Page 34 - Drumul_socialismului_1974_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 933 © DUMINICA 10 FEBRUARIE 1974

ÎN D E Z B A T E R E

Probleme actuale în arta

plastica hunedoreanâ

bilele trecute s-au desfăşu­ tii plastici hunedoreni îşi ze că sînt capabili să răs­ rea mijloacelor de expresie
rat la Deva lucrările adună­ expun lucrările în cadrul pundă acestei chemări, să-şl plastică, abordarea unei di­
constant
îndrepte
l a n e | Atelier rii generale a artiştilor plas­ unor expoziţii personale sau spre toate zonele vieţii spiri­ versităţi de stiluri şl moda­
interesul
îndrepta­
lităţi
partici­
de grup, autorii aspirând la
tici
hunedoreni.
Au
realizare,
de
spre
activitatea
Pe
şl
creaţie.
Cu primăvara ginduiui mă-ndrept pat membri al Filialei Uniu­ o maturitate în unele lucrări tuale, făuritorilor de bunuri te spre oglindirea celor mai
însă,
munca
nii Artiştilor Plastici din Pe­
alocuri,
Spre adinca memorie a acestui pămint. l “ troşani, ai cenaclului U.A.P. materiale, să fie receptivi în semnificative aspecte din
in faţa fiecărei pagini de istorie, înţelept Triumful cărţii dovedesc superficialitate în realitatea materială şi spiri­
Din inimă îmi izvorăşte un cînt. S din Deva, creatori din cele­ formularea artistică — temă permanenţă la suflul vital tuală a -meleagurilor hune­
lalte localităţi ale judeţului. şi conţinut —, cu rezolvări al contemporaneităţii, să îm­ dorene — viaţa şi munca
t Pe marginea rapoartelor bine linia evolutivă a boga­
Aici pinâ şi apele doinesc, tinereţea zidită A zămisli o carte înseam­ mod de existenţă. Dar bucu- ^ artistice facile ; există încă o oamenilor, aspiraţiile lor,
La temelia zilelor de azi. nă a te lăsa în voia bucu­ ria persistă şl după proce- i de activitate prezentate de slabă preocupare pentru tei tradiţii artistice naţionale frumuseţea şi bogăţia peisa­
Biografia comunistului-i rostită riei de a crea şi a te su­ sul propriu-zis al creaţiei, a- / Victor Sylvester (Petroşani) munca zilnică de atelier, se cu elementele constitutive ale jului natural şi industrial
lu­
pentru
In stinci carpatine, in marea de brazi. pune cu bună ştiinţă trudei tunci cînd scriitorul vede i şi Iosif Mâtyâs (Deva), au fă­ iroseşte care timpul fac obiectul artei noi. In această ordine atît de neasemuit între Mu­
nu
crări
cut referiri şl completări Io-
de a elabora. Bucuria şi cum cititor şi carte se în- l de idei artiştii plastici din reş şi Jiu, între Parîng şi
Chiar iarba pe-acest picior de plai truda sînt cele două rădăcini dreaptă unul în întîmpinarea i sif Tellmann (Petroşani), Ti- creaţiei, se manifestă o sla­ judeţul Hunedoara, reuniţi în Apuseni, între Cîmpul Plinii,
Se-nclinâ-n faţa glorioasă a gliei. prin care işl trage seva ori­ celuilalt. 1 ron Budiu, Ernest Kovacs, bă preocupare pentru orga­ Filiala U.A.P. şl cenaclul Ţara Haţegului şi Ţara Mo­
Pe-o mioritică gură de rai ce creaţie spirituală. O ima­ In ciuda televiziunii, a ci- ^ Ioan Şeu (Deva) şi Nicolae nizarea de expoziţii şi în al­ U.A.P., continuă o frumoasă ţilor. S-a subliniat în cadrul
Coboară în prezent fiii tăriei. gine care mă va urmări mult nematografiei şi a altor nu- i A d am (Orăştie). preocupărilor te centre decît cele munici­ tradiţie care materializează dezbaterilor că şi pe viitor
