Page 2 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 927 • VINERI 1 FEBRUARIE 1974

ACORDUL GLOBAL IpIlVlll MIMilOR- MAI DE TRECERE EIRERĂ"

J»
oferă largi posibilităţi pentru
SPRE ii REALIZĂRI IN DE CĂDDUNE
creşterea producţiei la hectar

David,
pre­
Gavrilă
(Urmare din pag. 1)
cu
sporirea cîştigurilor aceea, ele au fost fructuoa­ bit al municipiului Petro­ cîmpuri pe aripă, dar înce- inginer iniţiative probleme de
invenţii,
şedintele
inovaţii,
raţionali­
pînd de azi, noi cei care
sindi­
Consiliului
întrecerea
cal
zări,
şi
iniţiativa,
lansat
am
vă
se, de aceea s-a spus lu­ şani, şi oare a îndemnat promitem că vom extrage socialistă. Aceasta ar duce
Trecerea la aplicarea sis­ ze producţia planificată pe bani. Pentru fiecare tonă de crurilor pe nume, Iar luă­ toate brigăzile din bazin să 5 cîmpuri pe zi şi aripă ! la un reviriment în pro­
temului de orgţanizare şi întreaga suprafaţă cultiva­ porumb s-a dat 80 la sută rile de cuvînf erau irezis­ preia iniţiativele fruntaşi­ — Eu n-am fost citat blemele introducerii tehni­
retribuire a mamei! în a- tă, dar s-o şi depăşească cu din retribuţie în natură şi tibile chemări la muncă. lor, să participe cu tot ela­ printre fruntaşi şl nu mi-e cii noi şi întrecerii socia­
cord global îisi sectorul 100 kg la hectar. Nu e 20 la sută în bani Avem Probabil îi mai stimulase nul în întrecerea socialistă deloc uşor. Dar pentru că liste.
producţiei agrifclole vegeta­ mult, dar acest fapt de­ membri cooperatori ca ceva : măsurile ce urmează desfăşurată în cinstea isto­ ştiţi că am muncit 14 ani „Chem la întrecere toate
le a demonstrat încă din monstrează fără putinţă de Trandafir Petruş, Nicolae a se lua, în lumina indica­ ricelor evenimente ale a- la Vulcan cu rezultate bu­ brigăzile din abatajele ca­
primul an de ■aplicare că tăgadă că stă în puterea Slugan, Traian Boniciu şi ţiilor date de conducerea nului 74: a XXX-a ani­ ne, pentru că ştiţi că la meră. Noi vom da 2 500 to­
el oferă largi posibilităţi noastră, a oamenilor, să alţii care au realizat pro­ superioară de partid şi de versare a Eliberării patriei Paroşeni am introdus pri­ ne peste" (Marin Ciubăr,
pentru creştereia producţiei obţină producţii bune şl în ducţii medii de peste 2 500 stat, pentru dezvoltarea şi cel de-al Xl-lea Congres mul complex din Valea şef de brigadă la E.M. Eo­
la hectar şi a. cîştigurilor anii agricoli mai puţin - fa­ kg porumb boabe ia hec­ minelor Văii Jiului, uşu­ al partidului. Pentru că — Jiului ou un randament de nea), „Am o brigadă com­
personale ale .cooperatori­ vorabili. tar, primind numai drept rarea şi perfecţionarea după ce Petre Constantin 34 tone, pentru că am fost pactă, care se ţine de şu­
lor. Cum am lucrat noi pă- retribuţie în natură pînă muncii în subteran. Pentru de la Eupeni şl Pavel Blaj învăţat cu nişte „vîrfuri" turi minereşte, şi nu vom
Noul sistem dfe retribuire mîntul ? Terenul destinat la 500 kg. porumb ! că iată ce spunea, în acest de la Aninoasa au expus, printre cei buni, iar acum lăsa ca iniţiativa noastră
a muncii a stîraait un deo­ culturii porumbului a fost Pentru 1974 — anul pro­ sens, ing. Gheorghe Giu- pe îndelete, în ce constă şi sînt iarăşi în curs de or­ „100 metri liniari de înain­
Specialistul
Zlegler
Fran-
sebit interes, după primul ogorît din toamnă şi ferti­ ducţiilor record în agricul­ clsc, de la scul&rla C.s;H., clea, director tehnic în cum se realizează iniţiati­ ganizare a unei noi bri­ tare în cărbune" să scape
an de aplicare, şi în rîndu- lizat cu .îngrăşăminte orga­ tură — am luat măsuri este fruntaş în producţie de C.C.P. : „Deoarece actuala vele „Două cicluri în plus, găzi la sectorul Elvezeni mai jos în vreo lună" (Con­
