Page 19 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 19
MmmmaamnuimmmnMBmaaKmtmBmm
11 mi yrmmsea!xmKVtwm4VMaMBumamjwMuauaasM&tmmumiiKm<s!i!tm>
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 931 0 MIERCURI 6 FEBRUARIE 1974
EssrareEB
Sesiuni ale consiliilor populare comunale t
cartea • scena 9 discul • ecranul BSIH
DEZBATERI PE PROBIM CMCIETE,
Film
DUPĂ
0 Luni, în sala
9? Marele vals“ Spectacole MUNCĂ 34 DE ANI DE
pe numimmobiliîatiare Cînd spunem „Murele că, atît pe ecranele cine neglijate. Nimic de zis, e- „Haţegana" din Hunedoara a I.C.S. Hunedoara, Andro-
de mese a cantinei nr. 2,
©
Ansamblul
folcloric
de
citva
handicapat
faptul
nic Gros a fost sărbătorit
cranul lat şi pelicula color
vals", ne gindim, bineînţe
les, fără ezitare, la perla matografice, cit şi pe acelea oferă posibilităţi tehnice su prezintă spectacole de cîn- cu ocazia ieşirii la pensie.
creaţiei lui Johann Strauss- ale televizoarelor noastre, a perioare. Decorurile — care tece şi dansuri la Uricani A început munca acum 34
Unităţile socialiste de pe socială pe 1974 în profil te oare, în numele cetăţenilor junior, la „Dunărea albas rulat, nu cu prea mult timp reproduc cu minuţiozitate şi Lupeni (7 februarie), de ani ca muncitor, a fost
rara comunei Crişcior* în ritorial, s-au amintit toate din circumscripţiile ai căror tră", la acea „Die schone, în urmă, filmul lui Julien fiecare capriciu rococo al Petroşani şi Lonea (8 fe apoi şef de brigadă la te-
drumate cu competenţă de acestea. Sesiunea, însă, a a- deputaţi sînt, s-au angajat blaue Donau" care inunda Duvivier, „Valsul nemuri interioarelor palatului Bel bruarie). Vedetele specta rasamente şi montări de li
comitetul comunal de partid, tras atenţia şi asupra ne să depună toate eforturile se cu valurile sale sonore tor". Versiunea lui Duvi vedere “ au dimensiuni colului ; Irina Loghin şi, nii. Din 1955, deci de 19
au obţinut în anul 1973 re ajunsurilor şi lipsurilor care în vederea rezolvării cu mul străzile vieneze, Hofburg-ul vier, complet diferită din mai impresionante, dar sînt bineînţeles, Benone Sinu- ani, a condus cantina nr.
zultate bune. Cîteva cifre o- încă se mai manifestă în ac tă eficienţă a sarcinilor care şi apoi întreaga lume, ridi- punctul de vedere al con imaginate în mărimi ameri lescu. 2. Cînd a luat cantina în
glindesc cu prisosinţă mun tivitatea comisiilor perma stau în faţa comunei. cînd compozitorului „Lilia ţinutului de „Marele vals", cane, lipsindu-le acea at © „Gîscănelul" se intitu primire avea 150 de abo
ca desfăşurată de locuitorii nente ale consiliului popular , In sesiune a fost aprobat cului" un nepieritor monu avea darul de a ne propune mosferă tipic vieneză, adică lează piesa pentru copii ce naţi. Astăzi a ajuns la
comunei. In domeniul agri al comunei. A fost vizată convenţia biografiei roman jovială. va fi oferită în 6 şi 7 fe 11 000, la jumătate dintre
culturii, deşi condiţiile nu slaba activitate a unor mem răspunsul la chemarea în în ment. ţate cu atita farmec şi cu bruarie celor mai mici lo aceştia servindu-li-se masa
Filmul lui Andrew L. Sto-
au fost favorabile desfăşură bri ai C.A.P., faptul că unele trecere adresată de Consiliul aşa dezinvoltură operetistl- Cele două serii vor să cuitori din Hunedoara şi, direct la locul de muncă,
rii unei activităţi superioare, atelaje ale cooperativei de popular al comunei Rugi- ne este — cum ne asigură că, îneît nu ne-a trecut vreo prospecteze exhaustiv bio respectiv, Deva de către din iniţiativa sa. De fapt,
producţia de cereale a cres producţie sînt uzate şi nu noasa, din judeţul Iaşi. Prin genericul — o fidelă croni clipă prin minte că lucru grafia lui Strauss. Si doar Teatrul de păpuşi din Alba în toţi aceşti ani, Andronlc
