Page 25 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 25
Tovarăşul icolae Ceauşescu
Proletari din toate tarile, unfii-vă!
va face o vizită oficială
în Republica Arabă Libiană
Preşedintele Consiliului de biană, în cursul lunii februa
Stat al Republicii Socialiste rie 1974, la invitaţia preşedin
România, tovarăşul Nicolae telui Consiliului Comandamen
Ceauşescu, va face o vizită o- tului Revoluţiei, colonel Moa-
ficială în Republica Arabă Li mer El Geddafi.
Şedinţa Comitetului
miniştrilor apărării
ai statelor participante la
ANUL XXVI Nr. 5 933 VINERI 8 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
Tratatul de la Varşovia
A
j
BILANŢUL PE 1973 XXX-a •' r } în anul măreţelor evenimente V-‘-, J In zilele de 6 şi 7 februa nate probleme privind acti
vitatea
capitala
Repu
organelor
în
a
curentă
aniversare RITMURI ÎNALTE iN ÎNTRECEREA SOCIAUSTĂ rie a.c., Socialiste România, militare ale Organizaţiei Tra
blicii
a
tatului de la Varşovia.
Expresie vie a unei ascensiuni Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Bucureşti, a avut loc şedinţa trilor apărării s-a desfăşu
a
miniş
Comitetului
Comitetului
mi
Şedinţa
ordinară
ai
statelor
niştrilor
apărării
participante la Tratatul de rat înlr-o atmosferă priete
la Varşovia. nească, în a spiritul înţelegerii
reciproce
tuturor
partici
viguroase spre viitorul comunist Angajamente au luat parte miniştrii apă panţilor. problemelor discu
La
lucrările
Comitetului
Asupra
rării
ai
la Tratatul statelor la participante tate au fost adoptate hotă-
Varşovia,
de
Ziarele, radioul şi televi înainte de termen a actualu cial şi venitul naţional au entuziaste, mobilizatoare comandantul suprem al For rîri puse de acord.
ziunea au făcut cunoscut în lui cincinal, s-au obţinut suc cunoscut cea mai înaltă di ţelor Armate Unite şi şeful Şedinţa a fost prezidată de
tregului nostru popor un bi cese remarcabile în construc namică. Pe această bază Statului major al Forţelor ministrul apărării naţionale
lanţ însufleţitor : Comunicatul ţia societăţii socialiste multi trainică, a dezvoltării în rit al Republicii Socialiste Româ
cu privire la îndeplinirea pla lateral dezvoltate, că sarcini muri susţinute a producţiei Armate Unite. nia, general de armată Ion
nului de dezvoltare economi- le fundamentale ale sporirii materiale, au crescut venitu Oţelăria electrică La şedinţă au fost exami Ioniţă.
co-socială a Republicii Socia avuţiei naţionale au fost în rile reale ale întregii popu
liste România în anul 1973. făptuite cu succes. Producţia laţii de la oraşe şi sale, vo Colectivul oţelăriei electrice se angajează să înfăptu
Ritmurile creşterilor, dimen industrială - temelia progre lumul desfacerilor de mărfuri iască următoarele obiective :
siunile mutaţiilor consemnate sului unei societăţi moderne şi al prestărilor de servicii, ■ Depăşirea • planului de producţie cu 2 000 tone oţel.
în acest sobru şi concis do - a crescut cu 14,7 la sută cheltuielile statului socialist ■ Creşterea indicilor de utilizare a cuptoarelor cu 0,5
cument reprezintă o imagine (in condiţiile cind un singur în domeniul social-culturcl. la sută.
atotcuprinzătoare a hărniciei procent de creştere este echi Anul trecut au fost majorate ■ Creşterea productivităţii muncii cu 1 la sută.