centrul
In
timp de acum înainte este meroase tentaţii mai mult > pale, a schimbului de expo­ în bună parte o problematică una din principalele surse
Purtăm in vine stnge de eroi aceea pe care ne-a oferit-o sau mai puţin lejere, nici- ţ actuale ale artiştilor plastici ziţii cu alte filiale. specifică vieţii minerilor, o- de inspiraţie trebuie să fie
Din februarie, din august, din decembrie. Revista literară tv. cu vreo odată n-a existat o sete de l hunedoreni au stat, după In cadrul dezbaterilor, un ţelarilor, ţăranilor, a obiceiu­ folclorul, artistul avînd dato­
E-o garanţie existenţa lor în noi două săptămîni in urmă : ci- carte mai mare ca in zilele . cum e şi firesc, problemele loc important l-au consti­ rilor şi datinilor, oamenilor ria să împrumute limbajul
Şi-un semn de continuitate în tărie. teva manuscrise ale Iul Ma­ noastre. Incoruptibili statisti- ţ privind creaţia şi implicaţiile tuit preocupările artiştilor şi locurilor, într-o tratare simplu şl sincer cu care fol­
PETRIŞOR CIOROBEA rin Preda, cu literă ordona­ den! al unor organizaţii in- l acesteia asupra conştiinţei şi plastici în vederea întâmpi­ personală, îmbogăţind astfel clorul reuşeşte să transmită
tă şl densă, încărcate însă temaţionale ne spun că la , educaţiei. Au fost rememo­ nării celor două mari eve­ paleta spirituală, peisajul ar­ cele mai adinei idei şi senti­
rate cu acest prilej cuvintele
tistic şi industrial al judeţu­
/ sv o r vi u de corecturi, de ştersături, fiecare minut apare în lume 1 cu adinei semnificaţii rostite nimente ale anului : a XXX-a lui nostru. mente în imagini de o rară
sensibilitate,
frumuseţe
şi
a
Eliberării
pa­
aniversare
o carte nouă. E o realitate ^
de semne şl trimiteri sau,
altfel zis, purtind ca un bă- deopotrivă uluitoare şi entu- i de cătijs secretarul general triei şi Congresul al Xl-lea Plasticienii din judeţ au inegalabilă valoare.
Din orgă de brazi incrustată In stinci trîn obraz brăzdat urmele ziasmantă şi nu în altă par- 1 al partidului, tovarăşul al partidului. Aceste preo­ participat la numeroase ma­ Pentru ca toate aceste im­
Odă Cetăţii. Ce clar se aude I trudei şl îndoielii care înso­ te decît tot între limitele ei NICOLAE CEAUŞESCU, ia cupări au vizat popularizarea nifestări artistice valoroase perative să devină realităţi
Căprioare cu pleoapele ude ţesc ca umbra bucuria ori­ se situează şi această „ju­ istorica Plenară a C.C. al în adîncime a creaţiei, in­ (expoziţiile Iosif Mâtyâs— artistice se impune întrona­
Contemplă zări largi şl adind. cărei creaţii. La această nă a cărţii la sate", deve­ P.C.R. din 3-5 noiembrie tensificarea muncii în atelier, Ioan Şeu, Ernest Kovacs— rea în mediul artiştilor a
imagine antologică s-a a- nită la noi o nobilă tradiţie, 1971 : „Creaţia literar-artisti- organizarea unor tabere de Mircea Bîtcă, Ioan Cîrjoi, Io- unul climat spiritual cores­
Culorile pure din păstori înscriu dăugat comentariul poetului amplificată de la un an la că, rezultat al muncii şi cu­ creaţie la Hunedoara şi Lu- sif Tellmann, Iosif Engel, punzător, filiala şl cenaclul
Maiestuos curcubeu peste plai ; Gheorghe Tomozei, un ade­ altul. „Luna cărţii la sate" , noaşterii, este chemată să peni, invitarea în atelier a Nicolae Adam. Iosif Felea, trebuie să se afirme ca fo­