cut în anul 1973 faţă de a- mai corespund cerinţelor mobilizarea tuturor resurse că a neînţelegerilor şi îm rile se petrecuseră cu totul la sfîrşitul proiecţiei ră- Iulia. Gros a avut grijă de avu
nul 1972. De asemenea, a producţiei, asistenţa medica lor existente în unităţile e- păcărilor dintre Strauss-ta- altfel în realitate. Existau, minem cu o senzaţie de gol ţia obştească încredinţată
crescut producţia de lapte şi lă nesatisfăcătoare, slaba conomice de pe teritoriul co tăl şi Strauss-fiul. Desigur, apoi, în „Valsul nemuritor" şi cu constatarea că Duvi spre gestionare, ca de lu
carne, în anul 1973 livrîn- preocupare a echipelor de munei, locuitorii acesteia îşi pelicula porneşte de la li vier a reuşit să ne spună Pentru mina ochilor, a luptat ca
du-se statului peste 650 hl control obştesc în efectuarea propun să realizeze şi să bretul unei operete de suc cîteva personaje antologice : mai multe într-o oră şi pa fiecare abonat să fie mul
lapte şi 12 tone carne. Gos de controale operative şi efi depăşească sarcinile de dez ces, jucată pe Broadway în- Hofbauer, editorul muzical, truzeci de minute. Un efect melomani ţumit.
podăriile personale au livrat ciente. Participanţii la dez voltare economică şi socială cepînd din 1934. Dar ten flautistul din orchestra im neplăcut are şi textul de
către stat peste 63 tone car bateri au accentuat asupra pe anul 1974. Astfel, ei şi-au dinţele de romanţare ale li- provizată a lui Schani, han legătură dintre episoade, Electrecordul anunţă pen
ne, 5 200 litri lapte, peste problemelor care vor trebui propus 6ă sporească cu 100 bretiştilor de operetă sînt cu giul Domayer şi, înaintea cîntat pe muzică de Strauss. tru luna aceasta o lungă PUBLICUL 9 Este abso
300 kg lînă. să stea în atenţia comitetu kg la hectar producţia de noscute. Autenticitatea va tuturora, strălucitoarea pri Elementul e parazitar, lun listă de discuri din care lut normal ca publicul spec
Prin reţeaua comerţului de lui executiv al consiliului grîu planificată, cu 165 kg fi, prin urmare, de partea madonă, Caria Donner, cu geşte filmul inutil, fără să consemnăm două : tator prezent în tribunele
stat şi cooperatist au fost popular. Deputatul Nicolae la hectar pe cea de porumb muzicii lui Strauss, doar de glasul ei de sticlă, cu trilu ne sporească interesul. © Povestiri: „Frumoasa unui stadion să fie dăruit
desfăcute către populaţie Oprea, preşedintele C.A.P. boabe, iar pe cea de varză partea acestui tezaur muzi rile sale de clocîrlie şi cu In ceea ce priveşte distri din pădurea adormită' de trup şi suflet echipei favo
1
mărfuri în valoare de peste Crişcior, atrăgea atenţia că de toamnă cu 1 000 kg. In cal constituit din marşuri, tot aerul ei biedermeyer, buţia, doar Horst Bucholtz, Charles PerrauLt, în dra rite. Nu este, însă, deloc
43 milioane lei, ceea ce în trebuie să se acţioneze mâi zootehnie, numărul bovinelor galopuri, polci şi, înainte fastuos, chiar fabulos. actor foarte talentat, reu matizarea Silviei Kerim şi fair-play ca publicul să-şi
seamnă o evidentă creştere mult pentru punerea la va spori cu 35 de capete de toate, din valsuri. In „Marele vals", toate a- şeşte să imprime viaţă per regia lui Cristian Muntea- descarce întreaga artilerie
a nivelului de trai al popu punct şi repararea utilajelor faţă de anul 1973 şi cu 5 „Marele vals“ este întru- ceste detalii sînt oarecum sonajului interpretat. Toţi nu. de... neologisme, ca să nu
laţiei de pe raza comunei. din dotarea C.A.P. De ase capete faţă de planul pe ceilalţi sînt departe de in © Romanţe, în interpre spunem invective, la adresa
Dintre obiectivele social- menea, a insistat ca circum 1974. Gospodăriile* proprieta terpreţii lui Duvivier. Mary tarea lui Ştefan Lăzârescu. jucătorilor parteneri de în
culturale şi prestatoare de scripţia sanitară Crişcior să te personală vor livra statu Costa cîntă corect, dar este trecere. Lipsa aceasta de
