Page 17 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 17
•' Arrt'-‘-\ Dsw?
w ' Lc : ruR*
Proletari din toate fările, unijl-vă!
Şedinţa Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R
In ziua de 5 februarie 1974, a avut loc blicităţii un comunicat cu privire la rezul
şedinţa Comitetului Executiv al Comitetu tatele obţinute în îndeplinirea planului de
lui Central al Partidului Comunist Român, dezvoltare economico-socială a Republicii
prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Socialiste România pe anul 1973.
secretar general al Partidului Comunist Comitetul Executiv a discutat apoi unele
Român. măsuri menite să conducă la înfăptuirea
In cadrul şedinţei, Comitetul Executiv a consecventă a politicii partidului şi statu
luat in discuţie rezultatele obţinute în ac lui de dezvoltare şi modernizare continuă
tivitatea economico-socială a Republicii a agriculturii, de sporire a aportului a-
Socialiste România pe anul 1973. Comite cesteia la progresul economiei naţionale,
tul Executiv a constatat că oamenii muncii de consolidare economico-organizatorică a
din ţara noastră, muncind cu abnegaţie şi cooperativelor agricole de producţie, de
ANUL XXVI Nr. 5 931 MIERCURI 6 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI elan patriotic, sub conducerea organelor creştere generală a eficienţei economice
şi organizaţiilor de partid, au dobindit în în agricultură, de ridicare neîncetată a ni
anul care a trecut noi şi importante suc velului de trai al ţărănimii, al tuturor lu
cese în înfăptuirea programului partidului crătorilor din agricultură. In acest sens, au
>r
< ■ de făurire a societăţii socialiste multilate fost discutate Statutul Consiliului intercoo-
mm ; : : Ai ral dezvoltate. In anul 1973 au fost înde peratist, Statutul Asociaţiei intercooperatis-
XXX-a Xl-iea plinite sarcinile fundamentale ale planului te şi Statutul privind cooperarea şi aso
aniversare Congres de dezvoltare economico-socială a ţării, cierea dintre unităţile de stat şi coopera
a al s-au valorificat mai bine resursele materia tivele agricole de producţie. Comitetul E-
xecutiv a hotărît ca aceste proiecte de sta
Elfberâriî CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN P.C.R. le şi de muncă, s-a obţinut o creştere a
eficienţei economice ; a crescut venitul na tut să fie supuse consfătuirii pe ţară a lu
ţional şi, pe această bază, s-a asigurat ri crătorilor din agricultură, care urmează să
Angajamente entuziaste, mobilizatoare dicarea în continuare a nivelului de trai aibă loc în curînd, şi să fie aprobate a-
poi prin decrete ale Consiliului de Stat.
cultural al populaţiei. Realiza
material şi
rea planului pe 1973 s-a făcut în condiţii Comitetul Executiv a examinat, de ase
le asigurării stabilităţii preţurilor de pro menea, o serie de măsuri privind realiza
T ducţie şi cu amănuntul, ale unei circulaţii rea, exploatarea, întreţinerea şi finanţa
băneşti sănătoase, ceea ce a condus la rea lucrărilor de irigaţii şi a altor îmbună
O. S. M. II din cadrul Şantierul întărirea monedei naţionale. A sporit par tăţiri funciare, care urmăresc îmbunătăţi
ticiparea României la schimburile econo rea substanţială a activităţii în acest do
C. S. Hunedoara T. G. M. M. Petroşani mice internaţionale, s-a intensificat cola meniu, folosirea mai judicioasă a mijloa
borarea şi cooperarea economică şi tehni- celor materiale şi financiare destinate în
■ Depăşirea planului anual de pro Colectivul de muncă al şantierului co-ştiinţificâ cu ţările socialiste, cu statele acest scop, ridicarea capacităţii de pro
ducţie cu peste 20 000 tone oţel, din care T.C.M.M. Petroşani, întrunit în adunarea care au păşit pe calea dezvoltării indepen ducţie a pămîntului.
