Page 22 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 22
235KE
DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 932 ® JOI 7 FEBRUARIE 1974
RSOTraKEYBES
A Al
Din fiecare abataj cît mai aniversare Congres
Xl-lea
XXX-a
al
a •'
mult minereu de bună caitaîe Eliberării [ CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN F.G. R,
Hotărîrea minerilor de la prinde o serie de măsuri nare mai judicioasă a par
Certej-Sâcărîmb, de a ex tehnico-organizatorice, me cului de transport ? Angajamente entuziaste, importante
trage în anul 1974 cît mai nite să asigure în principal Din discuţiile purtate cu depăşiri de pian
mult minereu din subteran, ritmicitatea în extracţia minerii Cornel Ştef, Ivan
se traduce zi de zi în fap minereului, reducerea în Firan şi artificierul Petru
te. In cursul lunii ianuarie, continuare a cheltuielilor Suciu a reieşit clar nece mobilizatoare BARU. Colectivul de
din abatajele de la Certej, materiale de producţie. Pen sitatea ca în acest an să muncă al Fabricii „Re
Săcărîmb şi Vorţa s-au a- tru creşterea productivită fie înlăturate toate actele fractara" Baru îşi onorea
dus la ziuă aproape 300 ţii muncii, specialiştii lu de indisciplină din activi Consiliul popular comuna! ză exemplar angajamentul
tone minereu peste preve crează în prezent la întoc tatea productivă. Indicele de realizare a cincinalului
derile de plan la zi. Un suc mirea unui studiu privind de utilizare a timpului de în patru ani şi jumătate.
anului
In
prima
a
lună
ces care confirmă încă o posibilităţile de aplicare a lucru — 94,5 la sută reali Yala de Jos sarcinile de plan au fost
dată hărnicia şi dăruirea zat în 1973 — este scăzut
în muncă ale colectivelor şi datorită numărului încă ■ Folosind mal bine timpul de lucru şi capacităţile realizate şi depăşite. S-a
obţinut suplimentar o pro
de mineri de aici, angajate mare al absenţelor nemoti de producţie, valorificînd mai deplin rezervele interne,
să obţină în cinstea celei Adunări generale vate. Dar — spuneau inter unităţile de producţie industrială vor produce peste preve ducţie globală de 80 000
de-a XXX-a aniversări a locutorii noştri — sînt şi derile planului 200 mc cherestea de fag, 100 mc cherestea lei, 14 tone cărămizi, 11 to
Eliberării şi a Congresului ale oamenilor muncii cazuri cînd locurile de de diverse esenţe, 200 tone de var gras, 200 tone piatră ne plăci termoizolante, 6
al Xl-lea al partidului sub muncă sînt părăsite înain concasată, 10 000 buc. blocuri ceramice, 50 000 buc. cără
stanţiale depăşiri de plan. tea terminării schimbului. mizi normale şi alte materiale de construcţie. tone prafuri exoterme.
In recenta adunare genera unei metode de exploatare Nu în toate cazurile se res ■ Utilizînd mai raţional combubstibilii şi energia, se
lă a oamenilor muncii, co de mare productivitate la pectă tehnologia de lucru, vor realiza o economie pe comună de 10 000 kWh energie
lectivul exploatării şi-a asu mina Bocşa. Se estimează se lasă încă în vatra aba electrică şi 8 tone de combustibili solizi.