rile ţăranilor cooperatori nice şi chimice. Mecaniza­ pentru a pune baze traini­ 7 ani. El execută încercarea metodă de exploatare cu stantin Grădinaru, şef de
—
din B'drtin. Ei s-,ku convins torii au lucrat cu răspun­ ce producţiei, hotărîţi fiind durităţii — pieselor metoda după abataje cameră oferă posi­ brigadă la E.M. Uricani),
tratare
Erl-
prin
că au posibilitate* să-şi a- dere şi au pregătit un bun să smulgem pămîntului nell. bilităţi limitate de îmbu­ „In această lună toţi mem­
firrpe hămiicia, să.' arate de pat germinativ seminţei. rod tot mai bogat. Astfel, Foto: M. NEGRU nătăţire a tehnologiei de Pe marginea schimbului de brii brigăzii noastre şi-au
ce sînt în stare,' cît de Insămîntarea s-a făcut în întreaga suprafaţă destina­ mecanizare, orientarea este dat examenul în minerit —
mari sînt producţiile pe ca­ condiţii agrotehnice bune, tă culturii porumbului, ca ca în toate zonele în care pentru că la 25 ianuarie
re le realizează fiecare. A- respeotîndu-se adincimea dealtfel şi pentru celelal­ e posibil această metodă să experienţă de la Petroşani noi aveam o avansare de
cordul gloSbal măsoară cu de încorporare a seminţei te semănături de primăva­ se înlocuiască cu abataje 112 m — şi asemenea exa­
exactitate cantitatea şi în sol şi densitatea de boa­ ră, a fost arată din toam­ cu un singur preabataj pe mene vom da lună de lună
calitatea muncii, realizări­ be pe mp, prescrise în nă şi am prevăzut să o Competiţie pentru felie, care a fost experi­ în acest an“ (Ion Mitran,
le în producţie ale fiecărui tehnologia soiurilor culti­ fertilizăm cu îngrăşăminte calitatea serviciilor mentat cu rezultate satisfă­ pe lună, la abatajele fron­ (fiindcă mereu mi 8-a ce­ şef de brigadă la E.M. Dîl-
cooperator. Plata muncii, vate — HD-99 şl 101. Ea naturale şi chimice. Pînă cătoare. Ea sfîrşitul cinci­ tale de mare capacitate" şi rut să merg unde e greu), ja). In acest climat anga-
retribuţia se* fac în mod prima pnaşilă manuală s-a în prezent s-au fertilizat cu făcute populaţiei nalului viitor, ponderea ,,Patru cîmpuri de cărbune vreau să arăt că nu voi jant s-a desfăşurat schim­
echitabil, ţin^lndu-se seama avut grijă să se lase un gunoi de grajd 15 ha. A- h producţiei ce se va realiza pe aripă şi zi, la abatajele rămîne în urmă. 74 e un bul de experienţă de la
de producţia 'obţinută de pe număr corespunzător de vem asigurate 30 tone azo­ Obiectivele pe care şl cu abataje cameră din stra- cameră", după ce au fost an mare. De aceea — se Petroşani. E-au apreciat
fiecare suprafaţă de teren plante la hectar. Eucrările tat şi superfosfat şl mai ur­ le propune pentru anul tele 3 şi 5 va scădea la premiate cele mai bune angaja brigadierul Zaharia zeci şi zeci de mineri — de
şl
şi cultură angajată fin acord de întreţinere au constat mează să primim în tri­ acesta Oficiul de poştă sînt circa 25 la sută, faţă de 41 brigăzi din abatajele fron­ Costache — vreau să adre­ la şef de brigadă pînă la
telecomunicaţii
Deva
global, de aa\ititat<ca de din două praşile mecanice mestrul II a.c. încă 30 to­ stimulatoare şl creează la sută cît avem azi. Pen­ tale, cameră, de la lucră­ sez o chemare către toate inginer. „E climatul pe ca­
produse ce a ftntrat în ma­ şl două manuale. în tot ce ne. O parte din cultura premise pentru o mal tru abatajele cu front lung rile miniere în cărbune şi frontalele: „In fiecare de­ re l-a generat materializa­
gazia cooperativei. am făcut nu-i nici un se­ porumbului — 25 ha — va bună servire a populaţiei. în felii orizontale din stra­ î-n steril —, minerii au ur­ cadă să scoatem cîte un ci­ rea indicaţiilor date de to­