7 000 tone pînă la sărbătorirea aniversă generală a salariaţilor, şi-a asumat an
rii combinatului şi 12 000 tone pînă la gajamente entuziaste pentru activitatea dente, cu toate ţările lumii fără deosebire In executarea prevederilor legii consilii
23 August, în cinstea celei de-a 30-a a- din acest an. Iată cîteva dintre cele mai de regim social. lor populare, Comitetul Executiv a exami
niversări a Eliberării patriei noastre de importante : Dînd o înaltă apreciere acestor realizări, nat şi a stabilit noi măsuri pentru întări
sub jugul fascist. Comitetul Executiv felicită călduros clasa
H Depăşirea producţiei planificate cu rea răspunderii consiliilor populare in do
■ îmbunătăţirea calităţii oţelului prin 150 000 Iei şi realizarea producţiei valo muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, pe meniul agriculturii, îndeosebi în ce priveş
perfecţionarea tehnologiei de elaborare rice pe acest an cu 5 zile mai devreme.
cu cantităţi sporite de oxigen şi a teh toţi oamenii muncii din patria noastră, fă te folosirea raţională a fondului funciar,
nologici de turnare cu viteze mai mari. Q Creşterea productivităţii muncii cu ră deosebire de naţionalitate, şi îşi expri stabilirea şi respectarea structurii culturilor
a Realizarea unei economii la preţul 110 lei/salariat. mă convingerea că ei vor face totul pen în conformitate cu prevederile planului de
de cost din efortul propriu de peste un B Extinderea acordului global la pro tru a dezvolta în continuare succesele ob stat, planificarea în profil teritorial, reali
leu pe tona de oţel. ducţia de bază in proporţie de 60 la
H Raţionalizarea întregului consum de sută din efectivul total a! muncitorilor. ţinute şi a realiza în cele mai bune con- zarea planului de însămînţări, executarea
energie şi combustibili din oţelărie, H Predarea cu 15 zile înainte de ter diţiuni prevederile planului pe anul 1974, lucrărilor de întreţinere a culturilor şi de
pentru combaterea oricăror risipe sau men a obiectivelor : funicular ramura V asigurînd îndeplinirea înainte de termen a pozitarea produselor, asigurarea condiţiilor
consumuri excedentare, în aşa fel incit Petrila, instalaţie săpare puţ V Uricani, sarcinilor pe întregul cincinal şi ridicarea necesare pentru creşterea şeptelului şi al
întreaga cantitate de oţel dată peste depozitul de ciment din gara Bărbăteni,
mi m pe această bază a gradului de bunăstare tele.
plan să fie elaborată cu combustibil e- secţia de debitare a I.U.ÎVI. Petroşani.
TInăra Emilia Kunig a învăţat în şcoala profesională mese conomisit. B Economisirea — prin mai buna şi civilizaţie a întregului popor. Comitetul Executiv a rezolvat, totodată,
ria de frezor, pe care o practl câ la F.S.H. Vulcan, cai con ■ Realizarea programului sortimen unele probleme ale activităţii curente.
ştiinciozitate şi pasiune. tal în proporţie de 98,5 Ia sută. gospodărire a materiilor prime şi ma Comitetul Executiv a hotărît să dea pu
Bl încărcarea metalică în şarjă să fie terialelor folosite în construcţii-montaj
— a 12 mc lemn, 8 tone metal şi 15 tone
redusă cu 0,5 kg/tonă faţă de anul 1973.
■ Realizarea integrală a investiţiilor ciment. Realizarea, totodată, a unui con Se apropie vremea semănatului
Produse siderurgice pe anul 1974 cu înfăptuirea tuturor o- sum de energie electrică cu 5 la sută
. biectîvelor înainte de termen. .1 L mai scăzut decît cel înregistrat în 1973.
livrate in avans la export Cînd procuraţi seminţele?
