Page 29 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 29
55TT
w
Proletari din toate iârile, um'ii-vă! Preşedintele Consiliului de Stat
y
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, va face o vizită
oficială in Republica Liban
Preşedintele Consiliului de prietenie în Republica Li
ban, între 14 şi 17 februa
Stat al Republicii Socialiste
rie a.c., la invitaţia pre
România, Nicolae Ceauşescu,
şedintelui Republicii Liban,
va face o vizită oficială de Suleiman Frangieh.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
pe dr. Constantin Drăgan
Preşedintele Consiliului de raţiei Internaţionale de Mar
Stat al Republicii Socialiste keting.
România, tovarăşul Nicolae Cu acest prilej, a avut loc
Ceauşescu, a primit la 8 fe o convorbire, care s-a des
bruarie, pe dr. Constantin făşurat într-o atmosferă cor
Drăgan, preşedintele Fede dială.
r Şedinţa comisiei pentru consiliile populare
şi administraţia de stat
ANGAJAMENTE 1
Comisia pentru consiliile membrii comisiei în alte 11
populare şi administraţia de judeţe ale ţării. S-a eviden
consiliilor
ţiat
preocuparea
CfNCiNAtUL ÎNAINTE DE TERMEN | ENTUZIASTE, I stat a Marii Adunări Na populare pentru promovarea
ţionale s-a întrunit, vineri 8
februarie. în şedinţă de lu metodelor ştiinţifice în pro
cru, sub conducerea tovară cesul de elaborare şi trans
pre
La Şantierul T.C.M.M. Peîroşani se impune MOBILIZATOARE şului Dumitru Balalia, acest punere în viaţă a hotărîrilor
deciziilor.
De
asemenea,
şi
şedintele
comisiei.
Cu
prilej a fost dezbătut modul s-a subliniat că în desfăşu
consiliile
care
populare
Laminorul de 800 in comitetele lor executive rarea acestei activităţi, or
şi
şi
ale
puterii
Accelerarea ritmului de mm din cadrul 57/1968 în legătură cu ela ganele locale tot mai mult
administraţiei
îşi
stat
de
prevederile
legii
aplică
nr.
C.S, Hunedoara
îmbunătăţesc
borarea şi adoptarea hotărî- metodele şi formele de atra
rilor şi deciziilor, oportuni gere a maselor de cetăţeni
•
Depăşirea planului de i
execuţie, folosirea eficientă producţie cu 6 000 tone la- ; tatea acestor acte. urmărirea la analizarea fenomenelor,
stabilirea
măsurilor
necesare,
aplicării şi eficienţei lor.
minate.
• Creşterea indicelui ex- ; La şedinţă au participat îndeplinirea şi controlul rea
tensiv de utilizare a liniei I tovarăşii Nicolae al Tăbîrcă, lizării sarcinilor prevăzute.
Co
prim-vicepreşedinte
In acelaşi timp, s-au relie
de laminare cu 0,5 la sută, j
a forţei de muncă ceea ce echivalează cu 35 j consiliilor pentru problemele fat o serie de neajunsuri în
mitetului
ce
priveşte
cunoaşterea
populare,
şi
ceea
re
de ore, iar a indicelui in- ;
tensiv de utilizare cu 0,8 i prezentanţi ai unor organe (şi selectarea problemelor
la sută. centrale şi locale de stat. care implică luarea decizie:,
Zi obişnuită de lucru la serie de lucrări — turnul pentru restrîngerea spaţiu o Sporirea productivităţii : Analiza şi dezbaterile au utilizarea unor metode şi
sediul Şantierului T.C.M.M. puţului principal Petrila, lui de acţiune şi cuprinde muncii cu 1 la sută, avut loc pe baza rapoartelor
Petroşani. Şi nu tocmai o- depozitele de materiale rea mai bună a probleme o Reducerea pierderilor i prezentate de preşedinţii co forme de lucru eficiente.