■ Reducerea pierderilor de metal cu 0,5 la sută
şi prosperităţii societăţii ro valent cu aproape 4,3 mi salariile tuturor categoriilor
mâneşti în marşul său nea liarde lei I), planul producţiei de salariaţi, veniturile bă faţă de anul 1973.
bătut şi tot mai dinamic, globale agricole - cu toate neşti ale ţărănimii coopera ■ Asimilarea a 4 mărci noi de oţeluri. Concurs de reportaje, portrete,
In fiecare lună, fiecare cuplor va da o şarjă de
călăuzit de partid, spre viito condiţiile climatice nefavora tiste au sporit cu 11,12 la ■ oţel cu energie electrică economisită.
rul comunist. bile - a fost realizat şi de sută, fondurile alocate de ■ Reducerea consumului specific de materii şi mate note, informaţii şi fotografii
Cu o deosebită satisfacţie păşit, productivitatea muncii stat pentru învâţâmint, cultu
şi mîndrie patriotică consta în industria republicană a în ră, sănătate şi ocrotiri socia riale şi în mod special la electrozi de grafit cu 0,2
tăm că in anul în care parti registrat cel mai important le cu 10,4 ia sută, iar cele kg/tonă şi la utilaj de turnare cu 0,2 kg/tonă, redu Comunistul Filipescu Anton, organizat de ziarul „Drumul
cerea materialelor refractare şi a feroaliajelor în
dul ne-a chemat să-l facem spor din ultimii ani, de 9,1 la cauperist la furnalul nr. 6,
hotărîtor pentru îndeplinirea sută şi, la fel, produsul so (Continuare in pag. a 3-a) aşa fel ca să se obţină o economie la preţul de — mereu atent în faţa ta
cost de 1 000 000 lei. bloului fle comandă. socialismului" şi Filiala Deva
Foto : N. NEGRU
VENITUL NATIONAL VESTIŢII Consiliul popular comunal Pentru sporirea a Uniunii Ziariştilor
In
marilor
dm,, 'uCu/ujfe ozMfiurftozadz Geoagiu productivităţii 1974 - întîmpinarea aniversare evenimente ale anului
a
Eliberării patriei
a
şi
I37,7r. In vederea mai bunei folosiri a fondului funciar, se vor toral Orăştic cantonului prevăzut Congresul „Drumul socialismului", împreună cu Fi
XXX-a
păşunii
Xl-lea
Comunist
al
Partidului
al
Român
Lucrătorii
pas
utiliza în scopuri productive toate suprafeţele de te
-
ziarul
şi-au
scopul
IIQ.8* ren, inclusiv cele din centrele gospodăreşti, grădinile să execute, în lucrări Iarbă, creşte : grafii. Concursul îşi propune să evidenţieze oame
liala Deva a Uniunii Ziariştii or, organizează un con
producţiei
rii
un
populaţiei şi cele intravilane. Se vor face lucrări de
de
curs de reportaje, portrete, note, informaţii şi foto
complex
de
păşu
la
desecări şi eliminarea excesului de umiditate pe 120
şi
nea
„Ploştina"
anume
ha, consolidări de maluri pe 1,5 km. De asemenea,
cu
azotoase (300 kg lia) şi fosfa-
nii şi faptele lor închinate cinstirii celor două mari
1002 în scopul creşterii producţiei agricole, vor fi ferti fertilizarea kg/lia) îngrăşăminte evenimente politice ale anului, angajarea lor în
a
tice
întregii
(300
lizate suplimentar cu îngrăşăminte chimice şi na
turale 120 ha teren arabil şi 80 ha păşuni. suprafeţe de 273 ha ; comba
prin
5
pe
ha
eroziunii
terea
B Se va continua acţiunea de amenajare a păşunilor, plantarea de salcîml ; defri întrecerea socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor
curăţirea
ajungindu-se în acest an la 455 ha. Lucrări de cu şarea ; şi amenajarea unui arboretu şi angajamentelor pe 1974 şi a cincinalului înainte
drum
lui
răţare se vor executa pe 504 ha, iar defrişări pe de acces ; tarlalizarea între de termen, popularizarea realizărilor din cei 30 de
35 ha. gii suprafeţe şi altele. Folo- ani din industria şi agricultura judeţului, din oraşe
pri
B Producţiile medii planificate la hectar vor fi depă sindu-se şi din eu plin timpul spo
elnic
randament
şite cu 200 kg la grîu, 300 kg la porumb, 1 500 kg rit, tractoarele şi maşinile şi sate, pe plan economic, politic, social şi cultural,
Ia cartofi, 250 kg la legume, iar la struguri cu- de administrat îngrăşăminte, creşterea nivelului de cunoaştere şi făurirea omu
s-a reuşit să se fertilizeze
1 500 kg. toată păşunea. Aceasta va lui nou, înaintat.