mat angajamente însufle- ca prin aplicarea acesteia tajelor minereu, care prac Laminate peste plan
ţitoare, care au o temelie randamentul muncii să se tic se pierde. 8! Pentru folosirea cît mai eficientă a fondului fun
trainică, clădită încă din dubleze. La mina Vorţa s-a Toate aceste neajunsuri ciar se vor face lucrări de desecări şi de combatere a ex
începutul
De
anului
la
anul trecut, odată cu in preconizat să fie aplicată o sînt binecunoscute în toa cesului de umiditate pe 230 ha, iar de consolidare a ma şl pînă în prezent de la
lurilor pe 2,1 km. De asemenea, se va curăţa o suprafaţă
tensificarea lucrărilor de metodă de exploatare des te compartimentele produc F.S.II. Vulcan. TSnărul Ionel Volcu lucrează aici ca strun de 1261 ha păşuni şi se vor face defrişări pe 18 ha. Pe 40
cercetare în diferite zone. cendentă cu rambleiere, ca ţiei. După cum ne-a infor gar dc C luni, tlnip în care a dovedit o bună pregătire pro ha de teren se vor face lucrări pentru combaterea eroziu laminorul de 800 mm al
Amănunte în acest sens re va permite să crească mat şi tovarăşul Traian fesională, fiind disciplinat la locul de muncă. nii, iar pe 25 ha se vor aplica amendamente calcaroase C.S.H. s-au livrat be
am aflat de la ing. Con productivitatea muncii cu Resiga, secretarul comitetu pentru corectarea acidităţii solului. Se vor fertiliza supli neficiarilor interni şi ex
stantin Nichiteanu, direc aproape o tonă pe post. lui de partid, întregul co mentar 30 ha teren arabil şi 60 ha păşuni. terni mai mult de 850 to
torul exploatării : înnoiri va cunoaşte şi lectiv este conştient de lip Bl Vor fi depăşite producţiile planificate în sectorul ne laminate peste preve
deri.
— Pentru asigurarea pla transportul pe orizontală, surile pe care le mai are Luna cărţii la sate vegetal şi cel animalier, iar la fondul de stat se vor livra
nului de producţie avem extinzîndu-se folosirea lo şi caută pe toate căile în — contract şi angajament — 155 tope grîu, 111 tone po La acest succes se mai
în vedere scurtarea terme comotivelor. Nu aceleaşi lu lăturarea lor din activitatea Zilnic în aşezămintele munism" — s-a intitulat rumb, 215 tone fructe, 341,6 tone carne, 4 780 hl lapte de pot adăuga şi altele înre
nului de cercetare a zonei cruri pot fi spuse despre zilnică. Cert este că minerii culturale se desfăşoară nu dezbaterea organizată la că vacă, 140 hl lapte de oi, 3 470 kg lină, 145 000 buc. ouă şi gistrate pe linia creşterii
Săcărîmb, atît prin foraje contribuţia adusă de co de aici au asigurate toate meroase şi diverse manifes minul cultural din Gura- alte produse. eficienţei producţiei. De
subterane cît şi prin şan loana Ilia, care asigură condiţiile pentru îndeplini tări prilejuite de tradiţio sada, în cadrul săptămînii H Unităţile comerciale vor desface un volum mai exemplu, numai economii
ţuri de suprafaţă. Lucrări transportul cu autocamioa rea exemplară a sarcinilor nala „Lună' a cărţii la sa cărţii social-poliţice. După mare de mărfuri cu 600 000 Iei faţă de cît s-a planificat. le Ia preţul de cost au a-
asemănătoare se execută la ne a minereului de la Vor de plan. Hotărîrea luată de te". cum ne transmite bibliote ■ Pentru înfrumuseţarea comunei se vor executa, tins în prima lună a anu
mai multe orizonturi, con- ţa. După cum arăta maistrul a realiza planul cincinal Astfel, de la Vălişoara, cara Ana Petrescu, la dis prin muncă patriotică, lucrări edilitar-gospodăreşti în va lui 150 000 lei, consumul
tinuînd în acelaşi timp des Constantin Şufană, sînt zile numai în 4 ani va fi trans bibliotecara Rozalia Nistor cuţii au luat parte tinerii loare de 2 800 000 lei, iar prin contribuţia în bani şi în de metal redueîndu-se cu
chiderea şi pregătirea mi cînd nu se transportă ni pusă în fapte. La această ne informează că aici s-a Lucian Piele, Tatiana Lup- muncă, lucrări în valoare de 237 500 Iei. 0,4 kg pe tonă.
nei Bocşa. De asemenea, a- mic, iar în altele maşinile afirmaţie subscriu toate organizat un atractiv con şa, Emil Medrea, Florica ..I
vem planificat să punem stau la rînd pentru a putea brigăzile, care au declan curs „Cine ştie, cîştigă" a- Brînda, Voicu Poenşru şi
cît mai repede în exploa fi încărcate, plătindu-se şat o adevărată întrecere vînd ca temă „Din istoria alţii.