bişnuită. In majoritatea bi Vulcan şi Bărbăteni, ramu lor. De puţin timp, în funcţii de metal cu 3 la sută faţă ; mitetelor executive ale con Raportul comisiei, cuprin-
rourilor domneşte forfota ra 4-5 funicular Lupeni — le de şefi de lot Ia Vulcan şi de anul 1973. siliilor pdpulare ale judeţe zînd concluziile şi propune
prilejuită de încheierea si ori n-au asigurat utilajele Petrila au fost promovaţi doi « Reducerea consumului ; lor Hunedoara şi Ialomiţa şi rile sale, urmează să fie
tuaţiilor pe ianuarie. Pe co şi confecţiile necesare pen tineri inimoşi, oameni de de metal cu 0,2 kg tonă, : a documentării efectuate de înaintat Consiliului de Stat.
ridor, linişte. Intrăm la se tru altele — puţul auxiliar nădejde pentru munca şan ceea ce echivalează cu o :
cretarul comitetului de par şi centrala termică Live- tierului : subinginerul Ca- economie de 64 tone de I
tid, tovarăşul Teodor Balaş. zeni, staţia de compresoa- rol Ridzi şi inginerul Con metal, a consumului de e- \
— Cum a mers treaba în re Petrila, staţia de conca- stantin Dincă. nergie electrică cu 2 kWh ; ORAŞTIE. In ultimii ani, j
ianuarie, tovarăşe secretar ? sare Aninoasa etc. Au fost — Dar dosarele de perso tonă faţă de 1973. Adunări generale ale oamenilor muncii locuitorii Orăştiei au făcut j
propuneri,
j
cu
— Bine, planul a fost re însă foarte multe necazuri nal vă dau de furcă, tova o Realizarea unei econo- ; numeroase edilitar-gospodă- •
caracter
alizat cu ceva peste pre de natură internă : slaba răşe secretar ? mii la preţul de cost de ; resc, privind construirea \
vederi. Pe trimestrul I — Mult de tot. Sînt în 200 000 lei'. Planul de producţie este lege pentru toţi unor obiective social-cultu- j
ne-am propus să facem 24 număr prea mare hîrtiile • îndeplinirea planului a- j
la sută din planul anual, Proiectanţi, constructori, pe care le prindem în do nual de export cu 10 zile ; rale, de înfrumuseţare per- j
lor. \
oare la rîndul său este cu sare. Iar oamenii mai vin, mai devreme şi creşterea I manentă a oraşului
40 la sută mai mare decît beneficiari! mai pleacă... scoaterii cu 2 la sută fată i Factorii răspunzători să pună Dintre acestea, marea ma- :
de 1973.
joritate şi-au găsit rezol- j
cel din 1973. La lotul din — Cîţi s-au angajat în varea iar altele urmează să -;
Ghelar volumul lucrărilor ianuarie ? fie soluţionate.
a crescut cu, nici mai mult ÎBIi INVESTIŢIILE Autobaza nr. 3
nici mai puţin, 300 la su — 55 au început deja să Petroşani umărul mai cu nădejde Dintre acestea din urmă j
tă. E de tras, nu glumă. de calitate ireproşabilă, lucreze, alţii sînt în curs amintim : construirea unor \
de angajare. Avem delegaţi cămine, cu orar normal I
— In 1973 aţi avut unele puse la termen trimişi pînă în Moldova Colectivul autobazei nr. 3 ; î
greutăţi... după oameni. In 1973, fluc Petroşani şi-a asumat în a- ; pentru realizarea lui
— Intr-adevăr. Din cauza în funcţiune tuaţia forţei de muncă a dunorea generală a oame- j
beneficiarilor, din cauza fost mare: s-au angajat nilor muncii următoarele : Recent, la E.M. Ţebea s-a re a lucrărilor de deschi pul respectiv o serie de
noastră. 684 de muncitori şi au pă angajamente : desfăşurat adunarea gene deri şi pregătiri la nivelul propuneri ale minerilor Propuneri
• Realizarea indicatorului :
Amintim cititorilor că la organizare a producţiei şi a răsit şantierul 735 ! de plan - tone transporta- ; rală a oamenilor muncii, planului. Linia de front privind organizarea brigă
şantierul T.C.M.M. Petro muncii, aprovizionarea ne Lotul Petrila şi-a realizat te — pe anul 1974 cu 5 zile ; prilej de bilanţ al activită este insuficientă, condiţiile zilor. Din acest motiv, as I materializate şi
şani planul pe 1973 s-a re ritmică a locurilor de mun doar 95,13 la sută din sar înainte de termen. ţii din 1973, de trasare a tectonice în actuala zonă tăzi echipele reclamă unele
;
alizat cam pe „muchie", că, stilul de muncă defec cinile pe 1973, iar unele o- e Depăşirea venitului brut ! unor jaloane pentru reali exploatată fiind necores deficienţe în repararea uti \ altele care urmează
cum se spune, cu o depăşi tuos din partea conducerii biective au fost predate cu planificat cu 0,5 la sută. zarea planului din acest punzătoare. lajelor. întreţinerea aces
unor loturi etc.