Crin înflorit în cuget şi-n grai — vărat poem de o austeră reprezintă în fond o expre- * răspundă cerinţelor făurito­ unor critici de artă, membri şi au colaborat fructuos cu ruri obşteşti de dezvoltare şi
E ţara de-a pururi izvorul meu viu. frumuseţe, un omagiu adus sie a triumfului cărţii : om i rilor dc bunuri materiale şi din conducerea U.A.P., orga­ plasticienii din judeţele veci­ îndrumare a mişcării plastice
muncii de scriitor care — şi carte au devenit de acum , spirituale, să îmbogăţească nizarea de expoziţii care să ne, fiind prezenţi la expozi­ hunedorene, de organizare a
aşa cum nu toţi ştia, şi cum inseparabili. „încet gînditâ, 1 şi să înfrumuseţeze viaţa ilustreze viaţa şi activitatea ţiile de grup organizate la vieţii artistice. Filiala şi ce­
nu toţi cred — înseamnă tru­ gingaş cumpănită - spune \ spirituală a omului... In uria­ oamenilor muncii de pe me­ Arad, Craiova şa. naclul trebuie să devină un
dă singuratică şi îndelungă poetul - Eşti ca o floare . şa activitate creatoare de for­ leagurile hunedorene în anii Alte laturi demne de re­ cadru de educaţie şl auto-
în încleştarea cu cuvîntul şi anume înflorită/ Mîinilor me- 1 mare a omului nou, cu o de după eliberare ş.a. marcat sînt prezenţa creato­ educaţie, deoarece artistu'i,
cu gîndul care trebuie ispi­ le care te-au deschis". Lau- i înaltă conştiinţă socialistă, rilor în activitatea de edu­ pentru a educa publicul, tre­
tit din neant. E o trudă în­ dă peste care na mai râmî- literatura şi arta trebuie să In cadrul adunării a fost caţie estetică a publicului în buie să fie el însuşi educat.
soţită de bucurie, ceea ce o ne nimic de adăugat. aducă o contribuţie tot mai subliniată importanţa ce re­ Se cere totodată o partici­
face suportabilă, convertin­ activă...". vine artelor frumoase în e- cadrul universităţilor popu­ pare mai vie a artiştilor
d-o pină la urmă într-un RADU CIOBANU Faţă de anii trecuţi, atât tapa contemporană a Româ­ lare, de îndrumare a plastl- plastici în viaţa spirituală a
Filiala U.A.P. Petroşani c£t niei socialiste, rolul ce re­ cienilor neprofesionişti, a
şi cenaclul din Deva şi-au vine artiştilor în programul cercurilor de artă plastică localităţilor, prin găsirea u-
intensificat munca în ate­ politico-ideologlc al partidu­ de pe lingă casele pionierilor, nor modalităţi atractive, spe­
lier, iar manifestările artis­ lui nostru. casele de cultură şi cluburi. cifice artei, cum ar fi dia­
------------— tice au devenit mai nume­ In acest context al discu­ Sînt necesare în continuare logul artelor cu publicul, şe­
roase, mai precis conturate ţiilor s-a arătat că datoria eforturi spre perfecţionarea dinţe comune ale cenacluri­
ca tematică. Frecvent, artiş­ artiştilor este să demonstre­ măiestriei artistice, dezvolta­ lor plastlclenilor, muzicieni­
lor, poeţilor şi scriitorilor,
D o i n ă la care să participe şi iubi­
torii de arte. O contribuţie
Tulnice de aur vin din Apuseni mai mare în educaţia este­
Apele frumoase cu doiniri şi chipuri... tică a publicului trebuie să
Se dezgheaţâ-n luturi aştrii pădureni o aducă şcolile de artă şi
Albăstrind in pâlmi galactice nisipuri. cadrele didactice de speciali­
tate.