servicii, în comună s-au dat lui circa 1,5 tone carne din dezarmant de diletantă cînd sportivitate se semnalează
în folosinţă un magazin Uni aibă medicii săi, dealtfel aşa care 0,5 tone carne de porc trebuie să rostească un text Editoriale cronic la o parte din gale
versal, un restaurant cu gră cum este prevăzut în sche peste plan. obişnuit. Glasul el nici nu ria Mureşului Deva. Mai a-
dină de vară, o secţie de re ma comunei. Printr-o mai judicioasă fo se poate compara cu cel al @ In colecţia „File de les cînd echipa locală e în
paraţii radio şi televizoare Probleme legate de desfa losire a combustibilului şi Milizel Korjus, primadonă istorie" a Editurii politice dificultate. Cine se anga
şi alte obiective menite să cerea mărfurilor prin comer a energiei electrice se vor rasată, cu aplomb, străluci a apărut lucrarea „Parti jează sâ-i... educe pe a-
satisfacă cerinţele locuitori ţul de stat şi cooperatist, o obţine economii de 10 tone toare, descendenta acelei fa dul Muncitorilor din Româ ceşti superîncălziţi ?
lor comunei. mai bună servire a popu combustibili solizi, iar la e- milii de staruri muzicale — nia în viaţa social-politică
In sesiunea deputaţilor laţiei, înfrumuseţarea şi gos nergie electrică va fi eco pe cale de dispariţie, din a ţării — 1893—1910".
consiliului popular comunal podărirea comunei au fost nomisită suma de 5 000 lei. păcate —, din care făceau © La aceeaşi editură, COMERŢUL ® „Orăştia
care a avut loc de curînd şi ridicate de deputaţii Ioan parte şi Jeanette Mac Do- Petre Constantinescu-Iaşi fără televizoare, De 3 săp-
la care s-a dezbătut planul Ruxanda, Petru Fodor, Vic ALEXANDRU JURCA nald sau Gitta Alpâr. publică cartea „De la Eli tămîni nu există aşa ceva.
do activitate economică 'şi tor Almăşan şi Silvia Başa, corespondent berare la socialism". In 1974 n-a intrat nici un
Rossano Brazzl, Nigel Pa- © Au apărut „Documen televizor în magazinul din
trick, Yvonne Mitchell şi te din istoria mişcării mun Orăştie" — iată, telegrafic,
ceilalţi sînt apariţii modeste citoreşti din România 1879- semnalul primit ieri de la
1892". deputatul circumscripţiei nr.
în acest „Mare vals", fiind,
Cine cheamă la întrecere trebuie nu e o exagerare, o mare Lucia Wald publică „Sis vu. Cine se simte... pus la
© La Editura ştiinţifică,
26, din Orăştie, Virgil Pir-
decepţie. teme de comunicare uma priză ?
nă".
să fie în prima coloană Scenă din film AL. COVACI LOCUINŢA © In cursul
lunii ianuarie, comerţul de
(Urmare din pag. 1) apel la întărirea disciplinei unor grafice de execuţie rea stat a primit de la coope
de producţie, la necesitatea le, programe de lucru deta rativa meşteşugărească pen
tul 22, Gheorghe Nica, fie ridicării calificării muncitori liate pe fiecare maistru şl pe Premiile Festivalului judeţean de teatru, poezie tru vînzare către populaţie :
rar- betoni st, şef de echipă la lor, la o mai bună aprovizio fiecare om, organizarea mun mobilă^ tip „Carpaţi", tip
acelaşi lot, ing. Octavian Pă- nare a locurilor de muncă, cii pe schimburi, realizarea Luna cărţii „Moţul", piese mici, singu
trâşescu, şeful lotului 23 in angajîndu-se la efortul co ritmică a sarcinilor de plan. patriotică şi revoluţionară „Partid, inima ţării" lare, ca mese de radio, de
stalaţii, llie Nedelcu, mais mun în îndeplinirea sarcini „Tot ce trebuie să facem azi, televizor, canapele, dorme
tru instalator la lotul 23, Ion lor şi angajamentelor pe să nu lăsăm pe miine - se la sate TEATRU va, cu programul „Stele fără „Ultima noapte de dragoste, ze; articole de uz casnic :
Furdui, dulgher, şef de echi 1974. cerea deschis, hotărît, în a- nume". întîia noapte de război", du grătare, bidoane, cazane,
pă la lotul 22, Aurellu Mă- Colectivul şantierului 2 a dunare. Altfel nu ne onorăm Licee : Menţiune : Liceul Petrila, albii din tablă zincată.