re de numai 0,18 la sută. ' • • • H ' o Reducerea preţului de -> ,an, De la bun început tre Trebuie arătat însă., că şi tora şi mai ales aprovizio | să fie soluţionate |
Lucrările pentru I.R.E. De — Ce a făcut comitetul intirziere la beneficiari. cost cu 0,2 la sută la 1 000 ; buie arătat că exploatarea grija faţă de om, mai ales narea cu materiale.'
va au fost executate doar de partid pentru înlătura Cum îşi va redresa activita kilometri convenţionali. a rămas restantă economici faţă de cei ce locuiesc in — La început de săptă-
in proporţie de 80 la sută. rea neajunsurilor semnala tea pe 1974 ? Răspunde no • Economisirea unei can- j naţionale în anul trecut cu căminul exploatării, lasă de mînă, utilajele merg prost,
Ritmurile de execuţie la ce te ? ul şef al lotului, inginerul tităţi de benzină, care să ; 12 995 tone cărbune net. dorit. Combinatul cărbu o jumătate de schimb stau j pentru copii ; amenajarea !
le 65 de obiective predate — încă de la începutul Constantin Dincă: asigure funcţionarea porcu- j Nici în acest an producţia nelui Oradea, Centrala căr — arăta maistrul Ion Dra- ; unei noi surse de apă pen- j
n-au atins intensitatea op acestui an s-au luat cîteva lui autobazei pe timp de : nu a demarat corespunză bunelui Petroşani au făcut goşa. Acest lucru se întîm- j tru oraş ; canalizarea ora- j
timă din cauza unor bene MARIN NEGOIŢĂ cinci zile. j tor la Ţebea. De la înce plă deoarece în bună parte ; şului; construirea unui -;
măsuri bune. Din lotul prea puţin pentru asigura
anului
s-a
putul
ficiari care n-au eliberat Bărbăteni-Vulcan s-au for deja un minus de acumulat rea unor condiţii optime de reparaţiile care se fac du j Pod pe' strada 9 Mai, care j
peste
amplasamentele pentru o mat două loturi distincte, (Continuare in pag. a 3-a) Cooperativa 2 300 tone cărbune. Era viaţă pentru minerii de la minica nu sînt de bună ca : face legătura cu sediul [
litate.
j C.A.P. ; extinderea reţelei :
agricolă de deci normal ca întregul Ţebea. Căminul la ora ac Mergînd pe aceeaşi idee, j de apă şi multe altele.