cu
depăşirea
Iată-le-:
0,5
Acest sistem de (retribu­ cret. Stă la îndemîna tu­ fi ierbicidată, pentru a pu­ la sută a veniturilor pla­ tul 3 se prevede reluarea cat unul după altul la „tri­ clu în plus şi să nu rămî- varăşul Nicolae Ceauşescu,
ţie a muncii a <*tim/ulat in­ turor întreaga tehnologie. tea face faţă mai bine ce­ nificate: creşterea cu 5 experimentărilor privind tă­ buna dezbaterilor" şi n-au nem sub un randament de a ultimelor măsuri ce se
me­
teresul şi preocupare* coo­ Numai că nu trebuie uitat lorlalte lucrări agricole şi la sută a venitului salariat ierea mecanizată a cărbu­ coborît de acolo fără un 10 tone!" aplică — mărturisea pu­
planificat
diu
pe
peratorilor de a «depune că orice lucrare trebuie fă­ a folosi mai judicios forţa faţă de 1973; reducerea cu nelui cu combine, la lun­ angajament de adevărată — De la noi, de la Eu­ blic, în dezbateri, Andrei
toate eforturile ca s|l ob­ cută la vremea ei. Degea­ de muncă de care dispune 10 la sută a numărului gimi de front mai mari de ţinută minerească. peni pornesc încă două Colda, secretarul comitetu-,
telefonice
ţină producţii dt mai| mari ba ai pregătit bine terenul, cooperativa noastră. Toată de convorbiri plecări în- 40 m, pentru dmpurile mi­ — S-a arătat aici, foarte iniţiative, care dorim să lui de partid de la E.M.*
de
interurbane
la toate culturile şl care ai folosit sămînţă bună şi cultura de porumb se lu­ tîrzlate peste o oră; îm­ niere Eonea, Aninoasa, clar, cum procedăm noi de găsească ecou la toate mi­ Eonea. Am aflat aici multe
s-a concretizat în participa­ însămînţarea ai făcut-o ire­ crează în acord global, iar bunătăţirea cu 2 Ia sută Vulcan, unde frecvenţa in­ reuşim să scoatem 4 cîm­ nele din Vale — cerea lucruri bune, ale muncii
rea lor activă la executarea proşabil, dacă nu al făcut retribuţia se face 80 la su­ a pătrunderii presei redu­ la cluziunilor este redusă. puri pe aripă şi zi. Eu aş Constantin Năstase, pre­ noastre, ale iniţiativelor
1000
locuitori;
de
lucrărilor de întreţin<*re In prima praşilă la timp ai tă în natură şi 20 la sută cerea cu 5 la sută a nu­ Pentru această metodă de mai adăuga ceva, care ţi­ şedintele comitetului sindi­ noastre. Am văzut aici, în
perddada optimă, în strfn- dat totul peste cap. Noi în bani. Pentru suprafaţa mărului de reclamaţii; re­ exploatare vom introduce şi ne de organizare. Pentru catului de la E.M. Eupeni. sală, cum fiecare miner se
gerea la timp şl făril pier­ ne-am îngrijit ca toate lu­ neierbicidată s-a stabilit ca ducerea cu 2 la sută a te­ la vom extinde susţinerea me­ că, să ştiţi — arăta briga­ Care sînt aceste iniţiative 7 frâmîntă întrebîndu-se cum
lntîrziate
legramelor
deri a recoltei, implicit^ în' crările de întreţinere să se retribuţia să fie de 220 kg transmitere; eliminarea canizată la lungimi ale dierul Petru Roman de la „Cel mai ordonat loc de să facă să meargă mai bi­
creşterea producţiei i agrico­ facă bine şl la timp. porumb boabe pe tonă, iar în totalitate a îndrumă­ frontului de peste 25 m şi Aninoasa —, în organizare muncă din subteran" şi ne producţia, să fie mai
le la hectar. Iată cîiieva e- Cum am aplicat acordul la cea ierbicidată de 100 kg rilor greşite în de trimiteri; cu lungimi pe direcţie ale stă tot secretul. Ea noi în „Fiecare ' brigadă, fără ac­ spornică munca. Drept răs­
a
eliminarea
totalitate
xernple privind rezt îl ţaţele global 7 Nof am stabilit, porumb boabe pe tonă. pierderilor de legătură la cîmpului de abataj mai abataj, schimbul nu intră cidente, fără absenţe nemo­ puns la tot ce s-a discutat