nescu, şeful biroului salariza obţinut în anul trecut cele planul, angajamentele. Iar Prima săptămînă, dedica Locul I : Liceul nr. 2 Deva, cu programul „Puncte, punc pă romanul cu acelaşi nume
re, Gheorghe Giulică, mais mal burîe rezultate pe trust. noi ne-am angajat aici la o tă cărţii social-politice, a cu piesa „Adolescentul" de te de vedere". de Camil Petrescu.
tru electrician la lotul 23, fie Faptul a fost relevat mereu întrecere faţă de care avem debutat în numeroase aşe Iloria Lovinescu. Grupuri şcolare : Menţiune specială pentru E STRADA © Autogara din
care participant la dezbate în adunarea generală, dar răspundere. Pentru că cine Locul II: Liceul Lupeni, Menţiune; Grupul şcoTar creaţie: Cornel Ardeleanu, - Haţeg nu are spaţiu sufi
rile adunării generale de la tot în cadrul acesteia s-a ce zăminte culturale săteşti cu piesa „Titanic vals" de C.S. Hunedoara, cu progra Liceul agricol Geoagiu, cu cient de parcare. Pe lîngă
şantierul 2 a arătat des cheamă la întrecere trebuie cu dezbateri, simpozioane, Tudor Muşatescu. mul „De prin şcoală de la poezia „Roşu, galben şi al cel creat în asemenea scop,
chis lipsurile, neajunsurile ca rut şi lichidarea restanţelor să-şi facă cinstea de a mer concursuri gen „Cine ştie, Grupuri şcolare : noi". bastru". foloseşte şi strada în pre
re trenează munca, a făcut Ia unele obiective, întocmirea ge în prima coloană". cîştigă", seri literare etc. Locul II : Grupul şcolar Menţiune : Grupul, ş.colar lungire. La ore de vîrf, au
tobuzele se înşiră „în trşn",
La Vaţa de Jos a avut loc C.S. Hunedoara, cu piesa Lupeni, cu programul „La MONOLOG fără vreo ordine anume, iar
un simpozion cu tema „Ro „Pedagog de şcoală nouă" de lumina felinarului". Locul I : Octavian Raica, călătorii aleargă de la u-
IiLr Caragiale. nul la altul. Este stradă,
lul şi importanţa cărţii so Liceul nr. 2 Deva, cu „Mul- ţ
Locul III: Şcoala profesio RECITATORI dar dacă serveşte ca par
cial-politice în educarea nală comercială Petroşani, cu ţumesc mamă, mulţumesc ta- ' care să se organizeze aici
tă".
Succese ale meşteşugarilor haţegani tineretului". Tot un sim piesa „Profesorul de limbă Locul I: Lenuţa Leueea- şi un minimum de infor
pozion cu tema „Omagiu franceză". nu, anul I, Liceul Brad, cu Premiul special al Juriu maţie. Consiliul popular,
Colectivul Cooperativei fost desfăcute mai multe tate în această primă lună eroilor căzuţi pentru eli MONTAJ LITERAR-MUZI- poezia, creaţie proprie, „Tri lui pentru interpretare: Miliţia Haţeg şi I.T.A. au
cuvîntul.
meşteşugăreşti „Retezatul" mărfuri cu amănuntul, s-au a anului le-au înregistrat berarea patriei" s-a desfă CAL bunul".