■ In sectorul zootehnic se vor depăşi efectivele plani- permite obţinerea unei pro Concursul se va desfăşura în două, etape. Pri
ducţii ch 13,000 kg/hu mal
(Continuare în pag. a 3-a) mare. realizîndu-se astfel ci- ma etapă, între 15 februarie - 20 martie a.c., va
te 20 000 kg ha masă verde.
constitui şi o preselecţie pentru concursul de ad
mitere la Facultatea de ziaristică a Academiei „Şte
fan Gheorghiu" din Bucureşti, iar a doua etapă se
va încheia la 20 august a.c. Cele mai bune mate
De ce se desfăşoară în ritm anemic P A G I N A A I I - A riale vor fi publicate sub genericul „OAMENI Şl
FAPTE DIN ANUL XXX" şi vor fi distinse cu premii
şi menţiuni.
F E R T I L I Z A R E A EFIClEWT/% ţilor voluntari şi cititorilor ziarului îndemnul de a
tuturor
coresponden
Adresăm
această
pe
cale
participa în număr.cit mai mare şi cu cit mai multe
materiale la concursul „Oameni şi fapte din anul
i
r
T E R E N U L U I ! Valorificăm resursele? f Cit ţi cum producem? § Cu ce efect economic? XXX", dorindu-le totodată succese deosebite la lo
cul de muncă şi în activitatea de cronicari ai vieţii
LA I. M. M. R. SIMERIA noastre socialiste.
nesc şi unele aspecte alar
mante privind modul de păs
• Diferenţe apreciabile şi inexplicabile de la o Creşterea productivităţii muncii reclamă acţionarea
trare a lor. Un exemplu de
unitate la alta crasă neglijenţă se poate
9 Neglijenţă condamnabilă privind păstrarea constata la ferma din Hăş- energică a tuturor pirghiilor care o condiţionează
dat a I.A.S. Simeria, unde
îngrăşămintelor chimice
cîteva tone de îngrăşăminte
chimice sînt „depozitate" ► Promovarea pe scară largă a progresului tehnic
A rămas o perioadă scurtă seşte într-un stadiu total ne vraişte sub cerul liber. Alte * Organizarea superioară a producţiei şi a muncii
timp pînă la declanşarea satisfăcător. Considerînd că cîteva tone au fost duse pe
lucrărilor din campania agri mai au suficient timp pînă ► Utilizarea deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de
colă de primăvară. Un rol la începerea lucrărilor agri păşune şi lăsate acolo în vo lucru
decisiv în pregătirea obţine cole de primăvară, preşedin ia soartei. Un asemenea mod
rii unor producţii record ţii şi • inginerii şefi de la ► Programarea, conducerea şi urmărirea riguroasă a întregii ac
îl deţine folosirea cu maximă C.A.P. Unirea, Rîu Alb, Bă- N. TlRCOB tivităţi
eficienţă a îngrăşămintelor răşti, Clopotiva, Ciula Mare
organice şi minerale. Se con — să amintim doar cîteva e- (Continuare in pag. a 3-a)
stată însă că nu în toate u- xemple din cadrul consiliilor
nităţile agricole organizaţii intercooperatiste Haţeg şi To
le de partid şi consiliile de teşti — au întreprins acţiuni
conducere se preocupă cu anemice, fără o organizare Preocupat în permanenţă me pe care le susţin for
răspunderea cuvenită de fi temeinică şi mobilizarea în pentru găsirea celor mai a- O iniţiativă a maţiile clubului I.C.S.H.
nalizarea grabnică a acestei tregului potenţial de forţe', decvate şi eficiente forme Dar iniţiativa nu se ter
acţiuni. Iată cîteva aspecte existent la transportul îngră în munca politico-educativă, constructorilor hunedoreni
concludente. şămintelor organice în cîmp. comitetul de partid de la mină numai cu: aceste ac
Intr-o asemenea situaţie nu ţiuni. Tovarăşii din organele
Dacă la unele cooperative I.C.S. Hunedoara, împreună politice ale I.C.S.H. s-au
generalizat M Hllllli CU FAMILIA"
agricole cum sînt cele din este de mirare că unităţile cu organizaţiile de sindicat gîndit că este bine ca de
Toteşti, Pui, Livadia, Lă- amintite obţin an de an re şi tineret, cu conducerea aceste succese al$ soţului
puşnic şi altele s-a transpor colte nesatisfăcătoare la toa întreprinderii a (sofiei) să se buciire întrea
tat în cîmp aproape întreaga te culturile. Cu 200 — 400 o iniţiativă de o mare va ga familie. Şi, astfel, la ac
cantitate de gunoi de grajd tone gunoi duse în cîmp din loare educativă şi cu efici ţiunile de sărbătorire a
electrică
Munca
de la fermele de animale toamnă şi pînă acum, nu se enţă deosebită pentru acti unor adunări, mitinguri rea respectivă. Pe lîhgă a- fruntaşilor sînt invitaţi şi Gurabarza, i-a depusă aici, la Centrala Sîrba, de de la tcrmoficare
poate nici pe departe apre
cazanul
fochistului
Sabin
adus
(cîte 800 — 1 500 tone), a- vitatea întreprinderii. Ini special organizate sau cu ceastă formă sînt folosite membrii familiei. Aici, so 4, titlul de fruntaş în muncă pe 1973.