HUNEDOARA. Depăşirea Pe luna ianuarie a.c. au
planului privind livrarea fost livrate în avans, be
metalului la export consti neficiarilor externi, impor Mărfuri in valoare de 45 milioane lei întrebarea de mai sus este treg stocul de seminţe — ne şi Bîrcea Mică — 1 OdO kg.
tuie unul dintre criteriile tante cantităţi de profile de acută actualitate şi o a- relata interlocutorul. Dispu La atît se rezumă preluările
de bază ale angajamentu finite a căror valoare de De la începutul anului şi Iei, mai mult decît în peri dresăm conducerilor tuturor nem de peste 300 tone se pînă la începutul acestei
lui siderurgiştilor hunedoreni păşeşte 1 milion lei va pînă la finele lunii ianuarie, oada corespunzătoare a a- primit în luna ianuarie din cooperativelor agricole şi în minţe de porumb, 60 tone de săptămâni. De la I.A.S., deşi
abundenţă articole de con
pe anul 1974. Graţie acti lută. Ponderea în volumul ’ întreprinderea comerţului nului trecut. treprinderilor agricole de stat mazăre, 60 tone ovăz, 10 au repartizate peste 100 tone
vităţii conjugate a furna- producţiei exportate este cu ridicata pentru textile- Cele circa 540 magazine fecţii şi încălţăminte pen din judeţul nostru. Din dia tone seminţe de sfeclă fura mazăre şi porumb, nu s-a
tru bărbaţi, femei şi copii,
Iiştilor, oţelarilor şi lami- deţinută de colectivele la- incălţăminte a trimis pe re ale comerţului de stat şi tricotaje, galanterie şi mer logul purtat cu tehnicianul jeră şi altele. Cu excepţia li prezentat nimeni să ridice
natorilor, obligaţiile con ţeaua sa din judeţ mărfuri cooperaţiei de consum apro cerie, prtteum şi un- bogat Iosif Radovici, de la Staţia nei. mici cantităţi, de seminţe cantităţile de seminţe repar
tractuale se realizează rit- minoarelor de. benzi şi 650 în valoare de 45 milioane vizionate de I.C.R.T.I. au sortiment de ţesături. de seminţe (Agrosem) Orăş- de trifoi, care aşteptăm sâ ne tizate.
mm. tie, am desprins o situaţie sosească în aceste zile, dis Situaţia prezentată nu poa
inexplicabilă. Despre ce este punem de cantităţi care aco te fi considerată decît alar
vorba ? peră întreg necesarul unităţi mantă, dacă se ţine seama de
— Noi avem asigurat în- lor agricole. Rău este însă faptul că timpul este mult
că beneficiarii nu se prezintă înaintat şi nu peste multă
să ridice cantităţile de se vreme trebuie trecut efectiv
minţe repartizate. Fie că unii
DIALOGUL EXPERIENŢEI nu se grăbesc să-şi deschi la însămînţarea culturilor din
prima urgenţă. Pe lîngă lip
bancă,
la
Cine cheamă la întrecere H U N E D O A R A - R E Ş I Ţ A că alţii manifestă comoditate, sa de preocupare a conduce
fie
finanţarea
dă
rilor C.A.P. şi I.A.S. pentru
considerând că pînă la înce
perea semănatului mai este a-şi asigura cît mai devreme
posibil
seminţele
necesare,
Din
timp.