obţinute în urma aplicării pe baza normării lucrărilor Avem convingerea că în schimbări de mijloace de mari de 200 m. Ea exploa­ dacă nu se prezintă cu 18- tivate !“ Sînt acţiuni care aici au fost angajamentele
transport;
to­
acordului global Ia cultura prevăzute în tehnologie, tea- acest an, mobilizîndu-ne talitate a evitarea în ne­ tarea straturilor subţiri şi 20 metrj de lemn pe care-1 trebuie să ne preocupe în luate de brigadierii din
curselor
porumbului în cooperativa re sînt cele ce trebuie e- mai mult, executînd la timp efectuate din vina facto­ de grosime medie, cu încli­ lasă ia o distanţă de 8 me­ mod deosebit pentru că toate minele văii — de ia
noastră. xecutate de cooperatori — şi de calitate toate lucrări­ rilor poştali rurali; reali­ nare mică, vom extinde a- tri de front. Schimbul are ele au repercusiuni directe Uricani la Eonea. Că toţi
Indice
Anul 1973, cu toatei efi nu obligaţii însorise în anga­ le prescrise în tehnologia zarea unul timpului de uti­ ba ta jele cu front lung cu sarcina să-şi asigure apro­ asupra rezultatelor noastre vrem ca anul 74 să fie
de
a
lu­
lizare
a fost un an prea prielnic jamente —, şi cum va fi culturilor, vom reuşi să cru de cel puţin 97 la mecanizare complexă, iar la vizionarea locului de mun­ zilnice. cinstit cum se cuvine şi
agriculturii, totuşi, liierînd retribuită munca, oamenii obţinem producţii superioa­ sută. cele cu înclinări mari vom că, şi o face! Altfel n-are — Eu aş veni cu o pro­ de minerii Văii Jiului. E
pămîntul mal bine, rhspec- ştiind din iarnă ce răsplată re celor planificate, să ne Propunîndu-ş! aceste o- înlocui abatajele cu trepte ce căuta în front. Noi am punere care ar stimula ge­ foarte bine că acest schimb
tînd regulile agdotdhnice o să primească pentru e- onorăm în mod exemplar blective, colectivul aces­ răsturnate prin abataje cu introdus o ordine care se neralizarea celei de-a doua de experienţă s-a organizat
che­
oficiu
a
tui
lansat
cerute de tehnologii* -cultu­ xecutarea lucrărilor şl ob­ angajamentele luate în în­ marea la întrecere către front lung diagonal..." respectă. Poate veţi zice că iniţiative despre care a vor­ acum, pentru că avem dru­
rii porumbului, cooperatorii ţinerea producţiilor plani­ trecere. toate oficiile P.T.Tc. din Şi, poate, i^a mai stimu­ nu-i bine, dar eu o spun : bit tovarăşul Năstase — a mul deschis pentru tot a-
va
Cine
noştri, cu sprijinul' nemij­ ficate şi depăşirea lor. Am judeţ. mod sigur cîştlga 7 lat ceva : rezultatele obţi­ Ea noi, schimbul intră in adăugat Ion Moldovan, pre­ nul. îmi spunea, adineauri,
calitatea
In
locit al mecanizatorilor, au stabilit ca plata muncii să ZAHARIE VRACIU serviciilor făcute popu­ nute de brigăzile care a- mină cu prima colivie. Nu şedintele comitetului sindi­ un miner de la noi că, azi,
reuşit nu numai să realize­ se facă în natură şi în preşedintele C.A.P. Birtin laţiei. plică iniţiative şi metode există abatere. Dar nu mi-e catului de la E.M. Uiicani. aici, i s-a umplut sufletul
înaintate şi măsurile pre­ ruşine să spun că iese din Ca postul de tehnician cu
conizate
i. r rc r rr r ir ru m Yi rr r ro n n ■ pentru generaliza­ mină cu ultima colivie. problemele de inovaţii să de mîndrie. Dar eu aş zi­
ce : „Care dintre noi n-am
rea lor, despre care a vor­ Ne-am ţinut zi de zi cu 4 fie transformat în post de încercat acest simţămînt!".
mmm Al
Silfii
XXX-a XMea Trebuie să arătăm de la LA E.M. ŢEBEA lucra după aceea brigăzile 7
început că în cadrul dis­
aniversare Congres cuţiei purtate la finele altu­ Şi iată un cerc vicios cu
fără
răspunsuri.