tuală nu este dotat cores
producţie Boşorod fir al discuţiilor să fie con punzător. problema canti minerul şef de grupă Toan I — Propunerile cetăţeni- j
dus pe linia depistării tu
că
arăta
| lor, dialogul fructuos, per- j
întreţine
Dolha
turor deficienţelor care se nei nu este rezolvată încă. rea lucrărilor miniere lasă : manent, reciproc avantajos j
acest
sens,
In
cele
două
850 tone sîrmă peste plan mintul şi folosind cantităţi ; semnalează în producţie, organe tutelare ale exploa de dorit. Astfel se pierde j pe care-1 purtăm cu ei, ne i
•
Lucrind mai bine pă- ;
măsuri
stabilindu-se
con
sporite de îngrăşăminte se I crete de remediere a lor. tării trebuie să ia măsuri mult timp pentru reprofi j este de mare folos — ară- )
larea acestora şi deci mult
| ta tovarăşul Iustin Popa, j
Râspunzind cu entuziasm chemării la între Atomi, Aurel Sima, Ana Potopeanu, Cornel Bol- vor depăşi producţiile pla- | De mai mulţi ani, la E.M. urgente, să nu tot răspun cărbune. I vicepreşedintele consiliului j
dă doar cu promisiuni do
cere, lansată de colectivul de muncă de la dura. nificate la hectar cu 170 kg j Ţebea se simte o acută lip leanţelor minerilor, expri Propuneri s-au făcut ; popular al oraşului. Ii asi- j
secţia bluming-semifabricate a C.S. Hunedoara, Realizările lunii ianuarie sînt amplificate cu la grîu şi 100 kg la porumb, j să de efectiv. Fluctuaţia, mate dealtfel şi în cadrul multe pentru soluţionarea I gurăm că propunerile încă j
muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul la fiecare zi. Hotărirea unanimă a laminatorilor Producţia de iarbă şi fin j mai ales la muncitorii di adunării generale. lipsurilor semnalate. Iată I nesoluţionate nu sînt în- \
minorului de sîrmă obţin zi de zi realizări de de aici este de a intimpina aniversarea a 30 de va spori cu 500 kg ha. rect productivi, este destul Am putea spune că în ce spunea, printre altele, ; copciate în dosare şi date \
prestigiu. Ei au îndeplinit sarcinile de plan ale ani de la eliberarea patriei, Congresul al XI- • Efectivul de bovine va ; de ridicată, la ora actuală subteran s-a făcut prea pu inginerul Emil Niţă : ; Ia arhivă. Sînt mereu în ;
lunii ianuarie cu aproape 3 zile mai devreme, lea al P.C.R., precum şi împlinirea a 90 de ani ajunge la 536 capete, cu 6 fiind necesari cel puţin 100 ţin pentru organizarea co C. DUMITRU j atenţia noastră. Ele vor fi :
raportind laminarea peste prevederi a peste de la punerea în funcţiune, a primului furnal mai mult faţă de plan, iar ; de mineri. Situaţia, de respunzătoare a muncii, nu j finalizate prin noi toţi, lo- :
600 tone laminate, inregistrind o economie de la Hunedoara cu rezultate deosebite. Ei au la matcă se va depăşi cu j fapt, a dus la o nerealiza- s-au luat în seamă la tim (Continuare in pag. a 3-a) cuitorii Orăştiei !
metal de 0,3 kilograme pe tonă. Printre cei adăugat, de la începutul acestei luni, la pla 2 la sută. Producţia de lap- j
mai destoinici laminatori se numără : Mihai nul de 600 tone sîrmă, încă 250 tone. te va creşte cu 50 litri pe i
cap de vacă furajată.
1................................................ 1
Iniţiativa tinerilor Din bilanţul anului 1973 Mandatul de controlor După doi ani de promisiuni,
pentru obştesc-exercitat cu
economisirea PRODUCŢIA GLOBALA răspundere şi eficienţă sesizarea este tot nerezolvată
energiei şi
combustibilului mdwiihiafa j muwtd obştesc nr. 7 din cartierul Gojdu a turi în mod plăcut, iar deservirea conducerii I.C.B.S. Alimentara a
Zilele acestea, echipa de control
se face în mod civilizat.
HUNEDOARA. Organi- vizitat unităţile comerciale asupra La cofetăria „Lămîiţa", tot sunat categoric : „Tovarăşul Gheor-
ghiţă să ia măsuri !". Dar atît.