tare zonele deja cercetate. importante sume drept lo pentru cît mai mult mine pămîntului hunedorean". La La biblioteca din Sîn-
Comitetul oamenilor mun caţii. Ce aţi spune, deci, to reu şi, bineînţeles, de bună concurs au luat parte şase tandrei bibliotecara Aure „Fiecare specialist
cii a iniţiat un amplu pro varăşi din conducerea co calitate. tineri, cîştigător fiind de lia Jurj a prezentat recen
gram de lucru, care cu loanei din Ilia, de o eşalo C. DUMITRU semnat Dragomir Huh. zia volumului „Omul, so
„30 de trepte spre co cietatea, socialismul".
ul) cadru de concepţie"
Democraţia internă de partid presupune eliberarea spiritului (Urmare din pag. 1) conomie antecalculată de cedeu pentru recuperarea
din
râci-
prafului
62 205 lei ; „Modificarea
antrenat
Numai în anii 1972—1973 sistemului de înzidire a gu toarele cuptoarelor carbo-
s-au înregistrat 75 de ino rilor de vizitare la cuptoa fluid", realizate de către
critic din canoane învechite, exprimarea liberă a părerilor! vaţii, dintre care 31 au rele bateriilor 1-2 şi 3 coc- un colectiv Victor care fac
din
serie" — autori zidarii şa-
fost aplicate, cu o economie
parte
Firescu,
ing.
de aproape 3 000 000 lei. De motori Gheorghe Dăbu Adrian Stoicoi, Dragomir
asemenea, un mare număr eeanu, Andrei Cerghizan şi Balintoni, Iosif Iacob, Du
y (Urmare din pag. 1) criticau, încereind a-i „con crearea unei opinii de ma drul sectorului un climat activă a tuturor comuniş de alte inovaţii sînt trimise lăcătuşul Gheorghe Nanu, mitru Solduban şi Candin
vinge" (pe parcurs), că lu să împotriva oricărui fe bun de lucru, o mobiliza tilor la dezbaterea proble la forurile centrale pentru cu o economie antecalcula
De importanţă majoră crurile nu stau „în picioa nomen negativ din proce re generală pentru înlătu melor, dezvăluirea lipsuri avizare, ele avînd o valoa tă de 88 400 lei ; „Dispozi Trifan. tehnicianul Emil
Tudoroni,
Dumi
maistrul
pentru închegarea colecti re" şi că le ridică neprin sul de producţie. rarea neajunsurilor şi pen lor, elaborarea măsurilor şi re ridicată de economii an- tiv pentru impregnarea ra tru Mihai şi lăcătuşul Con
vului şi orientarea efortu cipial, subiectiv, că cel ca Adunarea generală res tru a obţine rezultate la hotărîrilor. tecalculate. diatoarelor cu porozităţi fi stantin Pînzaru. Valoarea
lui lui spre acelaşi scop — re formulează anumite ob pectivă a reuşit, prin com nivelul celorlalte sectoare, Informarea comuniştilor, Este semnificativ faptul ne", cu o economie postcal antecalculată a acestor do
îndeplinirea sarcinilor de servaţii ar urmări răfuieli bativitatea celor care au a colectivului exploatării tinerea cu regularitate a că tot mai mulţi muncitori, culată de 100 000 lei ; „Mo uă inovaţii însumează peste
producţie — au fost discu personale. vorbit, prin măsurile adop care se bucură de un bine adunărilor organizaţiilor de cum ar fi : Gheorghe Nanu. dificarea constructivă şi 2 000 000 lei
ţiile tovarăşilor Ştefan Nea- Se pune întrebarea : este tate, să găsească calea rea meritat prestigiu pentru bază şi a plenarelor comi Knebel Mihai, Gheorghe funcţională a instalaţiei de
gu, Ioan Hogman, Gheor- un fapt întâmplător sau lă de urmat în viitor, mo modul cum îşi îndeplineşte tetelor de partid, dezbate Dăbueeanu, Andrei Cer- aer comprimat în vederea Aplicarea măsurilor adop