întrebări
ai lui trecut cu ing. Lazăr De ce 7 Pentru motivul că
a Pop, directorul E.M. Ţebea, — dar desele schimbări de soluţii
primit
că în Sarcini majore
am
asigurări
de
modificările
Eliberării J CINCINALUL ÎNAINTE DE F. O, R. abataje au fost luate toate tehnice, ivite au necesitat
tectonică
măsurile
crearea
pentru
unor condiţii mai bune de suportul realizării lor lucrări de pregătiri supli­
mentare, ■ care nu aveau ni­
lucru în noul an. Credeam mic cu soarta viitoare a
AN6AJAMENTE ENTUZIASTE. MOBILIZATOARE atunci că şi la Ţebea se va producţiei, Situaţia este de
revirimentul
produce
aştep­
tat de atâţia ani, că în sfîr­ este insuficient pregătit pe acum critică ; mina are
toate „şansele" ca în urmă­
şit se poate extrage cărbu­ toarele 5 luni, dacă nu se
(Urmara din pag. I) rile generale ale salariaţilor pe ne la capacitatea zilnică intensifică pregătirile, să nu
schimburi, se remarcă: planificată. tuşi face în această situa­ lipsesc 130 de oameni. Se producă nici la jumătate
tan economisite vor asigura lami­ © Realizarea peste prevederile Spre surprinderea gene­ ţie 7 Dacă existau alte fron­ simte lipsa mecanicilor de din capacitate.
brigăzile
pregătite,
de
turi
narea pe o zi calendaristică. de plan anuale a 1 000 tone de Consiliul popular rală însă. pînă în ziua de întreţinere, brigăzile nu au Intervin, după cîte a re­
Q Cu cărămida economisită vom fontă. 29 ianuarie, aici s-a acu­ la cele două abataje puteau acoperit efectivul normal. ieşit din discuţiile purtate,
construi o celulă a unui cuptor a- © Reducerea consumului de cocs mulat un minus de 2 061 to­ fi mutate şi astfel lucrul Vină în acest sens au şi o serie de necazuri chiar
mergea normal. Dar nu s-a
dînc. metalurgic cu 2 kg pe tona de ne, provenit de la sectorul conducerea exploatării, co- în fluxul de extracţie care
© Obţinerea unei economii Ia fontă faţă de sarcina de plan. comunal Sarmizeyetusa I, unde după cîte am con­ putut proceda aşa, deoarece m iţe tul de partid, care nu împiedică desfăşurarea rit­
preţul de cost în valoare de 1 mi­ Q Creşterea productivităţii mun­ statat există condiţii vitre­ mina nu dispune de rezerve au acţionat în toate cazu­ mului normal de lucru. Am
lion lei. cii cu 4 la sută, îndeosebi prin îm­ ge de lucru, generate în pregătite decît pe maximum rile aşa cum trebuia. Fluc­ cerut relaţii în acest sens
© Creşterea indicelui de utiliza­ bunătăţirea funcţionării staţiei de (Urmare din pag. 1) special de viiturile puterni­ încă 4 luni şi acestea sînt tuaţia în anul trecut a fost maistrului Teodor Faur, mi­
re cu 1 Ia sută. concasare-sortare. — Secţia de mecanizare îşi va depăşi ce de apă în două din cele chiar cele în funcţiune. Ce ridicată, au plecat mai nerilor Ioan Băltaru şi Ioan
@ Realizarea sarcinilor contrac­ © Prin reducerea pierderilor de cinci abataje ale sectoru­ se poate totuşi face 7 — am mulţi oameni decît s-au an­ Dolha. Din relatările con­
tuale cu 2 zile mai repede în fle­ gaz la furnal se va utiliza în a- planul la producţia globală cu 3 Ia sută lui. adresat întrebarea ingineru­ gajat. semnate se poate trage con­
şi va reduce cu 1 la sută, cheltuielile la
care lună, respectînd strict sorti­ cest an o cantitate suplimentară 1 000 lei venituri. — Apa nu ne-a permis în lui şef al minei, Octavian După aprecierea interlo­ cluzia că oamenii care sînt
mentele planificate. de gaz de 5 milioane mc. — Prin muncă patriotică se vor exe­ 14 ianuarie să pornim ben­ Popa. cutorilor, starea de fapt în prezent la formaţiile de
© îndeplinirea integrală a pla­ Q Mărirea proporţiei de mine­ cuta lucrări de interes obştesc în va­ zile de transport decît în — O soluţie ar fi să mu­ s-ar putea rezolva numai lucru ar putea lucra mai
nului de investiţii, predarea tutu­ reu sortat în încărcătura furnalu­ loare de GG6 700 Iei. Din fondurile statu­ jurul orei 10. Pînă atunci tăm brigada în pilierul de în sensul ca sarcinile de bine dacă utilajele ar func­
ror obiectivelor înainte de termen. lui la 100 Ia sută. lui se va construi un bloc cu 6 aparta­ nu a fost scoasă nici o tonă la suitorul 0. Aioi există plan să se reducă, iar di­ ţiona normal, dacă aprovi­
nerealizată
© Micşorarea pierderilor de mente şi unităţi comerciale la parter. de cărbune. Am luat mă­ un abataj terminat, dar se ferenţa trei trimestre pe să pri­ zionarea s-ar face cores­
mele
fie
Secţia furnale va conduce la reducerea consumu­ Prin unităţile comerciale din , comună suri de evacuare, dar este mai poate exploata cărbu­ „împinsă" pentru ultimul punzător. Există încetăţeni­
fontă în zgură şi moloz, ceea ce
greu — ne declara maistrul
ne. Vom pregăti acest loc
lui de metal cu 2 bg pe tona de se vor desface către populaţie mărfuri Cornel Gruieţ. de muncă de unde se pot trimestru, cînd se consideră tă o practică bună la Ţe­
suplimentare în valoare do 500 000 lei.