1 zaţia de tineret de la cărora are mandat de control. Lâ din aceeaşi stradă, gestionara Chioşcul a rămas şi în continuare,
centrala termoelectrică chioşcul de dulciuri şi răcoritoare Gherghina Bălan era oarecum ne după 2 ani de sesizări, cu acelaşi
j nr. 1 a C.S. Hunedoara din faţa Şcolii generale nr. 4, co mulţumită. Ne-am dumirit după spaţiu, acelaşi mobilier neîncăpă
a lansat încă din pri 143.3l 130,4% piii nu găsesc întotdeauna ce le ce am aruncat o privire în regis tor, dacă se poate vorbi de un
mele zile ale noului an trebuie : articole de patiserie, co trul controlului obştesc, unde cine astfel de mobilier. Produsele ali
: iniţiativa „Stop risipei de vrigi, cornuri, diverse sortimente va din conducerea I.C.L.S.A.P. De mentare sînt depozitate la voia în-
i energie electrică şi com- de bomboane şi ciocolată şi altele. va a scris indescifrabil : „S-au luat tîmplării, alături de tot ce vrei şi
j bustibil". 119-,/ % Din lipsa unei aprovizionări rit măsuri !“, adică pe hîrtie, de ochii nu : articole de marochinărie şi
Tirferii s-au angajat să 100% 100,2% mice chioşcul este lipsit zile în lumii. In realitate, după 2 ani de mercerie, uz casnic şi altele. Fir
: economisească zilnic 1 000 100% tregi de cumpărători. De ce ? sesizări, personalul cofetăriei şi pe ma glăsuieşte : „Chioşc alimentar
: kWh energie electrică, timp de iarnă este nevoit să spele nr. 3". Dar de mult nu mai este
i precum şi cantităţi im- @ La tutungeria din strada Mă- vesela cu apă rece. De ce, tovarăşi numai alimentar. El a fost înfiin
: portante de gaz metan răşti ne întîmpină gestionara Iu- din conducerea I.C.L.S.A.P., nu vă ţat cu scopul de a aproviziona su
! prin utilizarea pe o sca- liana Mocanu. Ştie ce vrem. Re gîndiţi şi la acest personal, pentru tele de muncitori de la întreprin
; ră mai largă a gazelor gistrul de control. De data aceasta, a-i crea condiţii optime de mun deri şi depozite cu articole alimen
j de furnal. Ei au obţi- ne spunea în timp ce ne dădea că ? Nu uitaţi că o să mai vină tare pentru pauza de dimineaţă.
; nut pînă acum frumoase 11970 | 1972 1973 1 registrul : „Avem tot ce ne tre ploile şi o să plouă în unitate a- Din această cauză, mulţi rămîn
i succese în economisirea y A roi buie, sîntem aprovizionaţi satisfă proape ca şi afară, consumatorii fără gustarea de dimineaţă sau de
; energiei electrice şi com- UHM1H cător cu lot felul de ţigări şi arti o să consume o prăjitură sau alte păşesc timpul reglementar de pa
; bustibilului, fiind apreci- cole de papetărie, reviste şi ziare". dulciuri sub umbrelă ? Nostim, uză.
; aţi de către organizaţia 1 ODQOQhf Intr-adevăr, în acest chioşc dom nu-i aşa ?
j de partid şi conducerea m (Vt neşte curăţenia, articolele expuse • La chioşcul alimentar nr. 3 C. STRUNGARIU
; tehnică. spre vînzare sînt aranjate în raf din strada Depozitelor, dispoziţia din echipa de control
obştesc nr. 7 Deva
O LUCRARE SIMPOZION matorl din Pojoga-ranc FLORILE SĂNĂTĂŢII pînă in prezent, 19 mis sală de mese — oferă o
de
P A G I N A A l l - A EDILITARA DE CINEMATOGRAFIC (dubaşii şi şi a obiceiul din treţi. 200 Echivalentul clasa : I aprovizionare hună şi o
lor
nuntă)
celor
1
carne
kg
servire promptă.