Haţeg a încheiat cu rezul livrat mai multe mărfuri secţiile lenjerie, tinichige- şurat şi la biblioteca din Locul II: Cristina Dimule- Octavian Raica, Liceul nr. ^
tate bune prima lună a a- către fondul pieţei decît rie nr. 1, bobinaj, tîmplă- Locul I: Liceul „Decebal", te, Liceul Simeria, cu poe 2 Deva, interpretul tatălui • CURTEA p A s p e c t u l
nului. Organizîndu-şi mai cifra planificată. Aceste rie, tapiţerie, confecţii pen Topliţa. La căminul cultu cu montajul „Partid, inima zia „Da ! mai avem" de A. din piesa „Adolescentul". curţii, al incintei unei uni
bine munca, folosind din rezultate bune au la bază tru bărbaţi şi confecţii se ral din Turdaş a fost pre ţării". Păunescu. Sorin Pancu, Liceul nr. 2 tăţi este un element foarte
plin timpul efectiv de lu hărnicia şi conştiinciozita rie — toate din Haţeg, sec zentată expunerea „Luna Locul III: Liceul nr. 2' Locul III : Gabriela Gaia, Deva, interpretul fiului din important în crearea unei
cru, precum şi maşinile din tea în muncă ale oamenilor, ţiile vulcanizare, confecţii cărţii la sate", după care Deva, cu montajul „Republi anul II, Liceul Petrila, cu piesa „Adolescentul". ambianţe plăcute, cu valen
dotare, salariaţii de aici au hotărîrea lor de a întîmpi- pentru bărbaţi, confecţii se că măreaţă vatră". poezia „Blestem" de N. La- Lucia Gal, anul III A, Li ţe educative în ce priveşte
realizat planul producţiei na cu succese de seamă cea rie şi lenjerio-broderie — elevii şcolii generale au Locul III : Liceul Lupeni, biş. ceul Haţeg, interpreta secre ordinea. La C.S. Hunedoa
marfă în procent de 101,0 de-a XXX-a aniversare a din Călan. recitat versuri ale poeţilor cu montajul „Partid, inima Menţiune : Rodica Musta tarei din piesa „Un proces fj ra s-a făcut mult pentru ca
Ia sută, iar indicatorul de Eliberării patriei şi Con clasici şi contemporani ro ţării". ţă, Liceul industrial de con incintele uzinelor şi secţiilor
servire a populaţiei în pro gresul al Xl-lea al parti NICU SBUCHEA mâni. strucţii Deva, cu poezia posibil" de Al. Mirodan. să răspundă esteticii in
Diploma de onoare a Co
cent de 104,5 Ia sută. Au dului. Cele mai bune rezul corespondent BRIGADA ARTISTICA DE „Trebuia să poarte un nu mitetului judeţean Hunedoara dustriale. „Aceasta dacă
AGITAŢIE me" de M. Sorescu. al U.T.C. acordată Liceului ( avem în vedere căile aşa-
Menţiune : Sorin Moţoc, nr. 2 Deva pentru preocupa zise „de vizită", că dincolo
Licee : Liceul nr. 2 Deva, cu poezia re şi rezultate deosebite ob de ele simţul gospodăresc
Locul I ; Liceul pedagogic „Intîlnire" de Aurel Rău. ţinute la Festivalul de tea nu mai e acasă" - se spu
Deva, cu programul „Fetele Menţiune specială pentru tru. poezie patriotică şi revo nea într-o recentă adunare.
Dincolo de căile „de vizită"
Cîteva elemente definitorii ale studiului Locul II : Liceul nr. 2 De dramatizare : Liceul nr. 2 rii". „Partid, inima ţă este şi zona de la întreţi I
din anul V".
luţionară
Deva, cu procesul literar
nere
aer-gaz
şi
secţia
furnale. Aici molozul - a-
dunat sau împrăştiat — şi
reactualizat de sistematizare teritorial Mandatul de cantralar shştcsn—exercitat cu răspundere şi eficienţă activitate de permanentă
diferitele utilaje risipite dau
impresia
demolare,
de...
