Page 36 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 36
........................................ —
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 935 ® DUMINICA 10 FEBRUARIE 1974
Sărbătorirea tovarăşului Emil Bodnaras
_____ ____________________________________________>_____________________________________________f_
CERCETĂRI ASUPRA ORNITO-FAUNEI Repertoriu arheologic
JUDEŢULUI MUREŞ
Cuvîntui tovarăşului din Tîrgu Mureş a Întreprins In ultimii ani cercetări
Muzeul
grup
cercetători
la
d«
Judeţean
de
Un
privind ornlto-fauna din Judeţ. In cadrul acestor pre
ocupări, la Săbed a fost amenajată, pe o suprafaţă de Gorgona—Medusa
peste 60 ha, o rezervaţie de păsări răpitoare — unică
In ţară. Ea oferă cercetătorilor mari posibilităţi pen la Ulpia Traiana-Sarmizegetusa
tru studierea şi cunoaşterea acestor păsări.
N I C O L A E C E Â U Ş E S C U tările întreprinse au şi un pronunţat caracter de pro
lîngă
rezultatele
ştiinţifice
cerce
Pe
propriu-zise,
a
Datele
florei.
şi
tecţie
sînt puse faunei dispoziţia instituţiilor, ştiinţifice obţinute Cercetările întreprinse folosită cu scop ornamen militarilor, ale împăraţi
la
unităţilor
econo
mice, şcolilor, cărora le revin sarcini în păstrarea şi în anul 1973 la Ulpia Tra- tal, In genul unei aplici, lor, pe scutul Minervei
asigurarea unor condiţii ecologice optime.
figu
au
iana-Sarmizegetusa
a
(Urmare din pag. 1) lui, interesele vitale ale în eforturi mari în toate dome conducătoare a partidului scos la iveală numeroase pentru decorarea a fie unui sau ca reprezentări romane,
mobilierului
pe
căpiţele
rate
fie
tregului nostru popor, atît în niile de activitate. Dar, aşa nostru şi, fără îndoială, că DE LA LEGE LA ETNOGRAFIE piese do o marc valoare interior. ori ca reprezentări sin
ţe înaintate, în rândurile domeniul politicii interne cit cum au demonstrat eveni şi în următorul deceniu — istorică şi arheologică, în In mitologia greco-ro- gulare în marmură. Ima
cărora
erau
a-
Partidului Comunist Român, şi internaţionale. Pentru toa mentele, cum atestă zi de al optulea, şi după aceea al Juristul Cornel Ciornei din Suceava şi-a făcut o rlndul de bronz Intră şi sub mană, trei Gorgonelo monştri, ce ginea bronz Gorgonei de turnată
aurit
în
ale
foarte
fiice,
apare
le
plica
în anii ilegalităţii, fiind u- te acestea, noi toţi, care con zi viaţa, numai acţionînd cu nouălea, al zecelea — va ac pasionantă îndeletnicire din cercetarea şi colecţiona forma unei măşti lucrate lui Phorkys şi Kato. Din multe ori pe piese deta
nul din ofiţerii care a înţe lucrăm cu el în conducerea toată fermitatea pentru în ţiona, ca şi pînă acum, pen rea obiectelor rare de etnografie şi artă populară bu- în altorelief, reprezentînd tre ele Euryalc şi Sthc- şabile. Gorgonele îl înso
covinene. Rod al unor îndelungi şi perseverente cău
socotite
nemuri
les încă de atunci că rolul de partid şi de stat, care. am făptuirea programului de tru a-şi aduce contribuţia la tări, colecţia sa numără peste 300 de piese originale chipul Gorgonei-Medu- no erau treia, Medusa — ţesc pe greci şi pe ro
toare,
a
sa.
în
vie
armatei este de a servi în lucrat cu el de mulţi ani' dezvoltare în ritm înalt a în înfăptuirea programului parti din lemn, os sau ceramică, precum şi numeroase îm Piesa ce o prezentăm a considerată prin excelen mani Cu toate actele funcţia
toate
ţii.
că
totdeauna, şi în orice împre —> personal, mi se pare, ne tregii ţări putem asigura în dului nostru, la cauza so pletituri, ţesături, broderii. Intre acestea, un interes fost descoperită în cursul ţă „gorgonă" — era mu ornamcntal-decorativă a
deosebit îi prezintă vasele de Kuty şi străchinile de
săpăturilor la 0,40 m adîn-
jurări, interesele progresiste cunoaştem, de 38 de ani, din făptuirea năzuinţelor po cialismului şi comunismului Rădăuţi — unele recondiţionate —, care atestă vechi cime, In partea nordică ritoare. reprezentărilor Gorgonei
preponderentă,
ele
locali
antici
Scriitorii
ale întregului nostru popor, 1936 — acordăm o înaltă a- porului nostru de a benefi în România, la afirmarea în mea şi frumuseţea unui tradiţional meşteşug din nor a complexului sacerdotal zează sălaşul gorgonelor devine pierd complet ro
nu-şi
ale eliberării naţionale şi preciere activităţii sale, de cia din plin de cuceririle so viaţa internaţională a prin dul Moldovei. închinat zeilor mediolnei în Extremul Occident, în lul simbolic, rol care îl
sociale. votamentului cu care a ser cialismului, ale făuririi so cipiilor noi, de egalitate, de COCHETĂRIE CU LUMINA ZILEI Aesculap şi Hygia. Starea apropierea Grădinii Iles- păstrează chiar şl în epo
conservare
de
exce
este
şl
împărăţia
peridelor
In România s-au produs în vit şi serveşte interesele cietăţii socialiste multilateral respectare a independenţei lentă. Dimensiuni 15 x 0,8 morţilor. Gorgonele a- ca bizantină.
