Page 26 - Drumul_socialismului_1974_02

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. S 933 VINERI 8 FEBRUARIE 1974
—m—wBsnaammaaguro ,,'i ' mw
1

A nul 1974 este, după cum l-a caracterizat se­
cretarul general al partidului nostru, tovară­
şul Nicolae Ceauşescu, anul eficienţei eco­
nomice. De aceea, toate colectivele de muncă hu-
nedorene depun eforturi susţinute pentru a ridica
acest important obiectiv hotâritor al creşterii pro­
gresului multilateral al patriei la cote cit mai înal­
te. Creşterea eficienţei economice este condiţionată
însă de un mare număr de factori, fiecare cu sem­ Valorificăm resursele? I Cit şi cum producem Cu ce efect economic?
nificaţia lui în angrenajul productiv al unităţilor «3 •
economice. Unul dintre cei mai importanţi este
PRODUCTIVITATEA MUNCII. Modul de înfăptuire
I
a acestui indicator economic l-am urmărit timp de LA .M.M.R. SIMERIA
două zile în întreprinderea de material rulant Si-
meria.
- I.M.M.R. Simeria este una dintre unităţile eco­
nomice puternice ale judeţului Hunedoara, una
dintre unităţile fruntaşe din cadrul Centralei de Creşterea productivităţii muncii
material rulant Bucureşti. Colectivul său destoinic,
experimentat în mulţi ani de activitate fructuoasă,
a înscris în primii trei ani ai cincinalului realizări
notabile. Anul 1973 a fost încheiat cu rezultate me­
ritorii la toţi indicatorii de plan, la majoritatea sor­ reclamă acţionarea energică a tuturor
timentelor, neîndeplinirea sarcinii de plan la sorti­
mentul „osii montate" datorîndu-se unor cauzji
obiective.
Dar în discuţiile purtate la I.M.M.R. Simeria, in­
terlocutorii au fost zgîrciţi cu laudele la adresa lor, pîrghiilor care o condiţionează
au făcut referiri concrete, obiective, la lipsurile cu
care se mai confruntă, în dorinţa sinceră de înlă­
turare a lor.

mmurn si mintilm -
Conducerea întreprinderii RODNICIA MUNCII
iii PIAIIRU „TK»ll“ IFICIIIIItl! © Cifre H Dinamici © Corelaţii

cunoaşte şi recunoaşte că Programul, de promovare a să-i acordăm un spaţiu se­ ză... . activităţii din întreprinde­ conform eficienţei economice.
De ce, analizînd eficienţa
cerinţelor, la spo­
rirea
B
progresului tehnico-ştiinţific parat, pentru a se vedea cît Vasile Petraru, şeful ate­ rea mecanică de am material Rolul său decisiv în această
rulant
găsi
direcţie
ales
Simeria,
expresia
şi-ar
în activitatea întreprinderii de „intens" este acolo ritmul lierului mecano-energetic : spre dezbatere publică toc­
© Perfecţionarea fluxu­ pierde timp cu aproviziona­ rle de măsuri şi de luna simeriene — concretizat, în de lucru". „Acolo, am montat strungul printr-o sporire mai rapidă
lui productiv, mecanizarea rea locurilor de muncă, cu asta vom îmbunătăţi radi­ principal, prin mecanizarea ...Montorul Ioan Tetea, de în mod provizoriu, din cauza mai productivitatea muncii decît numărul de salariaţi
unor operaţii manuale, ca­ înlăturarea unor defecţiuni cal ritmicitatea producţiei. şi autoutilarea producţiei — 34 ani în întreprindere : asta trepidează !“. din această unitate ? îna­ întrucît s-ar micşora consu­
re reclamă un mare volum electrice şi mecanice. Toa­ © N-am acordat atenţia se desfăşoară lent şi cu si­ „N-ar fi grea munca, numai In prezent, la doi paşi de inte de a da un răspuns, mul de muncă vie pe uni­
de muncă, promovarea u- te înseamnă productivitate cuvenită calificării şi. ridi­ nuozităţi. Iată numai cîteva murdăria asta ne stă pe cap. „Carusel", î atelierul nr. 3 cîteva date privitoare la di­ tatea de produs. De aseme­
n