ghe Durlă, Vasale Giurgiu este vorba de o atitudine dalităţile de învingere a sarcinile de producţie. Este rea în prealabil a principa ghizan, Constantin Pînzaru funcţionării staţiei de aer tate de plenara C.C. al
şi alţii, care au reliefat că nejustă care şi-a făcut loc greutăţilor şi lipsurilor, de posibil ? Da ! Au spus-o lelor măsuri ce se preconi comprimat cu patru reci P.C.R. din 28 februarie —
există tendinţa din partea în stilul său de muncă ? •întărire a disciplinei şi de hotărît cei peste 100 de co zează a fi luate, folosirea şi alţii, se înscriu printre piente tampon" — autori 2 martie 1973 şi prevederi
unor mifncitori, şi mai ales Răspunsul a reieşit clar respectare a normelor de munişti prezenţi la aduna largă .a criticii şi autocri activii căutători ai noului, le Decretului Consiliului de
a unor ^maiştri, de a privi chiar din discuţiile ce au mocratice în viaţa de re, conştienţi că de ei de ticii, respectarea principiu adueîndu-şi o contribuţie ing. Eugen Mujic şi Stru- Stat privind nprmele uni
bert Edgar, cu o economie
şi aprecia munca într-o op- avut loc. Cei mai mulţi partid. Pozitiv este faptul pinde bunul mers al între lui conducerii şi muncii co de preţ la onoarea dublei tare de organizare a unită-
tică greşită : a minerilor, • dintre vorbitori au relevat că adunarea de partid a gii activităţi. (Sectorul III lective sînt forme concrete lor calităţi de proprietari antecalculată de 40 097 lei .i.i.lpr. GfiqnpiTîice . fac,şeşş,,
;
. pe de' o pante, a lăcătuşi că neajunsurile semnalate cpmbătuţ, atiţuiţijnea,.; şşţnş-, a reuşit, în urma măsurilor prin care se asigură o ac şi conducători ai mijloace — sînt doar cîteva din cele resimtă tot mai intens
1
lor şi ...electricienilor, pe de nu sînt de o zi-două, ele tarului organizaţiei de ba luate de adunarea genera tivitate democratică în via lor de producţie. mai de seamă inovaţii apli plusul dc asistenţă tehnică,
altă parte, drept chiul, a- au mai fost arătate şi cu ză, dîndu-se curs dezvălui lă, să-şi îmbunătăţească ţa organizaţiilor de partid. In fruntea acestei ample cate la întreprinderea „Vic operativitatea şi ritmicita
dieă de arunca vina asu alte ocazii, însă, practic, rii şi criticării lipsurilor. munca, să recupereze ră- Se impune, deci, ca şi co mişcări se situează ingine toria" Călan în ultima peri tea în buna desfăşurare a
pra unora sau altora, deşi n-au fost „auzite", nu s-a S-a evidenţiat, de aseme mînerile în urmă, să-şi în mitetul de partid al E.M. rii Dumitru Solduban, A- oadă. producţiei, creîndu-se astfel
toţi depun eforturi pentru ţinut seama de ele, iar bi nea, că este nejust şi va deplinească şi chiar să de Urieani (secretar tovarăşul drian Stoicoi, Victor Fires- Căutările pentru nou, un cadru şi mai propice in
acelaşi scop — realizarea roul organizaţiei de bază, dăuna bunului mers al păşească sarcinile de plan Miluţă Rugină), să lucreze cu, Iosif Iacob, tehnicianul pentru perfecţionarea per tensificării acţiunii iniţiate
în bune condiţii a sarci în frunte cu secretarul său, producţiei faptul că aruncă pe luna ianuarie). mai îndeaproape cu birou Emil Tudoroni, maiştrii An manentă a activităţii de pentru promovarea tehnicii
nilor de plan la extracţia nu a avut preocupare pen vina unii pe alţii, pentru Astăzi este o cerinţă c- rile organizaţiilor de bază. ton Răceanu, Gavrilă Bu- producţie continuă cu suc şi tehnologiei avansate.