Masca
Medusei
de
la
această perioadă profunde partidului, cauza construcţiei dezvoltate, putem crea baze şi a suveranităţii, la înfăp La întreprinderea Tricotex din Satu Mare se cm. Aplica, alături de ce veau trup de femeie, cu Ulpia Traiana, lucrată din
transformări. In toţi aceşti socialismului în România. le necesare trecerii spre so tuirea unei lumi mai drepte aplică o inovaţie deosebit de eficientă în folosirea lelalte obiecte descoperite, cap fioros, în păr se îm bronz aurit este singura
se păstrează In Muzeul de
30 de ani, în care, sub con In ultimii ani partidul cietatea comunistă. şi mai bune pe plan inter raţională a energici electrice. Este vorba de o foto- arheologie din Sarmize- pleteau şerpi, Iar din gu piesă de acest fel, des
a
care
celulă
automată
instalaţii
stingerea
ra imensă le ieşeau din
permite
In
ducerea partidului, s-au ob nostru a parcurs un drum înfăptuirea tuturor preve naţional. lor de iluminat în momentul cînd lumina naturală getusa. ţii asemănători colţilor coperită pînă Daciei prezent
ro
teritoriul
pe
tînără
Figura
ţinut succese istorice în important în conducerea în derilor de pînă acum ca şi Am dori ca, în cadrul co satisface, pe deplin, desfăşurarea activităţii de tică a Medusei şi are pate de mistreţ. Ochii lor uri-., mane. Aplica poate fi
faţa
transformarea revoluţionară tregului popor pe calea fău a sarcinilor de viitor au de lectivului nostru de condu producţie în secţii. De la data aplicării ei — 1 ovală, ochii mari, migda- aşi pietrificau pe oricine considerată ca aparţinînd
— numai Ia această întreprindere
cuteza să 11 privească. A-
decembrie 1973
a României, pe calea socia ririi societăţii socialiste mul monstrat şi, totodată, impun cere, Emil Bodnaraş să-şi în s-a realizat deja o economie de peste 8 000 kWh, laţi, larg deschişi, cu pu veau braţe de bronz şi sfîrşitului de secol II c.n., >
stabilită
încadrare
pe
sprînce-
lismului, Emil Bodnaraş, îm tilateral dezvoltate. Am des creşterea în continuare a ro deplinească, ca şi pînă acum, ceea ce reprezintă 75 la sută din totalul energiei pilele marcate şl subliniate. aripi de aur, cu ajutorul baza monedelor frecven
gingaş
nele
preună cu alţi tovarăşi, a co făşurat şi desfăşurăm o lar lului conducător al partidu în cele mai bune condiţii, electrice economisite pînă în prezent. Datorită efi Nasul este lung, ascuţit, cărora se înălţau în văz te în stratul de cultură,
cienţei sale — inovaţia semnată de electricianul Vio-
duh.
unde a apărut, cît şi ma- t
laborat strîns în rîndul con gă activitate internaţională lui. Aceasta înseamnă întă muncile pe care le are şi pe rel Ţaţa se utilizează cu succes şi în alte nume cu nările uşor dilatate, După cea mai cunoscu nierei de tratare artistică
întredeschisă,
ducerii de partid, a îndepli de întărire a colaborării, so rirea continuă a unităţii, a care i le va încredinţa parti roase unităţi industriale din Judeţul Satu Mare. gura mici şl regulaţi, cu tă legendă, Medusa a foarte realistă, redare cu
dinţii
cu
nit o serie de misiuni de lidarităţi! şi unităţii ţărilor disciplinei sale, ca o condiţie dul şi guvernul, poporul colţurile buzelor puţin lă fost ucisă şi decapitată de fineţe a tuturor detalii
capul
Perseu,
Iar
a
el
răspundere în munca de stat socialiste, a forţelor antiim- indispensabilă a îndeplinirii român — cu energia şi pri „STILOU ELECTRONIC" sate în jos într-o ex fost înmormîntat la Ar- lor anatomice, aerul ve
furie
degajat.
di
abia
şi, trebuie spus. s-a achitat perialistc, a mişcărilor de de către partid a misiunii ceperea care l-au caracteri Doi tineri din Rădăuţi, şi anume elevii Cîrdei Lă presie de Părul este bo gos sau, după alte versi ridic şl ornamentală Această
aplică
simulată.