nor . tehnologii moderne de în minus. cării pregătirii profesionale imagini, edificatoare pentru Apoi, saboţii sînt aduşi cu strungărie, doi oameni sapă namica, pe primii trei ani nea, micşorarea ponderii
lucru, simple şi economice, — Vinovaţi ? a muncitorilor. Formele gradul de înzestrare tehnică maşina şi lăsaţi tocmai lîngâ o groapă. Aici va fi... noua ai cincinalului, a producti­ salariilor pe unitatea de
şi-au găsit prea puţin loc — Unii şefi de echipe, organizate n-au avut perio­ a muncii, culese din secţiile tîmplărie de unde îi cărăm fundaţie a strungului. vităţii muncii şi a indica­ produs — o altă concretiza­
torilor cu care se află în
în preocupările noastre — maiştri, ingineri. dicitatea necesară, nu s-au unităţii. cu spatele, fiindcă electro­ — Sînteţi necalificaţi ? — re a contribuţiei producti­
ne declară directorul în­ — Măsuri luate ? ridicat Ia un nivel cores­ ...In prima hală a secţiei carele mai mult nu merg. îi întrebăm pe cei doi mun­ strînsă corelaţie. Creşterea, vităţii la sporirea eficienţei
treprinderii, ing, Gheor- — Nu prea... punzător. I reparaţii vagoane, un pod N-avem nici spaţiu sufici­ citori care sapă. faţă de anul anterior a economice — presupune un
ghe Ziudor. © Neritmicltatea produc­ — Dar în acest an ? rulant se află în... repaus. ent". — Eu sînt zugrav — răs­ productivităţii muncii a ritm mai rapid al acesteia
fost: în 1972 — de 1 la
salariul
mediu.
faţă
de
— Cum au acţionat în a- ţiei este una din marile — Vom depune mai mult Tiberiu Pleşa, montor: „De Ceva mai tîrziu, directorul punde Ioan Ţăndău — iar sută, în 1973 — 0,4 la sută. (Astfel, cheltuielile cu sa­
ceastă direcţie cadrele de noastre carenţe, cu mari interes şi în această pri­ cîţiva ani stă aşa, fiindcă are unităţi : „Jumătate din elec­ Ioan Mureşan este zidar. Numărul mediu scriptic de
ingineri şi tehnicieni, care repercusiuni asupra reali­ vinţă. cabina prea jos şi la folosi­ trocare sînt defecte, n-am re­ Dar, facem muncă necalifi­ salariaţi a înregistrat în lariile se pot repartiza pe
sînt în număr destul de zării planului. — De prin ce lună ? re s-ar produce accidente". uşit să facem încă un mic cată. Asta a uitat şi cum să un număr mai mare de
mare ? — Ce factori o favori­ — Cît de curînd. ...Pentru curăţirea vagoane­ atelier pentru repararea lor“. ţină mistria în mînă ! 1972 — 8,9 la sută, în 1973 produse, în condiţiile creş­
— Foarte slab, superfici­ zează ? Directorul I.M.M.R. Si­ lor cisternă două echipe, ...Nicolae Sînzianu, mon­ (Vasile Petraru: „Noi fa­ — 10,3 la sută, iar salariul terii continue a salariului
mediu creşteri de 4,78 la
al, mai mult din birouri. — Tot slaba organizare a meria a subliniat şi alte formate din 12 muncitori,, a- tor de roţi, lucrează la o cem tot ce trebuie, nu con­ sută şi 4,29 la sută. Faţă mediu). Numai pe baza a-
cestei corelaţii se poate asi­
1
— De ce ? producţiei şi a muncii, fu­ neajunsuri — obiective şi plică metoda... bătrînului şo- presă : „Merge treaba, dar tează calificarea!' ). de primul an al cincinalu­
— Din comoditate exce­ ga după „globală" în ultima subieotive — cu care s-a moiog, îmbunătăţită cu raş- găurile la roţi nu sînt date Să poposim în biroul in­ lui, în 1973 productivitatea gura sporul de salarii, mic­
sivă, din dezinteres. Aici decadă a lunii. confruntat în 1973, cu care chete ! Vina o poartă tunelul întotdeauna bine fiindcă ginerului principal Milian muncii a crescut cu 1,53 la şorarea preţurilor şi creş­