bea, ca în brigadă să exis­
că vor mai fi angajaţi oa­
a 1. I Călan fontă. îmbunătăţirea calităţii pro­ mineri şi mecanici, condu­ da circa 80 tone de cărbu­ meni. Nimeni însă nu ac­ te şi un mecanic care să
Cu o zi înainte, echipa de
©
ne.
aibă în grijă utilajele. Dar
asemenea
modifi­
o
ceptă
ducţiei prin eliminarea fontei ne­
oamenii nu prea au cu ce
Din angajamentele secţiei furna­ corespunzătoare la maşina de tur­ să de maistrul Nicolae Ea- la Cu cine ai discuta astăzi care. Şi pe bună dreptate. le întreţine, n-au scule, pie­
zăr, a participat la monta­
ştie
Ţebea,
singur
un
Există şi o altă părere —
le, dezbătute şl aprobate în adună­ nat fontă pe bandă. , Consiliul popular rea conductelor, a depus lucru: treaba nu merge dacă întreg efectivul actual se de schimb. Şi tot ei în­
eforturi stăruitoare pentru pentru că nu există asigu­ ar fi plasat la producţie, treabă de ce la Ţebea lem­
evacuarea apei. Toate mă­ rată forţa de muncă. Este nu ar exista bătaie de cap nul în subteran ’ este adus
comunal hi surile luate s-au dovedit in­ adevărat, la actuala produc­ timp de 3-4 luni. Dar se verde, supradimensionat?!...
NOUm PRODUCŢIEI suficiente. Ce se putea to- ţie zilnică, de 680 tone, pune întrebarea: Unde vor C. DUMITRU
(Urmare din pag. 1) la uzina de preparare - ne spunea Angajamentele Consiliului popular al
tovarăşul Constantin Munteanu, se­ comunei Pui sînt mobilizatoare şi ele ex­
solicitate de noi, ba mai mult le fac cretarul comitetului de partid de la primă hotărîrea locuitorilor de a cinsti
de proastă calitate. U.P. Teliuc - cauzează grave preju­ cu realizări deosebite în toate domeniile FERTILIZAREA — lucrare hotărîtoare pentru sporirea
Unii mecanici de la întreţinere uită dicii în cadrul secţiilor de sfărîmare de activitate marile evenimente din a-
de cele mai multe ori îndatoririle pe şi prăjire. Este Imposibil să putem cest an — aniversarea a trei decenii de
care le au. După cum am aflat de prelucra cit se livrează la sfîrşit de la eliberarea patriei şi Congresul al XI-
la minerul Constantin Trifan, aceştia lună. Iea al .P.C.R. Iată cîteva din cele mai
au devenit în ultima vreme doar su­ Şi pe bună dreptate se afirmă a- importante angajamente. producţiei Ea hectar. S-o facem la timp şi pe toate suprafeţei
praveghetori, fără a pune mîna con­ cest lucru, Lipsa acută de piese de — In scopul unei mai bune şi raţio­
cret să remedieze unele defecţiuni. Şi schimb şi mai ales a rulmenţilor a- nale folosiri a fondului funciar se vor
nu este de mirare că unele piese de xiall şi radial-i, improvizaţiile de tot executa lucrări de desecări, eliminarea (Urmare din pag. 1) folosindu-se maşina de se­
schimb se uzează prematur, maşinile felul, făcute in uzină, nu permit o : excesului de umiditate şi combaterea e- mănat S.U. 29 care asigură Mihai au transportat 50 de afară de cele 150 tone gunoi
fiind folosite în acest caz cu indici de suprasolicitare a utilajelor. Repara­ roziunii solului pe 145 ha. Se vor ferti­ aplicarea uniformă a îngră­ tone gunoi, iar cooperatorii transportat de S.M.A., nu
utilizare scăzuţi. ţiile de slabă calitate executate mai liza cu îngrăşăminte chimice şi naturale cărcat cu greiferul. Ei trans­ şământului şi folosirea eco­ 5 000 de kg. Cu ajutorul S.M.A. s-a mai dus în cîmp nici o