Leagăn de izvoare cumpănind etern Un domeniu Important în
Zodiile mîndre ale frumuseţii ! / care plasticienii trebuie să
Mari păduri de purpuri din legendâ-ţi cern contribuie în măsură mai
Glasul pe lumina ochilor cetăţii ; mare decît pînă acum este
domeniul ambianţei sociale,
Jumătate fluier, jumătate spadă înfrumuseţarea oraşelor, 3
lancule firtate, Craiule-nstelat... noilor cartiere de locuit, am­
Ţi-e mormîntu-n oameni lin ca o zăpadă plasarea operelor de ar­
Care luminează zorii peste hat. tă monumentală ş.a. nu
trebuie să se facă la
Nu în dimb Ia Ţebea-n iarba cea albastră voia întîmplării, ci eu
De atîtea doine care-au răsărit,
Ci prin ochii noştri, ca printr-o fereastră contribuţia directă a artişti­
Ti se-arată chipul, pe un steag sfinţit. lor plastici. Frumosul trebuie
găsit pretutindeni, integrat
vieţii cotidiene ca un ele­
ment propriu şi necesar. La
fel, agitaţia vizuală constituie
Şi ea un element de educa­
ţie estetică, fiind considerată
parte constitutivă a artelor
decorative. Afişul are rolul
său^ ca mijloc de educaţie
socială,
de
informare,
mofiv
Poşta literară pentru care trebuie să i se
dea o Importanţă mai mare
decît pînă acum.
Metaloplastle — „Torcătoare a". Casa pionierilor Vulcan.
I Dan Radu — Brad. Apti- Smaranda Manea — Brad. _ Sîntem convinşi că plasti­
j tudine lirică evidentă ; se Deocamdată lipseşte intensi­ cienii care trăiesc şi creează
: pare însă că nu ştiţi încă tatea, versuri reuşite scăl- în judeţul Hunedoara în­
U c e n i c i e I să vă purificaţi textele de dindu-se în lungi pasaje ţeleg aşa cum se cuvine ros­
i naivităţi şi locurile comune plictisitoare. Sperăm să. tul şi menirea lor socială,
De la data Înfiinţării cer­ ponate, lucrate fin şl eu pri­ j inerente începutului, primim lucruri din ce în ce că vor răspunde şi de acum
cului de metaloplastie din cepere. i A. Dionis — Hunedoara. mai bune de la dv. înainte în mai mare măsură
cadrul casei pionierilor din Domeniile abordate de mi­ : Pentru vîrsta dv., versurile Marian Sentaru — Hune­ îndemnului adresat breslei
Vulcan, membrii acestuia au cii dar pricepuţii metaloplas- ; sînt onorabile. Mai me- doara. Citindu-vă versurile,' lor de secretarul general al
desfăşurat o amplă şl în­ ticieni : istoria, folclorul, via­ : ditaţi înainte de a mai tri— am ajuns la concluzia că es­ partidului nostru, tovarăşul
semnată activitate, prin rea­ ţa pionierească, munca şi ac­ | mite. te mult mai indicat să vă Nicolae Ceauşescu. de a fa­