lată un teren pe care acti a
vitatea
voluntar-patriotică
a judeţului Hunedoara Prezenţe active şi cîteva siderurgiştilor, tineri şi vîrst-
poate
manifesta
nici,
se
din plin I
Dezvoltarea pe bază de fi oraşele mai puţin dezvol podărire raţională şi judici- Consiliului popular judeţean formale... 1 REFLECTOR ® „Vă ru
plan a localităţilor judeţu tate (Haţeg, Brad) şi viitoare oasă a resurselor de apă, se - stabilite prin Hotărîrea nr. găm^ trageţi semnalul să
lui — cerinţă obiectivă a so le centre economice şi socia cer măsuri severe pentru 20/1973 constituie primul pas Mandatul pe care oamenii audă şi gospodarul cămi
pun'dere. La croitoria de pe (
cietăţii socialiste — se des le cu caracter urban (Baia protecţia calităţii apei. în ameliorarea situaţiei ac muncii din diferite do-’ cu constatările, ci urmăreşte f, i », r\ „1 T2” n X 4* a _- a _1 _ * ^ nului de nefamilişti nr, 2
făşoară în strînsă corelare de Criş, Dobra, Ilia, Geoagiu, Referitor la încălzirea lo tuale şi crearea condiţiilor menii de activitate de pe dacă cele consemnate au strada Karl Marx, nr. 7, deşi de pe strada Zamfirescu din
cu progresul general al ţării, Ghelar, Pui şi Sarmizegetu- cuinţelor în mediul urban, pentru un mediu ambiant co raza oraşului Hunedoara fost soluţionate în cele mai s-a întreprins controlul, nu Deva. Poate aşa se va găsi
înfăptuirea consecventă şi sa). se fac propuneri corespunză respunzător unei vieţi civili l-au încredinţat membri bune condiţiuni de factorii s-a trecut nici o constatare o încuietoare şi pentru a-
în ritm susţinut a industria In urma studiului de siste toare ca treptat să se facă zate. lor din echipele de con competenţi. în registru. Nu există la u- partamentul 68. Căci noi,
lizării socialiste, traducerea matizare teritorială a jude înlocuirea încălzirii cu so Considerând acest studiu trol obştesc este îndepli Nu peste tot' îşi anunţă nitate nici măcar o copie de de 5 luni, îi tot rugăm, şi
în viaţă a programului vast ţului s-au făcut propuneri be prin încălzirea în sistem de sistematizare ca un cadru nit cu simţul datoriei prin însă prezenţa echipele de pe vreun proces-verbal. La l tot de atunci intră cine
control
obştesc
regulari
cu
de investiţii economice, soci- corespunzătoare pentru con centralizat de la centralele de orientare a dezvoltării ju repetatele controale efectua tate în unităţi. De pildă, e- coafura de lîngă „Bucegi", t
\ vrea şi cine nu în camera
al-culturale, de construcţii e- tinuarea programului de e- termice ce produc aburi şi deţului, în întreaga activita te la diferite unităţi comer chipa alcătuită din Alexan controlul n-a mai consemnat ■ 68. Unul dintre noi a ră
dilitare impun şi o dezvolta chipare a tuturor localităţi apă fierbinte atît pentru in te de sistematizare teritoria ciale şi de alimentaţie pu dru Mladin, Ioan Flacon, A- nimic în registru. mas fără pături. Se înve
re raţională a localităţilor, lor cu instalaţiile şi lucrările dustrie cit şi pentru zonele lă se va porni de la princi blică, în unităţile prestatoa lexandru Dachiu şi Virginia La croitoria de la complex ţ leşte noaptea cu... cearşa
corespunzător intereselor ge necesare alimentării cu apă de locuinţe. Pentru mediul piul că oraşul şi comuna tre re de servicii către popu Budîhaîă de la aglomerato- nu s-a mai făcut control ob- l ful. Ni se replică : „Voi răs
nerale ale societăţii. şi evacuării apelor uzate, a- rural, încălzirea în sistem buie să devină unităţi terito- laţie. Echipa de control ob rul nr. 1 din C.S.H. a uitat ştesc din 14 mai 1973. Pe a- / pundeţi !" — dar cum să
In lumina sarcinilor stabi vînd ca obiectiv final satis centralizat va fi promovată rial-administrative de bază ştesc din combinat, alcătuită de mandatul încredinţat. A- tunci, în registrul unic de \ răspundem cînd sîntem la
lite de Conferinţa Naţională facerea integrală a necesită în prima etapă în centrele ale societăţii noastre socialis din tovarăşii Gheorghe ceastă echipă n-a mai efec control tovarăşii Ioan Făt l lucru, iar prin apartamen
a partidului din iulie 1972, ţilor populaţiei : circa 650 civice ale unor localităţi te. Oraşului şi comunei le Gheorghe, Gavrilă Nicu, Do- tuat control în unitatea nr. şi Constantin Stegaru au J tul nostru e... trecere libe
Comitetul executiv al Consi 1/om/zi în mediul urban şi principale şi în special a ce revin un rol tot mai impor bre Ştefan şi Borha Con 16 patiserie (ce aparţine de consemnat : „Bonurile de co- 1 ră ?".
