşedintele cooperativei această zonă, deziderat ce 1973 ? întrebarea vizează
agricole din Bejan, Aurel trebuie soluţionat împreună modul cum era la începutul
Maier, şi-a manifestat ne­ cu conducerea Termocentra­ acestei luni (şi poate mai
mulţumirea în legătură cu lei Mintia. Tot cu aceasta este şi acum — n.n.) pavoa­
serioasele deficienţe care se mai avem de rezolvat şi zat sediul C.A.P. Bejan. Gra­
întîlnesc în această unitate problema scurgerii apei de ficele şi celelalte afişe cu
în privinţa folosirii cu ran­ pe alte 8 hectare unde, la diferite servicii şi şedinţe de
dament maxim a pămîntu- construcţia digului, ni s-a consiliu se refereau la une­
lui. Neajunsurile — care an promis că ni se va face un le luni din anul trecut. Pe
lingă schimbarea lor urgen­
de an se concretizează în canal, dar totul a rămas tă, se impune şi o altă îm­
pierderi ce pot fi evaluate baltă. Am făcut o adresă bunătăţire, în sensul ca aici
la cel puţin 100 tone cere­ la termocentrală prin care să-şi găsească loc şi gra­
ale — îşi găsesc explicaţia am cerut să execute cana­ fice privind realizarea pro­
în degradarea unor terenuri lul. ducţiei în zootehnie, schiţa
care, prin lucrări de îmbu­ O altă divergenţă o a-
nătăţiri funciare, trebuie să vem cu conducerea Fabricii de amplasare a culturilor,
fie reintegrate în circuitul de ciment şi var Chişcăda­ dezvoltarea avuţiei obşteşti
productiv. Dar, să vedem ga. O bună parte din tere­ etc.
despre ce este vorba. nul nostru arabil este tra­ REPORTER
In primul rînd, a fost a- versat de o conductă pen­
dusă în discuţie situaţia li­ tru apă a fabricii. Lucrarea
Legea pămîntului spune una. Situaţia este aşa cum se vede. lata cum arată, deci, tere­ nei suprafeţe de 37 ha teren trebuia încheiată la sfîrşi- C.A.P. Şoimuş. Apole Văii Ccrtelulul, luînd-o razna, şl-au
nurile de la C.A.P. Be.ian. pe care s-au executat lucrări (le desecări. Probabil s-a descoperit croit drum, aşa cum se vede şl din această fotografie, peste
o nouă tehnologie : cultivarea porumbului avînd ca plantă protectoare stuful. arabil care de 3 ani nu pro­ tul anului trecut, dar şi a- ogoarele C.A.P. Şoimuş şl I.A.S. Mintia.