de cărbune. Cu multă sin tru stimularea dezvăluirii că fiecare formaţie de lu biectivă ca fiecare organi cu secretarii acestora, să diu şi mulţi alţii care au ces şi în acest an. Dovada : Colectivul întreprinderii
ceritate, cei care au luat lipsurilor, complăcîndu-se cru — de mineri sau lăcă zaţie de partid să-şi perfec ajute ca fiecare organiza la activul Jor un bogat pal deşi nu a trecut decît o „Victoria" Călan — aşa
cuvîntul au criticat ase în situaţia de a nu-şi face tuşi — are obligaţia să fie ţioneze continuu stilul şi ţie din subordine să des mares în acest domeniu. lună, au şi fost” prezentate cum ne spunea tovarăşul
menea fenomene, cauzele probleme, de a nu „supă răspunzătoare şi să exercite metodele de muncă, să mi făşoare o muncă politico- „Mărirea capacităţii de pentru avizare 3 teme de Gheorghe Ştefan, preşedin
lor, însă nu de puţine ori ra" ,pe nimeni. Se impunea toate atribuţiunile în vede liteze pentru întărirea dis orga.nizatorică susţinută, e- transport a elevatoarelor inovaţii care vizează : mo tele comitetului sindicatului
cel care conducea aduna să se analizeze faptele mai rea îndeplinirii sarcinilor ciplinei, dar şi pentru res xigentă, pe linia dezvoltării de cărbune" — autori dificări tehnologice de exe — este hotărît ca şi în acest
rea (tovarăşul Ioan Busi- operativ, chiar de cînd s-au de plan. pectarea democraţiei în ac spiritului de responsabilita maiştrii Anton Răceanu, cutare a bombei de spart an, hotărîtor pentru înde
semnalat, să se ia atitudine Organizaţia de bază nr. tivitatea de partid. Sensul te la fiecare comunist şi a Dumitru Mihai şi lăcătuşul fier vechi, modificări alo
cescu, secretarul organiza plinirea cincinalului înainte
combativă şi măsuri con 3 de la E.M. Urieani a do fundamental, conţinutul de respectării cu stricteţe a Constantin Pînzaru, cu o termocuplelor la cocserie,
ţiei de bază), a Intervenit crete pe linia întăririi dis vedit întotdeauna că este mocraţiei interne de partid normelor democraţiei inter economie postcalculată de realizarea unei instalaţii de de termen, să-şi aducă con
tribuţia în mai marc mă
şi apostrofat tovarăşii care ciplinei în muncă, pentru capabilă să asigure în ca îl constituie participarea ne de partid- 143 341 lei ; „Procedeu pen aparatură la C.E.T. De a- sură la rezolvarea • proble
tru remedierea unor defec semenea, sînt în curs de fi
te de turnare la piese me nalizare alte 10 inovaţii, melor complexe care îi ştau
e-
canice şi pentru construcţia din care se desprind cu de în faţă, la înfăptuirea de
a
sarcinilor
xemplară
de maşini" — autori ing. osebire : „Metodă de redu
Instruirea practică a elevilor producţie şi a angajamen
anului I — lăcătuşi de la Şcoa Dumitru Solduban, maistrul cerea consumului specific
la profesională de materiale de Gavrilă Budiu şi muncito de cocs la fabricarea coc telor asumate în întrecerea
construcţii Deva, se desfăşoară sului de fluidizare" şi „Pro socialistă.
sub Îngrijirea atentă a maistru rul Knebel Mihai, cu o e-
lui instructor Nicolae Varga.
Artiştii amatori omagiază marea sărbătoare a Eliberării patriei
(Urmare din pag. 1) sare, pe cuprinderea unui vor lua parte, pe genuri de — Asta înseamnă că se voi
public larg, urmărindu-se e- formaţii, la etapa finală a pune probleme dificile de se
ficienţa educativă a concursu concursului în centre diferi lecţie. Probleme dificile d<
buie la educarea maselor în te. Adică, cele de teatru la
spiritul dragostei faţă de pa lui. De pildă, formaţiile de Alba Iulia, cele muzical-co- coordonare a tuturor acţiuni
trie, partid şi popor, al ati teatru vor trebui să susţină lor privind desfăşurarea con
tudinii înaintate faţă de cel puţin 3-4 spectacole la regrafice la Sibiu, iar brigă cursului va avea de rezolva
muncă, de îndatoririle so sediu, în unităţi socialiste, zile artistice de agitaţie la şi Comisia judeţeană pentri
Hunedoara.
îndrumare!