experi
suficient
In întrecerea socialistă pentru creşterea producţiei de metal enţa anilor trecuţi s-a dove surprinde şi atitudinea de
trebuie să fie în prima coloană Siderurgiştii îşi mobilizează energia şi ca.acitatea tici, de a tărăgăna aprovizio specialiştii din unităţi şi de
pasivitate
de
manifestată
dit însă că asemenea prac
creatoare pentru a produce narea cu seminţe pînă în consiliile populare comunale,
care nu urmăresc să fie re
Cînd a văzut cît de fru cadrat în termenele de exe pentru a nu înregistra depă primăvară tîrziu, ţa data
moasă e prezenţa constructo cuţie şi chiar le-au devansat. şiri la cheltuieli, şi pentru a MAI MULT, MAI BUN, MAI IEFTIN cînd trebuie începute efectiv zolvate în mod corespunză
tor — aşa cum s-a stabilit
rilor la adunarea generală Economiile materiale, realiza ne onora această chemare la lucrările în cîmp, sînt cît se în planurile de măsuri teh-
de la şantierul nr. 2 al T.C. te în anul trecut, cuprind întrecere între şantiere - ară Anul 1974 - an cu profunde rezonanţe poli lor „Drumul socialismului" Deva şi „Flamura" poate de dăunătoare, con- nico-organizatorice — toate
Deva, preşedintele secţiei 80 000 bucăţi cărămidă, 55 ta maistrul Ion Ispas, şeful tice pentru poporul nostru - pune sarcini deo Reşiţa, continuă să susţină un fructuos dialog ducînd- la întîmpinarea unor problemele .care privesc bu
sindicale, tovarăşul Partenie mc material lemnos, 230 000 lotului 22. In atenţia noastră, sebite în faţa economiei naţionale. al experienţei înaintate. serioase neajunsuri în desfă na organizare şi desfăşurare
Ripaş, a mărturisit : „Oame ml ţevi metalice, 34 tone oţel a celor de la lotul 22, va Pe traiectoria întrecerii socialiste pentru în In primul lor dialog din acest an, pe care ii şurarea şi executarea in con a activităţii în campania a-
nii simt responsabilitatea ce beton. Fără îndoială că un sta, în primul rînd, calitatea făptuirea acestui deziderat se află angajate găzduieşte azi pagina a ll-a a ziarului nostru, diţii ireproşabile a lucrări
o au pentru că îşi cunosc asemenea bilanţ i-a îndem execuţiei lucrărilor şi scurta plenar şi colectivele de siderurgişti de la Hu siderurgiştii din cele două mari cetăţi de me lor agricole. gricolă de primăvară. Un cu-
sarcinile ce le revin pe acest nat pe constructori să-şi spo rea termenelor acestora. Noi nedoara şi Reşiţa, care, prin intermediul ziare tal ale ţării se informează despre : — Numiţi cîţiva dintre res- vînt de spus în această pri
an. Şi, avem sarcini mobiliza rească eforturile în acest an vom introduce un program tanţieri. vinţă îl au şi organele agri
toare, aproape o treime din şi să cheme la întrecere toa- săptămînal la nivel de mais ■ Chemarea la întrecere a hunedorenilor — Este mai uşor să-i no cole judeţene,., trecerea cu ve
plGnul trustului revine, in a- tru, a cărui îndeplinire o vom ■ Răspunsul entuziast al reşiţenilor derea a neajunsurilor sem
cest an, şantierului nostru. analiza la fiecare sfîrşit de a Cum au lucrat în prima lună a anului şi rezultatele obţinute taţi pe cei care au început nalate puţind deveni o seri
Şi-apoi, adunarea generală săptămînă. Şi pentru că s-a B Experienţă pozitivă, acţiuni, iniţiative, generalizarea lor să ridice din seminţele re oasă frînă în calea efectuării
este locul unde părerile oa Adunărl generale hotărît aici să lansăm între ■ îşi expun opiniile : maştrii furnalişti Nicolae Mărcuiescu, Erou al Muncii So partizate. Din cantităţile de în cele mai bune condiţii a
0
menilor sînt ascultate cu a- cerea pe trust, lotul nostru, cialiste, Arcadie Schwartz şi Gheorghe Dumitriu, maistrul oţelar Nicolae Avramescu, porumb solicitat s-au prelu însămînţărilor de primăvară
tenţie, unde se analizează 22, cheamă celelalte trei lo prim-topitorul Gheorghe Obirşanu - de la C.S. Hunedoara, Nicolae Angheloiu, Mihai at de către C.A.P. Simeria şi, în final, a obţinerii unor
posibilităţile existente şi se aie oamenilor muncii turi, să se întreacă între ele. Chivari, maistrul oţelar Mihail Lupsan - de Ia C.S. Reşiţa. producţii cît mai mari la
stabilesc măsurile necesare imuna.»™, HMiiMjMa - Trag speranţă că şi in 2 600 kg, C.A.P. Gurasada — hectar.