Adevărate gîtuirî în sistemul de ales la cuptoare au condus ca nu­ 222 ha. portă zilnic între 130—150 nomicoasă a acestuia. De, ase­ — sublinia I. Teodor, preşe­ cantitate. Şi aici furcile şi
transport se produc şi din cauza între­ mai în luna ianuarie să fie înregis­ — Producţiile medii planificate vor tone de gunoi. Pînă acum au menea, cu mijloacele S.M.A. dintele C.A.P. — s-au dus în lopeţile sînt lăsate să rugi­
ţinerii necorespunzătoare a parcului trate 127 ore cuptor stagnări, timp fi depăşite cu 150 kg grîu, 200 kg po­ dus în cîmp peste 650 tone cîmp peste 550 tone gunoi nească, iar atelajele stau ne­
de locomotive. De asemenea, calea în care se puteau prelucra peste rumb, 300 kg cartofi şi 500 kg legume gunoi pentru cultura carto­ s-au transportat 250 tone gu­ şi _ s-au fertilizat cu îngrăşă­ folosite. Timpul însă trece.
ferată-mai ales pe tunelul de legătu­ 5 D00 tone minereu. Ia hectar. fului şi legume. noi pentru cartofi şi 560 minte chimice 80 ha semă­
ră cu uzina de preparare — prezintă Există deci serioase neajunsuri, a — La fondul de stat se vor livra în tone pentru grădină. Ea vie nături de toamnă. Unele cooperative cum
o uzură avansată şi din acest motiv căror rezolvare trebuie să stea în total — contract şi angajament — 564 Folosind forţele proprii s-a administrat uree în a- sînt cele din Aurel Vlaicu,
garniturile cu minereu staţionează continuare în atenţia conducerii în­ tone grîu, 88 tone porumb, 560 tone car­ mestec cu superfosfat pe 48 Aşteaptă după greifer Pişchinţi, Cigmău ş.a. nu dis­
d
ore întregi. Cu toate perfecţionările treprinderii, a centralei. Planul la tofi, 190 tone legume, 170 tone fructe, şi mijloacele S.M.A. de hectare. pun de îngrăşăminte chimice.
aduse sistemului de transport din producţia de minereu cu un conţi­ 439,6 tone carne,' 8 743 hl lapte de vacă, Avem asigurate cantităţile Ea C.A.P. Pişchinţi nu s-a Aceste unităţi trebuie spri-
abataj pînă la uzina de preparare, nut cît mai bogat în metal trebuie 385 hl lapte de oi, 23 tone lină, 175 000 Cooperativa din Geoagiu, fo­ necesare de îngrăşăminte transportat nici un kilogram jlnite pentru a primi canti­
incidente de tot felul sînt semnalate realizat. Şi acest lucru depinde nu­ buc. oră. losind mijloacele proprii — chimice, azotat şi superfos­ de gunoi. Aici se aşteaptă să tăţile de îngrăşăminte repar­
zilnic. mai de modul cum se va lucra încă — Efectivul total de bovine va ajunge două tractoare cu remorci, fat, spunea tehnicianul Aurel vină S.M.A. cu greiferul. Dar tizate pentru a putea să le
- Livrarea neritmică a minereului din prima zi a lunii februarie. Ia 5 460 capete, din care 2 970 vaci şl trei autocamioane, 18 atelaje Cizmaş, şi administrarea lor S.M.A. nu are decît două a- a Pj-ic_e în timp optim pe se­
juninci, cel de porcine la 2 050 capete, pe semănăturile de toamnă mănăturile de toamnă.
iar la ovine la 14 540 capete, din care şi un greifer — a transportat se desfăşoară in ritm susţi­ semenea agregate şi nu poate Situaţia existentă în unele
A-
cerinţele.
toate
satisface
700 tone gunoi care s-a ad­
Succese!® feroviarilor 10 240 oi mame. ministrat pe 20 hectare des­ nut, fertilizîndu-se zilnic cîte cestea sînt dirijate spre u- unităţi impune luarea de
Unităţile industriale şi de presta­
—
15 ha.