avem mari rezerve ne valo­ — Cam lungă această fu­ se confruntă încă întreprin­ de curăţire căruia ar trebui strungul „Carusel" trepidea- Drăgan, care răspunde de terea fondurilor necesare
dezvoltării
în
rificate. gă — abia 18 la sută în derea, la multe făcîndu-se mecanizare şi autoutilare. sută, numărul mediu scrip­ a producţiei sociale. ritmuri înalte
tic de salariaţi cu 19,69 la
© Nu s-au respectat în­ prima decadă, doar 29 la părtaş, în calitatea de pre­ Primul lucru pe care-1 con­ sută şi salariul mediu cu Acestea sînt motivele
totdeauna riguros fluxurile sută în decada a Il-a şi 53 şedinte al comitetului oa­ statăm este formalismul vi­ 9,28 la sută. pentru care ne-am oprit a-
tehnologice, organizarea la sută în decada a IlI-a menilor muncii, toate fiind zibil din planurile de mun­ După cum se observă, supra productivităţii mun­
producţiei şi a muncii a (la- reparaţii vagoane mar­ în atenţie şi posibil de re­ că : două planuri pe 1974 — productivitatea muncii Ia cii din întreprinderea si-
mai lăsat de dorit. fă) şi cu o serie de impli­ zolvat. Dealtfel, am notat unul pentru comisia de me­ I.M.M.R. Simeria a crescut meriană, scopul constînd în
— Mai concret. caţii : uzura fizică şi mo­ şi angajarea personală de canizare şi automatizare, al­ mai lent decît ceilalţi in­ identificarea - neajunsurilor
— Nu se urmăreşte ter­ rală a oamenilor şi maşini­ a acţiona mai energic şi tul pentru comisia inginerilor dicatori amintiţi, lucru ce care persistă, precum şi a
minarea lucrărilor în toate lor, calitatea slabă a lucră­ mai exigent, împreună cu şi tehnicienilor — care cu­ demonstrează că acest fac­ rezervelor şi posibilităţilor
sarcini
prind
genera­
puţine,
fazele, nici calitatea lor şi rilor, insuficienţa timpului celelalte organe şi organi­ le şi., identice. Cu două- tor nu contribuie suficient, interne existente.
nu de puţine ori folosim de revizii şi reparaţii, gre­ zaţii din întreprindere, pen­ trei deosebiri neesenţiale, in
forţă de muncă suplimenta­ utăţi beneficiarilor. tru eradicarea lipsurilor,
doi­
ră pentru remedieri. Echi­ — Aşa-i... pentru continua îmbunătă­ privinţa - identităţii. Al realizării
lea
:
urmărirea
pele nu-şi organizează Judi­ — Poate fi şi altfel ? ţire a activităţii. punctelor din programul de
cios, gospodăreşte lucrul, se — Desigur. Am luat o se- Vom mai sta ‘de vorbă...
mecanizare şi autoutilare
este aproape imposibilă. Se disciplina — ultimul
amestecă sursele de finan­
ţare... Dar, să-l ascultăm pe
inginerul Drăgan : „Avem
o...
Propunem citit gîndurlle ma­ cinci ştanduri pentru pro­ capitol in manualul producţiei?!
invenţie:
şină
sau,
de
intre planuri de mai hine-zis, citit ale ingi­ în bat frîna. în ianuarie au so­ IN ANUL 1973
ideile
sprijinul
producţiei,
sit,
două.
Furni­
pare-mi-se.
nerilor
de
tehnicienilor
în
I.M.M.R. şi Simeria — care, la zorii nu prea ne livrează u- Sj 131 050 ore om de concedii medicale.
tilajele necesare, nici nu pu­
mod cert, le au şi... le păs­
măsuri si realitate trează ! gram, noi trebuia să execu­ B3 19 973 ore om învoiri şi concedii fără salariu.
tem să-i obligăm. Din pro­
B 24 257 ore om absenţe nemotivate.
tăm, în unitate, un atelier de B 776 ore om obligaţii obşteşti
tratamente termice, dar nu IN IANUARIE 1974
In birourile întreprinderii şi semnat. Realizarea lui l-am făcut din cauza repro­
se găsesc multe planuri de este urmărită după datele filării. (Scuză de „înaltă B 14 388 ore om concedii medicale.
măsuri, statistici, programe pe care le conţine. Iar un CU ADRESĂ PRECISĂ frecvenţă" la I.M.M.R. — g 1 454 ore învoiri.