De
ciale, al prieteniei şi unităţii ori în deplasare, brigăzile ar formaţiile corale menţionat că organizarea al şi cărei preşe
participante
concursului,
dintre oamenii muncii ro tistice cîte 3-4 spectacole pe la etapa a IV-a a emisiunii- dinte sînteţi.
mâni şi cei aparţinînd na lună, formaţiile corale şi mu coocurs „Cîntare patriei"
ţionalităţilor conlocuitoai-e, la zicale — minimum 5 con vor participa direct la etapa — Nu va fi simplu. La e-
promovarea principiilor' eticii certe pe scenele proprii ş.a. finală a concursului artiştilor tapa de masă, in judeţu
în
ceea
şi echităţii socialiste, la mo ce Există noutăţi şi judeţeană. amatori. nostru scontăm pe participa
600
aproximativ
priveşte
rea
a
etapa
de
bilizarea maselor pentru în — Concursul va avea, de formaţii artistice, cu peste
făptuirea înainte de termen Ea se va desfăşura sub for sigur, şi un punct culmi
a sarcinilor din actualul cin mă de trecere în revistă a nant... 3 000 de artişti amatori.
cinal. celor mai valoroase formaţii Paralel cu desfăşurarea e-
(în 9 centre din judeţul nos — Bineînţeles. In preajma tapelor concursului, vor f
— Ce formaţii pot partici tru), după care se vor orga zilei de 23 August, va avea organizate şi alte acţiuni ale
Cum ajunge presa la cititori ? pa la concurs ? niza la nivelul judeţului trei loc, la Arenele Romane. din artiştilor amatori şi creatori
pe
fes
Bucureşti,
un
spectacol
spectacole
lor populari, cum ar fi gals
reprezentative
—
Formaţii reprezentând a-
proape toate genurile artisti genuri de formaţii (Deva — tiv cu participarea celor mai filmului de amatori, expozi
ce : teatru, brigăzi artistice teatru, Hunedoara — forma valoroase formaţii artistice ţii de artă plastică, arte
Alo, E.G.C.L.! Alo, I.T.A. Hunedoara! de agitaţie, coruri, grupuri ţii coregrafice şi muzicale, de amatori din ţară, desem populară şi artă fotografică
vocale, orchestre simfonice, Petroşani — brigăzi artistice nate cu prilejul întâlnirilor menite să îmbogăţească ga
de cameră, de muzică uşoa de agitaţie). interjudeţene ale etapei fi ma manifestărilor cultural-
— Alo, E.G.C.L.! Tovară că va lua măsuri de ur doara la orele 8,45, dar In asemenea situaţii, sa ră, de mandoline, muzicuţe, Cele mai valoroase forma nale. Sperăm să avem re artistice de masă dedicate
şe director, a sosit presa şi genţă. Măsurile luate au E.G.C.L. nu trimite maşi lariaţii de la difuzarea pre fanfare, tarafuri, formaţii de ţii din judeţul nostru, desem prezentanţii noştri la ^acest marii aniversări a Eliberări:
nu avem cu ce s-o trans fost că maşina a sosit la nile decît în jurul orei 12,00 sei din Hunedoara sînt c- instrumente populare, for nate de comisia judeţeană, „punct culminant". patriei.