pentru rezolvarea probleme ’74, tot lotul nostru va fi 3 000 kg, Burjuic — 1 500 kg N. TIRCOB
lor ce le ridică producţia". fruntaş - mărturiseşte zidarul
te şantierele din cadrul trus
Adunarea a fost, intr-ade tului. Ideea lansării întrecerii şef de echipă, Florea Băr-
văr, locul unde oamenii n-au i-a însufleţit şi în această bulescu, de la lotul 22. Noi Fertilizări cu
stăruit prea mult asupra a adunare, dar nu le-a dimi ne vom da tot interesul, a-
ceea ce au făcut, deşi anul nuat, cu nimic, atitudinea cri vem putere de muncă şi am
1973 le-a adus aproape „pe tică, combativă, faţă de lip dovedit-o mereu. Dar să fim must de grajd
toate fronturile", cum se spu suri. şi ajutaţLde conducerea şan
nea în dezbateri, rezultate - E adevărat, am avut re tierului. Uite, şi acum, de In scopul sporirii pro
bune. Planul producţiei valo zultate bune, dar faptul că geaba vrem să muncim dacă ducţiei de furaje, la C.A.P.
rice a fost depăşit cu am depăşit cheltuielile la nu avem lemn pentru schele Zam s-a organizat fertili
6 192 000 lei, productivitatea 1 000 lei producţie nu ne fa şi capre. Cărămida care ni zarea cu must de grajd a
muncii a înscris o creştere de ce cinste. Avem pierderi la se aduce e numai cioburi. unor însemnate suprafeţe
11 la sută faţă de cea rea preţurile de livrare a betoa- — Răspundem chemării io destinate producerii nu
lizată în anul precedent, an nelor şi mortarelor de la tului pentru că ovem forţa treţurilor.
gajamentul economic a fost S.U.T. şi la preţul de deviz necesară, am dovedit-o şi în Un calcul simplu eviden
îndeplinit, obţinîndu-se o rea — arăta Mihai Tulai. Or, noi ’73, cînd ne-am realizai sar ţiază faptul că pe seama
lizare faţă de deviz de nu putem, nu avem voie să cinile la toţi indicatorii - a- administrării urinei — 60
747 000 lei. Blocul 7 din Si- mergem în continuare aşa. răta ing. Nicolae Pîrvu, şeful tone — se va obţine o can
meria a fost predat cu 3 luni La transport-aprovizionare se lotului 21. Aceasta ne cere titate suplimentară de nu
înainte de termen, blocul 7 înregistrează cheltuieli de 7,8 un efort susţinut, o mai bu treţuri care, folosite în
din Călan cu 34 de zile, blo la sută, la punctele de lu nă corelare între munca con hrana animalelor, repre
cul 1 din Simeria cu 5 zile, cru de la Leşnic şi Bălata structorilor şi instalatorilor, şi zintă echivalentul a cel
s-au realizat peste pian blo înregistrăm pierderi la ciment atenţie deosebită permanen puţin 10 000 1 lapte sau a
cul cu 104 garsoniere, tot şi mortare. Trebuie ca aici să tizării formaţiilor de zidari, peste 2 500 kg carne. Ţi-
din Simeria, numeroase obiec stabilim măsuri concrete, pe zugravi şi izolatori. nînd seama de avantajele
tive de interes economic — care să le urmărim îndea Ilie Ciungu, maistru la lo- pe care le prezintă, este
introducerea bateriilor în ha proape. de aşteptat ca această me
lele vechi de la „Avicola" — Eu cred că de noi, de L. LICIU todă de fertilizare să fie
Mintia, staţia de 110 KV fiecare în parte, depinde fe aplicată în toate unităţile
„Decebal" Deva - s-au în lul în care vom acţiona şi (Continuare în pag. a 3-a) agricole. realizarea^" h»®’'^ 3 C<>ndUsă de Ioan Demeter - Acrind în abataj frontal, contribuie la succesele minei Paroşeni in Foto : VIRGIL ONOIU
realizarea sarcinilor ne plan.
r.