ţii vor depăşi producţia cu 2 şi res­ tinate culturii cartofului şi nităţile mari. S.M.A. le-a o- măsuri, în special la cele din
Harnicii feroviari din Aşa cum ne afirma tova­ pectiv 3 Ia sută. 15 ha pentru porumb. Cu 4 Activitate susţinută ferit două remorci, dar con­ comuna Romos, de către co­
cadrul staţiei C.F.R. Peştiş, răşul Ioan Drăgan, pre­ — Prin unităţile comerciale se va des­ atelaje s-au transportat: 7 000 ducerea cooperativei nu vrea mitetul comunal de partid şi
îndrumaţi cu multă compe­ şedintele comitetului sindi­ face un volum de mărfuri în valoare de kg gunoi ce s-a administrat să-şi bată capul cu mobiliza­ consiliul popular, pentru fo­
tenţă de către biroul orga­ catului, toate aceste fru­ 17 730 000 lei. la rădăcina pomilor pe 3 Ea C.A.P. Vaidei, am în­ rea cooperatorilor pentru a losirea tuturor forţelor şi mij­
nizaţiei de bază şi comite­ moase realizări au fost ob­ — Cetăţenii comunei vor executa prin hectare de livadă. Alte 1200 tâlnit, de asemenea, o activi­ folosi furcile şi lopeţile la loacelor de care dispun coo­
tul de partid, pe primele ţinute fără nici un accident muncă patriotică lucrări edilitar gospo­ tone de bălegar s-au trans­ tate susţinută la fertilizări. încărcatul şi descărcatul gu­ perativele — căruţe, furci, Io-
17 zile din acest an şi-au de muncă, în întrecere e- dăreşti în valoare de peste un milion portat pentru răsadniţe. Tot Ţăranii cooperatori Ioan Ian- noiului din remorci. Ba mai peţi, autocamioane, remorci
îndeplinit planul de trans­ videnţiindu-se comuniştii Io- lei. Se vor începe lucrările de construc­ pentru răsadniţe s-au mai cu, Aurel Grozav, Ion Pe­ mult, nu sînt folosite nici — precum şi cele pe care le
;
port în procent de 102,3 la sif Talpoşi, Liviu Danci, ţie a 8 săli de clasă la Şcoala generală transportat 130 tone mraniţă, tica, Nicolae Jura, Ion Că- atelajele proprii. Furcile şi pune Ia dispoziţie S.M.A.
sută, expediind peste sarci­ Dumitru Lisman şi Nicodir» «lin Pui în vederea creării condiţiilor 40 tone pămînt ţelină, 30 pîntală şi Ion Cosmoi au lopeţile stau şi ruginesc, iar pentru urgentarea transportă­
nile de plan mai mult cu Constantin. trecerii Ia prima treaptă de liceu şi tone de nisip şi s-au amena­ pus mîna pe furci şi lopeţi cooperatorii în loc să pună rii gunoiului în cîmp şl fer­
35 700 tone marfă, tar în­ se va termina şi da în folosinţă cămi­ jat 350 mp paturi calde. Cu şi, folosind 6 atelaje, trans­ mîna pe ele aşteaptă după tilizarea semănăturilor de
cărcătura statică a fost VASILE GRIGORAŞ nul cultural din Fizeşti. mijloacele S.M.A, s-au admi­ portă de zor la gunoi. Pînă greifer. Oare la Pişchinţi s-a toamnă cu îngrăşăminte chi­
depăşită cu 1,5 ia sută. corespondent nistrat îngrăşăminte chimice acum ei au dus în cîmp pes­ uitat să se mai încarce gu­ mice. Trebuie acţionat cu toa­
te 100 de tone. Numai în
I — azotat — pe 175 ha din - ziua de 30 ianuarie mecaniza­ asemănătoare se întîlneşte şi zarea integrală a planului de
noiul cu furcile? O situaţie
reali­
pentru
tă
răspunderea
cele 270 cultivate cu grîu,
torii Cornel Mihai şi Eeontin
la C.A.P. Romoşel. Aiul, î’i
fertilizări.