liului popular judeţean a lu circa 200 1/om/zi în mediul lor propuse a deveni centre tant în asigurarea unor con stantin, efectuează cu regu fabrica de pîine) din 1 no mandă nu se completează la l
at măsuri de reactualizare a rural. In completarea structu economice şi sociale cu ca diţii oît mai bune de muncă laritate controale în unităţile iembrie 1973. Nici la unita poziţia 3 şi 4; unitatea nu /
„Studiului de sistematizare rii reţelei de căi de comu racter urban. şi viaţă, în organizarea între ce i-au fost repartizate. Un tea nr. 12 alimentara din e mobilată corespunzător". CONTRAVENŢII © 500 lei
teritorială a judeţului" — cel nicaţie de pe teritoriul jude Organizarea de zone verzi gului complex de activităţi astfel de control a întreprins O.M., echipa de control ob Cele inserate au rămas de „căciulă" I Atît i-a cos
mai important proiect cadru ţului, obiectivele principale în jurul oraşelor de pe teri sociale, de servicii de interes echipa în ziua de 10 ianua ştesc de la laminorul de 800 doar... pe hîrtie. tat pe Emeric Emil şi Pavel
de orientare a dezvoltării şi sînt terminarea liniei de cale toriul judeţului Hunedoara, general. rie 1974 la magazinul ali mm din C.S.H., din care fac Poate că dacă echipele de , Oană, din Brad, şi pe Mir-
Sistematizării judeţului Hu ferată între Deva şi Brad (cu ca baze de agrement şi odih Astăzi cînd sistematizarea mentar de lîngă restauran parte, printre alţii, Petru control obştesc ar mai fi dat i cea Lupea, din Valea Brazi
nedoara. avantaje economice prin asi nă, pune probleme în legătu devine o problemă importan tul „Bucegi". Cîteva din con Barbulea şi Maria Dudaş, pe acolo, situaţia s-ac fi l tulburarea liniştei publice în
Avînd în vedere cifrele de gurarea unei legături ferovia ră cu transformarea şi orga tă, care trebuie să contribuie semnările făcute în registrul n-a mai trecut din 20 noiem schimbat cîtuşi de puţin în restaurantul „Perla Crişu-
prognoză din toate domenii re directe cu nord-vestul ţă nizarea unor păduri existen la realizarea cu mijloace mo unic de control reţin aten brie 1973, deşi aici continuă bine. ^ lui" din Brad.
le vieţii şi activităţii jude rii) şi realizarea unor accese te în păduri-parc şi păduri derne a unui volum uriaş ţia : „Lipsă de etichete cu să fie unele deficienţe: este Este ştiut că echipele de 1
ţului, studiul de sistemati rutiere corespunzătoare în de agrement. Numai pentru de construcţii, ţinînd seama preţuri la unele produse ; absent spiritul gospodăresc, control obştesc au un rol 1
zare teritorială prezintă or scopul punerii în valoare a etapa 1976-—1980 se propun, de dezvoltarea economică şi folosirea unor greutăţi scoa lipsesc anumite produse de deosebit în sprijinirea unită- 1 PROCESE © Avea doi
ganelor de decizie propuneri unor zone turistice ca de pil de exemplu, organizarea ca socială în perspectivă, studiul se din uz la cîntare...". strictă necesitate pentru ce ţilor comerciale şi de aii- i lei în buzunar şi viciul be
corespunzătoare de amplasa dă zona cetăţilor dacice. Din pădure-parc şi de agrement Semnalarea unora dintre tăţeni, ca să nu mai vorbim mentaţie, de prestări de ser- i ţiei. A intrat într-o autoser
a
re a noilor obiective şi dez structura reţelei rutiere a ju a unei suprafeţe totale îm de sistematizare teritorială are deficienţe nu este totdeauna de condiţiile neigienice în vicii, în vederea unei mai ' vire şi a furat o sticlă de
Hunedoara
judeţului
voltarea celor existente, în deţului va face parte într-un pădurite de circa 6 000 ha, pentru noi toţi locuitorii ju luată în serios de către Ma- care este servit laptele dulce. bune aprovizionări a popu- \ rachiu alb. Şase luni de în
concordanţă cu potenţialul fi viitor apropiat şi autostrada suprafaţă care va trebui să deţului semnificaţii deosebite. ria Pop, gestionară în schim Pe de altă parte, există laţici cu produse alimentare I chisoare l-a costat rachiul
ecărei zone din judeţ — ba care va lega frontiera de ajungă în anul 2 000 la a- Consiliile populare munici bul de dimineaţă. Numai aşa controale întreprinse în mod şi industriale, îmbunătăţirea ' pe Teodor Buţ, din Simeria.