de activitate, dactilografiate obiectiv de asemenea im­ n.n.). Ce mai trebuia să exe­ @ 2 384 ore om absenţe nemotivate
frumos şi încopciate în do­ portanţă şi complexitate cutăm noi ? La „diverse no­
sare. „De făcut planuri tehnică nu trebuie amînat Din discuţiile purtate s-au desprins o re a metalului pentru diminuarea pier­ minalizate", utilaje în va­ 175 844 ore efective de lucru au fost irosite în anul
sîntem buni — spunea ci­ nici măcar cu o zi, chiar serie de propuneri şi doleanţe ale mun­ derilor de metal. loare de 300 000 lei din fon­ 1973 timp în oare se puteau repara peste plan aproape
neva din conducerea între­ dacă acea zi este 1 septem­ citorilor, pe care le adresăm direct or­ ® Specialiştii întreprinderii să facă duri de mică mecanizare. 800 de vagoane. Aceasta a necesitat efectuarea unui vo­
prinderii —, numai că pî- brie 1974. Vom ţine minte ganelor vizate. din plin dovada pregătirii lor tehnice S-au făcut, sigur că s-au fă­ lum de muncă suplimentară de 23 738 ore..
nă la realizarea lor drumul această dată. CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII să superioare în direcţia mecanizării şi cut. Uitaţi-vă, aici: vagoneţi — La noi productivitatea muncii este bună — apre­
e prea lung, prea anevoios, Sînt şi alte măsuri neju- acţioneze pentru: perfecţionării producţiei în scopul creş­ de sprijinit vagoane, 8 bu­ cia inginerul şef al întreprinderii, ing. Iuliu Vernichescu.
uităm de ele prin sertare dicios stabilite în timp. Să © încadrarea secţiei a Il-a vagoane terii productivităţii muncii, a eficienţei căţi, valoare 225 000 lei, din In 1973 am realizat-o în procent de 101 la sută, pe ia­
nuarie 74 — în procent de 101,7 la sută. E drept că de­
şi ne trezim la un moment mai amintim doar două : cu o locomotivă de manevră sau punerea economice. sursă de investiţii. De ce a-
dat că am realizat mai mul­ procurarea şi punerea în la punct a celei existente, defectă de © Rezolvarea operativă a cererilor şi pare „investiţii" în loc de păşim numărul mediu scriptic al salariaţilor cu vreo 80
de muncitori.
te hîntii decît treabă". funcţiune a unei prese pen­ multă vreme. propunerilor salariaţilor. „mică mecanizare" ? Odată
Acest aspect vrem să-l tru presat şi alta pentru de- © Asigurarea pentru aceeaşi secţie a Semnale către CENTRALA MECANI­ cu reprofilarea ni s-au acor­ — Productivitatea muncii nu-i nici pe departe la
velul posibilităţilor noastre — aprecia directorul între­
comentăm în cîteva cuvin­ presat legăturile de arc în unui dispozitiv de ridicat, unei macarale CA DE MATERIAL RULANT BUCU­ dat fonduri de investiţii...". prinderii, ing. Gheorghe Zudor.
te. sectorul I cisterne. Termen : capră şi unui monorai pentru încărca­ REŞTI ŞI MINISTERUL DE RESORT: Ne oprim aici. Aşa cum a-
Exceptînd faptul — de 31' decembrie 1974. Ce efect rea şpanului direct în vagon. © Să se intervină pentru finalizarea firma şi directorul unităţii, Ne-a tras mult înapoi indisciplina tehnologică şi
neignorat, altminteri — că economic mai au ele în © Repararea urgentă a celor 7 elec­ lucrărilor de investiţii de cătrt I.C.S. programul de mecanizare şi a muncii — adăuga secretarul comitetului de partid Flo-
rian Uri-can.
multe planuri sînt paralele acest an ? De ce s-a ales trocare defecte şi amenajarea drumuri­ Hunedoara, la secţia a Il-a vagoane, şi autoutilare a producţiei, u- Realitatea asta este. Privind cifrele, oricine îşi va da
(mai multe compartimente chiar ultima zi a anului ? lor de acces în halele 1 şi 3 de la „va­ accelerarea lucrărilor de reprofilare a şijrarea eforturilor oamenilor seama că disciplina muncii şi-a lăsat adînc amprenta
şi-au asumat acelfeaşi sar­ — Probabil e vorba de­ goane II". întreprinderii de către I.C.C.F. Timişoa­ şi creşterea, în consecinţă, a asupra eficienţei activităţii întreprinderii.