ceasta dovedeşte grija deo cia ca mulţumitoare activi ţiativa poartă denumirea: ocazia altor adunări ale oa celelalte mijloace ale mun ţiei sau soţului (în funcţie Foto : VIRGIL ONOIU
sebită ce se acordă punerii tatea conducerilor acestor co „De vorbă cu familia". Ia menilor muncii. In acelaşi cii politice de masă — cei de sărbătorit) i se înmînea
unor baze trainice recoltei operative agricol^; care se tă, pe scurt, în ce constă ea: timp li se şi înmînează fe evidenţiaţi sînt popularizaţi ză, de asemenea, o felicita
viitoare de cartofi, sfeclă de bazează aproape în exclusi Salariaţilor întreprinderii, licitări prin care li se aduc la gazetele de perete, la re. Ce se spune în ea ? I se
zahăr, legume sau porumb. vitate pe sprijinul S.M.A. Es care au obţinut rezultate calde mulţumiri pentru gazeta centrală a întreprin adresează mulţumiri pentru
Demn de reţinut este că li te adevărat că tractoriştii deosebite în cîmpul muncii, contribuţia, devotamentul şi derii, în programele bri ambianţa familială ce i se ÎN PAGINA A III-A
nele unităţi au realizat un Ion Făţan, Vasile Popa, Eu în darea în funcţiune îna probitatea deosebită în mun găzilor artistice de agitaţie
gen Lăsconi şi Viorel Bugta-
important volum de trans inte de termen a unor a- că, urîndu-li-se noi succese ş.a. In cadrul acestor ma NICOLAE VINTILA Economia judeţului oferă largi
porturi cu mijloacele pro ru se străduiesc să folosească gregate industriale şi con şi bucurii în activitatea lor nifestări de sărbătorire a şeful sectorului muncii
prii. In acelaşi timp, se cu greiferele cu randament spo strucţii civile, li se adresea creatoare. Aceste momente constructorilor cu cele mai politice de masă a posibilităţi de calificare
vine subliniat şi exemplul rit, însă acest deziderat reu ză felicitări din partea or constituie imbold atît pen Comitetului municipal al
oferit de cooperativa agrico şesc doar în parte să-l în ganelor politice şi adminis tru cei sărbătoriţi cit şi bune rezultate au loc boga P.C.R. Hunedoara
lă din Rîu de Mori, unde s-au deplinească deoarece în ma trative din întreprindere. pentru masa constructorilor te programe artistice, dedi CE MESERIE ÎŢI ALEGI,
transportat în cîmp mai mult joritatea cooperativelor agri Acestea au loc în cadrul care participă la manifesta cate celor în cauză, progra (Continuare în pag. a 3-a)
de 600 tone îngrăşăminte or cole nu s-au amenajiat cores TINERE ABSOLVENT ?
pentru
punzător
platformele
ganice, o bună parte din a-
cestea provenind din gospo gunoi.
dăriile personale ale ţărani Acum cînd se impune ca
lor cooperatori. întreaga cantitate de în
Intr-o serie de C.A.P.. ac grăşăminte să fie folosită' cu PENTRU OCROTIREA PE TEME DE ATEISM tural din Luncoiu de Jos umbrela pliantă, de da puţind satisface în condi VREMEA
tn
ţiunea de fertilizare se gă maximă chibzuinţă, se întîl- NATURII au prezentat bogat satul Po mă, care va intra In ţii optime un mare nu Pentru 24 ore
un
producţia de serie. In pre
dele
spectacol
Miercuri după-amiază, măr de solicitanţi.