za de materii prime, căile de vest cu Capitala ţării. Un în proape 8 000 ha. Se vor plan pale, orăşeneşti şi comunale, se explică faptul că în ziua superficial. Echipa de la disciplinei lucrătorilor din \ Era recidivist. 9 Ioan
comunicaţii, surse de apă şi semnat rol, în special pentru ta peisagistic unele zone în unităţile economice, organi de 28 ianuarie, magazia de C.S.H., din care fac parte comerţ şi promovarea unor l Zdrăncuţ şi consoarta sa
energie etc. Se are în vedere transportul de mărfuri, va lungul principalelor drumuri zaţiile de masă şi obşteşti au mînă fusese transformată tovarăşii Francisc Galfi şi metode avansate, eficiente ,’ buzunăreau în cîrciumi pe
evitarea concentrărilor exce reveni transportului pe apă, turistice de trafic intens. datoria să sprijine cu măsuri în... circiumă. Diferiţi oa Simion Popovici. a controlat de desfacere a mărfurilor, ţ cine vedeau cu bani şi ame
sive de populaţie şi activităţi prin crearea condiţiilor de Protecţia mediului încon concrete asigurarea participă meni consumau aici bere şi unitatea nr. 7 „Gama", apar- Tocmai de aceea, se aşteaptă E ţit de băutură. El a fost
economice, îndeosebi indus navigabilitate pe Mureş. jurător constituie una dintre rii efective a tuturor cetă băuturi alcoolice, sub privi ţinînd I.C.L.S. produse in din partea lor acţiuni ferme, , „pus la popreală" pe 5
triale, în sistemele urbane Este cunoscut faptul că cele mai importante proble ţenilor la întreaga activitate rea gestionarei. dustriale, la 19 ianuarie 1974. corelate, care să asigure tra- 1 luni. Ei i s-a suspendat e-
Deva — Hunedoara — Sime judeţul Hunedoara dispune me la nivelul teritoriului de sistematizare a judeţului O echipă apreciată este şi Ce credeţi că a consemnat ducerea în fapt a mandatu- i xecutarea pedepsei de 3
luni; s-a ţinut seama de
ria — Călan şi Valea Jiului de importante surse de apă studiat, oare îmbracă forme cea care poartă nr. 49, de la în registrul unic de control? lui încredinţat de oamenii i
muncii, iar din partea con- i copii.
şi dezvoltarea cu prioritate şi reprezintă în acelaşi timp variate şi multiple, necesitînd nostru, judeţ aflat în plin I.C.S.H.. condusă de Iosif Simplu : „Unitatea este bine
în etapele viitoare a zonelor : unul din judeţele cu cele mai pentru perspectivă măsuri proces de dezvoltare. Lorentz. Ea respectă progra aprovizionată". Menţiunea nu siliului municipal al F.U.S. ^ REPORTER
lunca Mureşului în aval de mari folosinţe de apă. Din a- concrete şi coordonate de mul de control, deplasîndu-se corespunde realităţii, deoare o îndrumare mai atentă şi i
Deva, zonele Brad — Vaţa şi ceste considerente, apare ne control a tehnologiilor pro Arh. ION CONSTANTINESCU periodic în unităţi şi răspun- ce din magazin lipsesc u- un control mai eficient asu- >
Haţeg — Baru etc. In cadrul cesară pentru perioada ur ceselor de producţie. Dealt arhitect şef al judeţului zînd prompt acţiunilor de nele articole căutate. pra modului cum aceste e- \
acestor zone prioritare vor mătoare, cu prioritate, o gos fel, recentele măsuri ale Flunedoara control încrucişat, iniţiat de chipe îşi îndeplinesc atribu- l
consiliul municipal al F.U.S. Uneori controlul se face ţiile. ’
Şi nu se mulţumeşte numai fugitiv şi fără simţ de răs- V. FOCŞĂNEANU
«