portăm Ia abonaţi, fiindcă orele 12,10, presa pentru sau chiar mai tîrziu. E- bligaţi să piardă timp dînd maţii de dansuri (populare,
nu a sosit maşina. oficiile Ghelar şi Teliuc, xemplificăm cu cîteva da telefoane în căutarea maşi tematice, clasice, moderne),
— Tovarăşi, dv. trebuie stînd pe rampă de la ore te: în ziua de 5 ianuarie nilor ce nu se prezintă la ansambluri şi grupuri fol pap m
să înţelegeţi că astăzi nu le 9,00 în loc să fie difu 1974, maşina pentru distri orele stabilite. In ceea ce clorice, teatru folcloric şi de
au venit şoferii la servi zată la abonaţii din Teliuc, buire în oraş a sosit la o- priveşte persistenţa acestei păpuşi, colective de montaje
ciu. Ce să le facem ? Cinciş, Ghelar, Alun, Le- rele 11.30 şi nu la 10,30, situaţii, s-a apelat la ingi literar-muzicale şi de recita
— Alo, Autobaza I.T.A. ! lese, Ruginosu, Poieniţa cum prevede minuta în nerul şef al E.G.C.L., tova luri de poezie ; recitatori şi
Tovarăşe şef al autobazei... Voinii etc. Deci, mii de ci cheiată înitre o f i c i u l răşul Livid Ungureanu, ca povestitori, rapsozi populari,
— Nu cunosc această titori aşteaptă să sosească P.T.Tc. Hunedoara şi con re a afirmat că şoferii de solişti vocali, instrumentişti
problemă, dar voi lua mă presa... ducerea E.G.C.L. In ziua multe ori nu vin la servi şi dansatori din întreprin
sau
ciu
sînt
în
plecaţi
suri de urgenţă... Nici în cadrul oraşului de 12 ianuarie, maşina s-a cursă, cu toate că minuta deri, instituţii, cluburi, că
prezentat la orele 13,25. In
Aşa se întîmpla în ziua Hunedoara situaţia nu este ce priveşte distribuirea în încheiată precizează că ma mine culturale, case de cul
de 15 ianuarie 1974, cînd cu mult mai bună, căci la cadrul Combinatului side şinile se vor prezenta la tură şi cooperative meşteşu
maşina cu numărul de în întreprinderi, cum ar fi rurgic Hunedoara, în ziua poştă, la orele stabilite, fă găreşti.
matriculare l-HD-718, des C.S.H., I.C.S.H., ' F.I.L., de 8 ianuarie maşina nu ră a mai fi anunţate. To — Faţă de concursurile re
tinată pentru tranşportu- cooperativa „Drum nou" s-a prezentat pentru distri varăşul inginer-şef mai a- publicane precedente, ce no
presei la oficiile P.T.Tc. ş.a., presa soseşte cu întîr* buire la orele 7,30 cînd, firmă că poşta ar trebui să utăţi aduce acest concurs în
Teliuc şi Ghelar. trebuia ziere la abonaţi, deşi Di conform minutei, trebuie mai admită şi unele tole privinţa desfăşurării ?
să sosească la oficiul recţia judeţeană de poştă să traaisporte ziarul „Dru ranţe. Dar după ce s-a dis — Concursul are trei eta
P.T.Tc. Hunedoara la ore şi telecomunicaţii a luat mul socialismului" la sec cutat cu dînsul la telefon, pe : de masă (ianuarie—a-
le 9,00. dar nu s-a prezen toate măsurile pentru o di ţiile din cadrul C.S.H. In şi a promis măsuri imedia prilie 1974). judeţeană (1 mai
tat nici pînă fa orele 11,00. fuzare operativă. In acest acea zi. maşina s-a prezen te, maşina a sosit exact — 15 iunie 1974) şi etapa fi
Atunci s-a dat telefon to sens, a închiriat de la după o oră şi cincizeci de nală (20 iunie — 20 august
varăşului inginer Iacob N>- E.G.C.L. Hunedoara două tat numai la orele 10. 1974). Noul în concurs con
cola-e, şeful autobazei 6 Hu maşini pentru transportul In zilele de 12 şi 15 ia minute. Pot fi tolerate oare stă in acordarea unui accent
nedoara, explicîndu-i-se ca presei în cadrul oraşului şi nuarie, maşina s-a prezen-r asemenea întârzieri ? I deosebit pe desfăşurarea fa
re este situaţia, că maşina combinatului siderurgic, dar tat numai la orele 11,30 zei de masă. adică formaţii
nu a sosit la poştă pentru întreprinderea hunedoroană GHEORGHE LASCU le participante vor trebui să
transportul presei la Teliuc face mereu greutăţi. Presa pentru transportul presei instructor cu presa, la serviciul susţină un număr sporit de
şi Ghelar. Dînsul a promis centrală soseşte la Hune centrale, în loc de ora 9,30. de difuzare a presei Echipa dc căluşari a... gospodarilor din Geopgiu, după succesul din scenă, pozează pcnlru
spectacole şi concerte în u- albumul festivalului căluşarului transilvănean, ediţia ’74.
nităţi, la sediu ori în depla