lizarea a numeroase lu­ tivitatea părinţilor etc. Din­ aplecaţi cu sîrguinţă asupra ce din arta lor un instru­
crări prezentate vizitatorilor tre cele mai reuşite şi repre­ I Constantin Mileşteanu — „obiectului", cu care spu-j
în cadrul mal multor ex­ zentative lucrări se pot enu­ ; Deva. Versurile denotă mul- neţi în scrisoare că nu vă- ment de perfecţionare con­
poziţii. Sub directa îndruma­ mera : „Torcătoarea", „Mes­ ; tă simţire, muzicalitate şi place. tinuă a societăţii, a omului,
re a coordonatorului cercu­ teacănul trăsnit", „La horă", I putere de a urmări firul Lucian Tăşchină, Aurel de afirmare a dreptăţii şi e-
lui, Petre Drăghici, din mîi- „Bunicul". ; unei idei poetice. Modalita- Manta — Hunedoara. Se chităţij sociale, a modului
In aceste zile, membrii cer­ I tea de expresie este însă cu de muncă şi viaţă socialistă
nile micilor modelatori ai j totul desuetă. simte pe alocuri .cîte o adi-. şi comunistă, de a pune ta,-
cului lucrează asiduu în ve­ ere lirică. Mai trimiteţi. i
tablei de cupru, alamă şi a- lentul şi măiestria în slujba
derea deschiderii unei expo­ j Valentin C. — Deva. Poe- Vanul Leacusin, Vasile Fo-
luminiu, care activează în ziţii cu vînzare la Petroşani. ; ziile vădesc posibilităţi de e- pescu — Hunedoara. Deo­ unei arte închinate poporului,
cadrul acestui cerc, au ieşit ŞTEFAN NEMECEK ; voluţie pozitivă. Mai tri- camdată, nu. cauzei socialismului şi comu­
nismului.
rînd pe rînd numeroase ex­ Vulcan j miteţi. RED.
C. DROZD
pitor" (după romanul „Oaie şi ai săi", în re­
Proiecte gia lui Adrian Petringenaru), Ion Brad — cu
familiei",
„Descoperirea
cu
Chiriţă
Constantin
„Adîncimi". De notat şi de aşteptat cu nerăb­
cinematografice dare întîlnirea cu cinematograful a lui Marin
Preda, care va traduce pentru ecran romanul
ţia primă a recenzării cărţilor de cronici şi ar­ său „Marele singuratic".
ticole literare, s-a încercat „creionarea cîtorva Dintre curiozităţi, de amintit la capitolul se­
Editoriale portrete de critici literari". Aceste „portrete" Profil pentru 1974 riale de televiziune urmările aventurilor „Pis­
fac dovada capacităţii de a discerne trăsătu­ truiatului", „Chemarea aurului" (după Jack
rile esenţiale ale personalităţii unor critici ca London) şi „Toate pînzele sus", iar ca posi­
Mircea Tomuş: C. Ciopraga, D. Cesereanu, Virgil Ardeleanu, Adrian IHicokis Anul 1973 a marcat „proba de şoc" pentru bilă, colaborarea cu Vittorio de Sica pentru
N. Manolescu, Ion Vlad sau Mircea Zaciu. A-
„Surîsul Hiroşimei", de Eugen Jebeleanu.