cini), că unele propuneri şi spre greutăţi la contracta­ © Mai buna organizare a comparti­ ra. productivităţii muncii pe a- — In întreprinderea noastră munca e grea, oamenii
măsuri au fost cuprinse şi rea lor — îşi exprima opi­ mentului aprovizionare pentru că © Asigurarea cantităţilor suficiente ceastă bază, repetă de la un se mai îmbolnăvesc — este de părere directorul între­
în planurile din anii tre­ nia inginerul Rudolf Ve­ lipsesc: piese de schimb, materiale, scule de oxigen. an la altul aceleaşi proble­ prinderii.
cuţi, ele nici nu sînt judi­ ress. Tovarăşul Milian Dră- şi unelte (garnituri de cauciuc, şuruburi, gi Dotarea secţiei I vagoane cisternă me. Se desfăşoară greu — ... — Medicii acordă însă cu exagerată uşurinţă conce­
cios eşalonate în timp. In gan ştie mai bine. şplinturi, plăcuţe vidia, burghie, vîrfuri cu o macara de 12 t.f, agregate de su­ şi mai mult de la sine! — dii medicale — susţine inginerul şef.
programul de măsuri pen­ Acest aspect trebuie cu­ rotative etc.). dură şi cărucioare pentru cisterne, a nu contribuie suficient la ~~ n 'ci comitetul sindicatului nu s-a preocupat în
tru asigurarea creşterii pro­ noscut şi la biroul de or­ @ Asigurarea cantităţilor suficiente sectorului III de reparat vagoane refri­ sporirea eficienţei economice. suficientă măsură de asigurarea unor condiţii optime de
ductivităţii muncii planifi­ ganizare a producţiei şi a de gaz metan, aer comprimat, apă. gerente Timişoara Cu aparate de sudură, muncă salariaţilor — recunoştea tovarăşul Emil Moguţ
cate pe 1974 — după cum muncii. Cît priveşte con­ © Asigurarea echipamentului de pro­ piese şi dispozitive, a secţiei IV vagoa­ Pagină realizată de : — După cum activitatea noastră pe linie de organi­
se intitulează planul de tractarea utilajelor, mate­ tecţie necesar şi corespunzător calitativ ne marfă cu o presă pentru presat osii, zaţie _n-a avut întotdeauna efectul scontat — conchidea
măsuri ce vizează acest im­ rialelor, pieselor de schimb pentru muncitori. a secţiei rotărie cu aparatură modernă DUMITRU GHEONEA tovarăşul Florian Urican.
portant indicator economic — este o altă problemă, ne­ © Amenajarea unui atelier de debita­ de măsură şi control. MARIN NEGOIŢĂ . Disciplina muncii nu este privită cu toată exigenţa şi
— sînt cuprinse trei capito­ pusă nici ea temeinic la Desene : laspunderea de către factorii de conducere din între­
le cu un număr total de 18 punct la I.M.M.R. Simeria. VICTOR MIHAILESCU prindere.
măsuri. Inginerii Rudolf Şi un ultim aspect legat
Veress, şeful biroului or­ de raportul plan de măsuri-
ganizarea producţiei şi a realitate: In programul de
muncii, şi Inochentie June, lucru al-comisiei inginerilor
ni le-au prezentat cu ama­ şi tehnicienilor se prevăd
bilitate. dar între multe din în acest an şase obiective. Bunul mers al producţiei impune
aceste măsuri şi realitatea Primul — cel mai impor­
din întreprindere, între mă­ tant — este ca fiecare in­
suri şi necesităţile produc­ giner să rezolve o problemă
ţiei există mari discrepan­ tehnică a întreprinderii.