Bucureşti, DE LA
Dineu Mare („Popelnicul"), 450 de utecişti din şco pentru export. In cam
ÎNSEMNĂTATE lile oraşului Călan s-au
La Liceul pedagogic din mîinc dimineaţă, la Mu pania de recoltare a a-
Deva, în faţa a peste 300 zeul satului din întîlnit, ieri, la cantina cestora s-au aliniat, în VREMEA
La Hunedoara s-a „sem de elevi, a fost prezen şcolii profesionale din lo
ai
artistic
că
nat" actul de naştere al tată o gală cinematogra ansamblul cultural din Ru calitate, pentru a afla primele rînduri, paz.nicii Pentru 24 ore
minului
Partcnie
Pop,
Laurenţiu
FERMA ZOOTEHNICĂ — unei lucrări de mare Im e- fică cuprinzînd filmele da (comuna Ghelar) va cîteva tinereţii. ale Le-au fost Negru şl vînătorii Pascu
menţine
taine
rii...
industrială
şi
portanţă
prezenta
vizite
un
dilitară pentru municipiu documentare ale Nicolae tacol folcloric. amplu spec destăinuite de Cornel Ungur, Iulian Buştea şi Vreme instabilă, cu ce
lor
tovarăşului
Obiceiului
— sistemul de alimentare Ceauşescu în Cuba şi E- dc nuntă, jocurilor şi cin- O ZI Andreşoiu, de la I.P.M. Dumitru Cîmpeanu. O re rul noros. Vor cădea pre
MODEL DE ORGANIZARE, cu apă din Rîu Bărbat. cuador. Cu acest prilej, tecelor populare li sc ta Orăştie, care le-a vorbit marcă pentru D. Cîmpea- cipitaţii sub formă de a-
ploaie
nin
Lucrarea constă din con prof. Emeric Horovitz, di adăuga frumuseţea şi ine despre valoarea plantelor nu care, cu un „dubleu", verse dc Vîntul va şi sufla
soare.
a recoltat 2 mistreţi.
struirea unui baraj şl a- rectorul întreprinderii ci ditul portului popular pă- medicinale pentru sănăta moderat, cu intensificări
PRODUCŢIE Şl EFICIENŢĂ menajarea unui lac dc a- nematografice judeţene, a durenesc. te. Intîlnirea a constituit PUNCT ALIMENTAR temporare, din nord şi
cumulare pe Rîu Bărbat vorbit elevilor despre po un îndemn la recoltarea nord-vest. Temperatura, in
litica internaţională a LA LA MINĂ uşoară scădere.
şi instalarea unei conduc partidului şi statului nos INSTRUIRE plantelor din flora spon
• In munca de partid, cunoaşterea temeinică a te magistrale de aducţiu- tru. tană. In incinta E.M. Lupeni Pentru următoarele
a-
s-a
deschis
un
realităţii, intervenţia operativă şi eficientă - cerinţe ne In lungime totală de La Brad a avut loc zi ADEVĂRURI... limentar. Salariaţii punct minei
33 km. Debitul final oare ARTIŞTII AMATORI lele trecute instruirea două zile
esenţiale pentru soluţionarea operativă a tuturor comisiilor de control ob ViNĂTOREŞTI pot găsi aici, zilnic, di
va fi captat pe această DIN RUDA ALTA
nou
Promi
Vremea
in
menţine
problemelor cale va fi de 1 050 litri ştesc pentru alese. îmbunătă Din fondurile de vînă- verse produse alimentare stabilă, cu se cerul tempo
siuni
o
pe secundă şi va satisfa LA BUCUREŞTI ţire substanţială în acti toare ale municipiului şi preparate din carne. rar noros. Vor cădea pre
• Sarcinile de plan şi angajamentele vor fi în ce nevoia de apă a C.S.H. După apreciata evoluţie vitatea de viitor a con Deva au fost „recoltaţi", Punctul alimentar — care cipitaţii sub formă de la-
şl a oraşului. în Capitală a artiştilor a- trolului obştesc !... 11 in mi mm nw nur de la începutul anului e prevăzut şt cu o mică poviţă şi ninsoare.
deplinite în mod exemplar
I ____________ J