în sala festivă a Consi folcloric. Grupul vocal, nw T A zent se fac pregătiri în
Elevii claselor V-VII, de taraful, soliştii vocali şl vederea definitivării flu Vreme instabilă, în curs
la Şcoala generală Poia liului popular orăşenesc Instrumentişti, echipa de UHz JLiiA xului de fabricaţie. UN SPECTACOL de răcire. Cerul va fi mai
cetă
Simeria,
numeroşi
m mmm na, au participat la „Elevii ţeni au audiat expunerea dansuri aplauze. O răsplătiţi AUTOSERVICE FOLCLORIC DE CINCI mult noros şi vor cădea
con
au
fost
locale
precipitaţii
sub
ORE !
menţi
vii
cu
cursul Intitulat:
ale
probleme
„Cîteva
cunosc şi ocrotesc natu partidului şi statului nos une specială pentru rap formă de ploaie, iapoviţă
ra". Precedat de o minu tru privind religia, bise sodul Benea Trif lui Pa- In oraşul Brad. fabrica Pe scena căminului şl ninsoare. Vîntul va su
ţioasă pregătire, utilizînd rica şi credincioşii", sus vel. In virstă de 71 de O ZI .de industrie locală a dat cultural din Buceş, artiş fla moderat, cu intensifi
microscopul, preparate mi ţinută de cont. univ. Va ani, precum şi pentru în folosinţă un autoservi- tii amatori din satele Mi- cări locale din vest şi
croscopice, planşe, atlas sile Asănăchescu de la membrii şezătorii folclori ce — primul de pe raza hâileni, Buceş-Vulcan, Du nord. ' Temperatura în
ş.a. concursul a urmărit Acadşmla „ştefan Gheor- ce Lazăr Mihoc, Moise localităţii. Unitatea este pă Piatră. Buceş şi Stăni- scădere : minimele vor fi
' stimularea deprinderilor Mihoc. Viorica Benea, modernă şi are o bună ja au oferit celor peste cuprinse între minus 5 şi
practice de ocrotire a na ghiu“. La sfîrşitul expu Cornel Benea şi Minodo- dotare : staţie de spălare 230 de localnici un am zero grade, iar maximele
între minus 2 şi 3 grade.
turii. Desfăşurat în genul nerii, conferenţiarul a ra Benea, care au adus pe şi uscare, staţie de gre- plu spectacol folcloric —
competiţiilor TV „7 con răspuns ia unele între scenă . străvechiul obicei LA sare, aparat de îndreptat ne anunţă Ion Crăciun, I.ocal se va produce cea
tra 7", concursul a evi al clăcii din Stejărel, în şasiuri şi caroserii, banc directorul căminului cul tă.
denţiat prin buna pregă bări puse de participanţi. frumuseţat de pitoreşti pentru încercarea şl re tural. Programul a cu Pentru următoarele
tire grupele I (clasa a cîntece bătrineşti. glarea frînelor, aparat prins dansuri populare, două zile
Vil-a), a II-a (clasa a ARTIŞTII AMATORI pentru echilibrarea dina grupuri vocale, soliştii dc
Vl-a) şi I (clasa a V-a). mică a roţilor, aparat muzică populară şi briga Vreme instabilă în con
Dintre elevi s-au remar IN MIJLOCUL UMBRELE PLIANTE ALTA pentru geometria roţilor. da artistică de agitaţie, al tinuare, cu cer noros, fa
program,
lo
„Cu
cărei
re
vorabil
precipitaţiilor
un
cat Maria Rad, Adriana SĂTENILOR La F.I.L. Brad este în Totodată, există operaţii ate flectorul prin comună", a cale sub formă de iapo-
pentru
de
lier
Adam, Elena Crişan, Geor- curs de omologare un nou vopsltoric, lăcătuşerie, su fost aplaudat la scenă viţă şi ninsoare. Tempe
Disciplina, hărnicia, interesul deosebit pentru calitatea mun geta Grumeza, Mincrva Recent, formaţiile artis dură — întregul complex deschisă. Spectacolul a ratura în scădere la în
cii — iată atributele care o evidenţiază, lună de lună pe ţesă- Nistor. tice ale căminului cul produs. Este vorba de durat... cinci ore ! ceput, apoi staţionară.
toxrea Oprica Epure, de la F.I.L. Hunedoara.