ţe, necorelări. De exemplu, Este un lucru deosebit de
punerea în funcţiune a tu­ bun, dar, după aportul ex­
nelului de spălare a va­ trem de redus adus de cei
goanelor cisternă — obiec­ 18 ingineri, 3 economişti şi
tiv de mare importanţă 60 de tehnicieni la dezvol­
pentru uşurarea muncii oa­ tarea zestrei tehnice a în­
menilor şi creşterea pro­ treprinderii în anul 1973,
ductivităţii, despre care se pare că el nu va fi re­
ne-au vorbit mulţi munci­ alizat. însuşi preşedintele
tori — are termen de rea­ comitetului sindicatului pe
lizare 15 martie 1974. E o întreprindere, - tehnicianul
lucrare complexă, de acută Emil Moguţ, se îndoia de
necesitate. Am mers pe te­ îndeplinirea acestui obiec­
ren să vedem în ce stadiu tiv, aprecia că este un act
se află. Stadiu de început. de curaj nemăsurat cu dis-
Nimeni nu lucra acolo. cernămînt de însuşi ingine­
Ne-am manifestat rezerva rul Milian Drăgan, se în­
că termenul va putea fi grijora că un mare volum
respectat. de pregătire profesională Gheorghe Bălrina, lăcătuş, Părerea mea este că noi încep cu o paranteză, o vor­ Teofil Mariş, lăcătuş la ate­ Mihai David, lăcătuş, secto­
— E o greşeală — ne-a superioară şi inteligenţă secţia I reparaţii vagoane cis­ dispunem de însemnate rezerve bă a mea, care se adevereş­ lierul de ventile, secţia I re­ rul II vagoane : Sînt cauze Vasile Surugiu, strung
spus tovarăşul ing. Gheor- tehnică nu este valorificată. ternă Cinci va fi gata şi va pentru creşterea productivităţii te pentru toţi cei din atelierul paraţii vagoane cisternă : De care ne diminuează randamen­ secţia rotărie : Aici, la
ghe Zurlor directorul între­ — Nu întîmplător am a- funcţiona tunelul de spălare a muncii - afirmă lăcătuşul mon­ mecano-energetic : dacă tre­ lucru avem berechet aici in a- tul de muncă, Noi executăm nu prea avem multe pri
prinderii In nici un caz vut în luna ianuarie o şe­ vagoanelor- vom lucra curat, tor Tiberiu Pleşa, de la secţia burile merg bine şi eu am teiier. Nu putem pierde tim­ ultima operaţie din fluxul de Inconveniente ar fi doc
nu va fi gata la 15 martie. dinţă tocmai pe această te­ vom şti precis că nici o fisură I reparaţii vagoane. Consider timp să pip o ţigară I - spu­ pul, Şi facem o treabă minu­ reparaţie a vagoanelor : mon­ spaţiul e cam îngust, c
S-a greşit data. mă a contribuţiei cadrelor nu se va mai putea ascunde că este necesar să se rezoive ne lăcăfuşul-instalator Cnrol ţioasă, precisă, care cere cu­ tarea frinei automate. Deoa­ avem linii suficiente, pr
— Şi care ar fi cea rea­ tehnico-inginereşti la bunul sub stratul de ulei, praf şi fum, în primă urgenţă : problema Uimean, — asta înseamnă că noştinţe bogate, mare atenţie. rece cei care lucrează la cu­ e mare şi ne cam stin
lă ? mers al activităţii între­ ca acum. Alta va fi calitatea decapării vagoanelor cisternă, pentru colectivul nostru există Ce ne mai supără uneori este tie nu-şi termină lucru! lor în De asemenea, mai sfc
'— 1 septembrie a.c. prinderii — spunea tovară­ reparaţiilor, altul va fi randa­ aprovizionarea ritmică şi cu tot mari răspunderi în asigurarea lipsa unor piese, îndeosebi a timpui necesar, noi venirii pe­ uneori cî.nd se defectea
— Să admitem greşeala şul Emil Moguţ. mentul muncii noastre. De mul­ necesarul de piese a locurilor desfăşurării normale a întregu­ garniturilor de cauciuc. De a- ste ei şi ne încurcăm unii pe durile rulanfe, dar elec
de dactilografiere deşi es­ Alte comentarii şi conclu­ te ori pierdem timp din cauza de muncă, o mai bună orien­ lui flux productiv. Pentru ceş- semenea, trecind la această alţii. Noi trebuie să aşteptăm sînt repartizaţi pe trei
te puţin posibilă. Respecti­ zii, să le facă cei cărora lipsei pieselor pentru frină, iar tare din partea factorilor răs­ terea eficienţei trebuie să fie activitate nouă — repararea va­ după ei, ei aşteaptă de multe buri, ca şi strungarii, şi
vul program a fost ■ însă li se adresează aceste rîn- macaralele existente sînt de punzători privind mecanizarea întărită munca de educaţie cu ori după materiale sau dife­ diază rapid defecţiunile
discutat, analizat, aprobat duri. puteri mici, lucrăm cu ele la operaţiilor grele. organizarea oamenii, întrucît multe utilaje goanelor cisternă - trebuie să rite piese care lipsesc de la râm ca odată cu tern
risc. Să ni se monteze maca­ unui flux corespunzător cil ac­ se defectează din cauza ne­ fim dotaţi cu truse tis scule
rale mari. tivităţii. atenţiei muncitorilor. speciale. magazie şi trebuie luate de lucrărilor de reprofilare
la alte vagoane.
organizăm mai bine pro