vînd în vedere că Mircea Tomuş e un critic cinematografia românească. Prin crearea ca­ In ajunul zilei care cinsteşte împlinirea a
ce a obţinut remarcabile rezultate şi în cîmpul selor de film s-a atins nivelul anual de pro­ trei decenii de fiinţă naţională liberă a po­
jmîmr istoriei literare, putem crede că unele dintre Actor la Tea­ ducţie propus şi s-eu făcut paşi spre realiza­ porului nostru, oamenii de film se alătură e-
aceste portrete de structură analitică sînt, tot­ trul de estradă rea dezideratelor de calitativ şi reprezentativ f ortul ui conştient al tuturor cetăţenilor ţării
din Deva, Adrian
odată, şi utile şi judicios comentate fişe de lu­ exprimate în indicaţiile secretarului general şi văd în finalitatea nobilă a artei lor condi­
Nicolau şi-a în­ ţia afirmării cinematografiei româneşti ca
cru pentru o eventuală istorie a criticii lite­ al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu
O bună carte de critică literară, apărută re­ rare contemporane, fără îndoială, unele dintre ceput cariera ar­ ocazia întâlnirii cu lucrătorii din cinematogra­ şcoală naţională, capabilă să statornicească un
cent la Editura Dacia, este volumul „Răsfrân­ aceste fişe e necesar să fie reluate, dar nu tistică la Tea­ fie. punct de vedere propriu şi valoros în ansam­
geri". Autorul, Mircea Tomuş, cronicar literar trul de... păpuşi In planul pentru acest an domină diversita­ blul cinematografiei mondiale, şi să ducă la
multă vreme la revista „Steaua" şi actualmen­ pentru a fi corijate, ci completate. Marea ca­ tea, atît în privinţa tematicii cît şi a autori­ ridicarea exigenţelor filozofice şi estetice ale
te la „Transilvania" de la Sibiu, nl se pre­ litate a lor — şi, în general a întregului vo­ din Piteşti, ca lor. iar proiectele ambiţioase doresc să înlătu­ publicului larg, a conştiinţei sale artistice şi
zintă ca un critic deja format, competent şi lum — stă în siguranţa şi dezinvoltura cu care artist-mînuitor, şi re superficialitatea, impostura şi mediocritatea, morale.
capabil să intuiască liniile esenţiale ale dez­ sînt escaladate sistemele şi modalităţile cri­ apoi a trecut la gîndirea imatură şi fteprofesionalismul. SANDA AZIMIOARA
voltării unor cariere literare sau să defineas­ ticii. Deşi dezinvolt, Mircea Tomuş renunţă la secţia de estra­ In general, o atmosferă favorabilă proliferă­
că concludent specificul unor fenomene lite­ facilităţi, exagerări şi teribilisme. străduin- rii generalizate a stilurilor individuale, preo­
rare, personalităţi şi volume. du-se a fi un critic calm care îşi găseşte un dă a teatrului cupare pentru forma artistică şi judecata cri­ Premieră de gală
Intr-un „argument", Mircea Tomuş îşi defi­ stil personal. din aceeaşi loca­ tică, pentru alegerea subiectelor, punerea în
neşte cartea ca fiind „o încercare de radio­ Ultimul capitol al cărţii, „Intre genuri", nu litate. evidenţă a semnificaţiei faptelor şi limpezirea Mîine, 11 februarie, orele 18,00, la cinema­
grafie a criticii noastre actuale". Este, prin ur­ După o scurtă perioadă în care joacă mesajului. tograful „Arta" din Hunedoara, şi la orele
mare. o carte de critică a criticii. se încadrează în context decît forţat, el putea la Teatrul de estradă din Braşov, în a- Ne sînt promise, pentru lunile care urmează, 19.00, la cinematograful „Patria" din Deva,
Primul capitol al cărţii, intitulat sugestiv foarte bine să lipsească şi să alcătuiască sub­ nul 1967 se stabileşte la Deva. filme omeneşti, necesare, de profundă impli­ va avea loc premiera de gală a noului film
..Texte programatice", reuneşte „cîteva profe­ stanţa altui volum. Referirile la cărţile de pu­ Actor comic prin excelenţă, Adrian Ni­ care în destinul acestui pământ : „1877" — un românesc, „Trecătoarele iubiri", realizat de
siuni de credinţă" ale criticului -ce formulează blicistică sau de o tematică mai largă, incluse film de mare respiraţie după un scenariu de Malvina Urşianu. Vor fi prezenţi cu acest
viziunea şi înţelegerea actului critic. Mircea în acest capitol, sînt demne de interes, dar colau nu a lipsit în toţi aceşti şapte Mihnea Gheorghiu, „Vlad Ţepeş" (în regia iui prilej un grup de creatori şi interpreţi ai fil­
ani din spectacolele teatrului devean de
Tomuş încearcă să surprindă „ceva din mani­ nu asigură echilibrul intern al volumului „Răs- revistă. Lucian Pimtilie). „Fraţii Jderi" — (regia Mir- mului.