PREGĂTIRI PENTRU preparatele tip gospodina nedoara a cheltuit în sco absenţi cit se înregistra din Brad au vînat 9 mis
se desfac prin 15 unităţi puri de protecţia şl Igie se de la începutul anului, înscriere a echipelor a
O RECOLTĂ TIMPURIE alimentara. Numărul a- na muncii sume ce se ri în medic pe zi, în ulti treţi (600 kg carne), 7 fost... 3 februarie a.c. Aş
cestora va spori, pentru a dică la 88 milioane lei. vulpi, 10 cîini hoinari etc. teptăm primele rezultate.
DE LEGUME rvri T A mul timp ele au scăzut Paznicul de vînătoare A-
satisface într-o măsură Pesle 30 milioane lei au MJMi A la 35. vram Drăghici a vînat 2
tot mal mare cerinţele... fost cheltuiţi cu lucrări
In ziua de 3 februarie gospodinelor. La unităţile de îmbunătăţiri a ventila rîşi. Şirul succeselor con VREMEA
a.c. peste 40 de membri nr. 5 — Petroşani, nr. 58 ţiei. CU AUTOBUZUL LA... tinuă .'
cooperatori din satele Ilia. — Vulcan vor lua fiinţă
Bacea şi Săcămaş au raioane distincte, speciali Anul acesta. fondurile TELESCAUN CUPA Pentru 24 ore
participat la amenajarea zate în desfacerea prepa alocate in acest scop se
paturilor calde în vede ratelor gospodina. Apoi, ridică la peste S4 milioane O ZI Pentru a înlesni acce „HUNEDOARA 90“ Vreme instabilă, cu ce
rea însămînţării verzei asemenea raioane se vor lei, ponderea rieţinind-o sul cetăţenilor la tele- rul noros. Vor cădea ploi
timpurii. S-au amenajat înfiinţa şi la alte unităţi : tot lucrările pentru ame scaunui construit, recent, Comisia pentru sport temporare. Vintul va su
liorarea mediului ambiant.
500 mp paturi calde. 22 — Petroşani, 42 — Pe în Paring, E.G.C. Petro de masă din cadrul clu fla moderat clin vest. Tem
va
peratura
fi
cuprinsă
în mod deosebit s-au c- trila, 61 şi 77 Lupeni şl IN OBIECTIV - şani a pus în circulaţie bului ,,Corvinul“ Hune ziua între 3 şi 8 grade,
videnţiat cooperatorii Hol- altele. Paralel se va îm autobuze care fac curse doara, în colaborare cu iar noaptea între minus
dean Augustin, Costea bunătăţi calitatea prepa ABSENTOMANII LA între Piaţa Victoriei şi comitetul U.T.C. din 2 şi 3 grade. Dimineaţa
Cornel, Dănilă Simina, ratelor şi semipreparate- staţia telescaun. Un gest C.S.ÎL, a iniţiat organi ceaţă locală.
Miheţ Ioan, Dănilă Ionel, lor, se va diversifica ga La E.M. Diija, comitetu' al E.G.C. Petroşani, mult zarea unor inedite între
Ciosa Roman, Furcă Si- sindicatului şi comitetul apreciat de locuitorii ti ceri de fotbal, volei şi
dor, Popa Traian. ma lor sortimentală. oamenilor muncii au or neri şi vîrstnici din Valea popice, menite să cin Pentru următoarele
ganizat o întilnirc cu Jiului. stească aniversările side două iile
„GOSPODINA" PENTRU PROTECŢIA Şl muncitorii, care absentea ALTA rurgice ce au loc amil a-
ză nemotivat de Ia lucru. NEVINÂTOREŞTI... cesta, dotate cu trofeul Vremea rămîne instabi
SE SPECIALIZEAZĂ IGIENA MUNCII Se pare că cei vizaţi au „Hunedoara 90“. lă, cu cerul mai mult
De la începutul anului, noros. Vor cădea ploi lo
tras învăţăminte folositoa S-a emis deja regula
In localităţile Văii Jiu In anul trecut, Combi ____ membrii FiliaJei de vînă- cale. Temperatura — sta
lui, preparatele şl semi- natul siderurgic din Hu re, deoarece faţă de 110 Vii toare şi pescuit sportiv mentul, Iar termenul de ţionară.
F.F.A. „Vîscoza“ Lupeni. Aspect din hala maşinilor de fllaj.