festările spiritului critic contemporan". După frîngeri". Observaţia făcută nu diminează cu cea Prăgan), „Cantemir" şi „Muşchetarul ro­
un program formulat, actul critic curent este mân" (regia Gheorghe Vitanidis), filme inspi­
privit din perspectiva înţelegerii faptelor la nimic valoarea recunoscută a cărţii. rate de marea pagină de istorje — 23 August
dimensiunile istoriei literare. Prof. SILVIU GUGA 1944 — „Stejar, extrema urgenţă" (scenariul
Mircea Tomuş s-a făcut, dealtfel, remarcat Călan Pentru melomani Horia Lovinescu. regia Dinu Cocea). „Pe unde
prin volumele ..Gheorghe Şineai" (distins acum nu se trece" (scenariul Titus Popovici, regia
eiţiva ani cu un premiu al Academiei) şi „15 Sergiu Nieolacscu). sau a/tele de actualitate,
poeţi", care sînt cărţi de istorie literară şi nu o ..Concert polonez în Sol major" de cerute de interesul real al spectatorilor pentru
de critică. In noul volum, un capitol aparte Spectacole G. Ph. Telemann, „Simfonia nr. 21 în La acest gen. filme de dezbatere : „Trecătoarele
este dedicat cărţilor şi problemelor de istorie major" şi „Divertismentul nr. 6“ în Mi iubiri" (film de autor al Malvinei Urşianu),
literară în care se fac referiri şi observaţii la bemol" de Haydn. „Siipfonia în Rc ma­ „Proprietarii" (regia Şarban Creangă). „Ilustra­
obiect, cu argumente lesne de înţeles şi care o Azi, la Hunedoara şi Ghelar. Ansamblul jor K.V. 196/121“ de Mozart. toate în tăl­ te cu flori de cîmp" (regia Andrei Blaier). „Un
conving, asupra unor studii de istorie literară folcloric ..Haţegana", împreună cu IrLna Lo- măcirea Orchestrei de cameră fără di­ zâmbet pentru mai tîrziu" (regia Alexandru
consacrate lui Emineseu. Ion Barbu, Tudor Ar- ghin şi Benone Sinulescu, oferă un bogat spec­ rijor. a Filarmonicii din Varşovia. Con- Boiangiu).
ghezi, E. Lovinescu, G. Călinescu, expresionis­ tacol folcloric. ccrt-maistru Karol Teutsch (înregistra­ In relaţia neclucidată dintre film şi litera­
mului şi avangardismului poetic. rea „Polskie Nagramia-Varşovia"). tură, experienţa a arătat că proza s-a dovedit
Capitolul cel mai important al volumului o Marţi, sala ..Arta" din Deva va găzdui © „Studiile" opus 25 nr. 7 şi 11. mai fertilă decît dramaturgia, dînd dreptate
„RăsJrîngeri" este cel intitulat „Cărţi şi cri­ spectacolul folcloric pentru emisiunea T.V. în „Seherzourile" nr. 2 op 31 şi nr. 3 op. lui Thomas Mann cum că filmul este în esen­
tici". Rod al activităţii de cronicar literar, a- limba maghiară, prezentat de formaţii locale. 39 de Chopin, împreună eu ..Şase nrelu- ţă o artă narativă.
cest capitol reproduce o serie de articole, pu­ dii" ale lui Claucb' Debussy, interpretate Deci. din nou se pregătesc pentru platouri
blicate în revistele „Tribuna", „Steaua" şi o Tot marţi, la ftrăştie. Teatrul de stat Reşi­ de pianistul Dan Grigore. D. R.. Popescu — cu „Mireasa din tren" (regia
„Transilvania", în care, pornind de la inten­ ţa prezintă piesa lud Petru Vintilă, „Vikingii". Lucian Brafu), Eugen Barbu — cu „Tatăl risi­