scoa
uni,
dăruit de
ar fi fost
în bune condiţiuni de înda eliberare, promovăm relaţii istorice de a conduce po zat şi îl caracterizează, cu crămioara şi Irimescu Gheorghe, membri ai cercului gat, cu şuviţe frumos a- Perseu zeiţei Atena care te încă o dată în relief
toririle ce i-au revenit în di de colaborare cu toate sta porul nostru spre societatea spiritul de disciplină şi de tehnic de la casa pionierilor din localitate, sînt auto ranjate. Deasupra tîm- şi-a împodobit, mai tîr importanta nu numai ad-
Uî-
deosebită
grijă
cu
ferite domenii de activitate. tele, fără deosebire de orîn- comunistă. In această acti ordine care îi sînt proprii. rii unei ingenioase creaţii. Prczentîndu-se sub forma plelor conturate aripioarele. ziu, egida cu chipul a- minislrativ-politică dar a şi im
sînt
piei
Traiana
La această sărbătorire a duire socială. Şi în această vitate, Comitetul nostru Cen Cu această convingere — unui stilou, de unde şi denumirea sa de „stilou elec în Pa margini, ascunse de cestela. portanţa sa artistică în
aparatul
realizat
micii
inventatori,
de
tronic",
In arta romană Gorgo
împlinirii a 70 de ani de activitate, împreună cu în tral, Comitetul Executiv, ce şi cred că sînt în asenti care au fost introduse dispozitive tranzistorizate, per buclele părului, se păs na — Medusa apare frec viaţa provinciei Dacia.
încă
de
semnale
viaţă, dar şi de activitate în tregul colectiv, Emil Bodna lelalte organe de partid au mentul vostru, al 'tuturor şi. mite recepţionarea unor sursă. Eiiminînd joasă frecvenţă trează pentru trei nituri de vent ca ornament pe sar
Aceste
fixare.
fier
legătura
anumită
prin
emise
de
o
delungată în slujba cauzei raş şi-a adus şi îşi aduce avut şi au un rol primordial în acelaşi timp, al întregu fire, fiind uşor de purtat şl mînuit, aparatul poa nituri fac dovada con cofage şl monumente fu Prof. ADRIANA RUSU
poporului, a partidului, a so contribuţia activă. în afirmarea acestui rol con lui nostru partid — doresc te fi de un real folos pentru cel ce lucrează sub cretă că piesa descoperi nerare, ca egidă în repre Muzeul judeţean
cialismului, putem spune că, Avem multe de făcut. Pro ducător al partidului, în în să-i urez tovarăşului Bodna apă, în mine, pe mijloace de transport etc. tă la Ulpia Traiana era zentările sculpturale ale Hunedoara - Deva
în toţi anii de muncă în rîn- gramul elaborat de Congre tărirea forţei şi coeziunii sa raş multă sănătate şi pute
durile Partidului Comunist sul al X-lea, de Conferinţa le în toate domeniile de ac re de muncă, să acţioneze
Român, în funcţiile pe care Naţională, programul pe ca tivitate. şi în viitor cu succes pentru
le-a îndeplinit. Emil Bodna re îl elaborăm actualmente şi Aşa cum am menţionat, îndeplinirea sarcinilor măre De pretutindeni
raş, ca soldat credincios al care urmează să fie supus în Emil Bodnaraş, împreună cu ţe pe care le avem !
partidului, a servit cu de acest an Congresului al XI- noi toţi, a acţionat cu fermi Multă sănătate şi multă
votament cauza socialismu lea. vor cere în continuare tate pentru afirmarea forţei fericire ! (Aplauze).
CLUB AL CURCANIOLR surate la locul respectiv. revenea întîl de două ori
GRAŞI * După cum apreciază cer singură. Dar a treia oară
cetătorii Maschwitz (Universi ea aducea o a doua fur
Ul-
vest-germani,
nică la locul respectiv.
Cuvîntui tovarăşului se vorbeşte mult în pe Michaei din Miihlenberg (Uni şi ATENŢIE LA LIPICI
despre
rlch
care
O
asociaţie
tatea
Frankfurt)
sărbăto
dinaintea
rioada
rilor
clubul
din
rare
sînt
ai
britanic de Iarnă este curcanilor versitatea cazuri Ileidclberg), Un nou tip de clei dă
asemenea
graşi. Membrii acestui în rîudul insectelor socia bătaie de cap Comisiei
club nu meselor însă victi le superioare. Cei doi cer a- pentru protecţia consu
sînt
E M I L B O D N A R A Ş şi ale lor, care orga cl cest fenomen în Urmărind nu conţine este substanţe scump,
S.U.A.
Cle
din
descoperit
au
mele
cetători
matorilor
îmbelşugate
iul
prea
nu
jungla
gurmanzilor,
toxi
Ceylon.
din
crescătorii
ce şi nu emană gaze ha
fiecare
nizează
un
tes-
concurs în pentru cel an mai furnica „bothroponera circa lucinogene. Ceea ce preo
lungă
de
serlnoda".
mare şi mai gras curcan 7 mm. ei au observat cum cupă comisia este faptul
aspirant
la
în
Stimaţi tovarăşi, durile acelei generaţii de mai activ al partidului în complexitatea problemelor, tor. Victorios tava din cup a două exemplare se cealal că respectivul clei s-ar lipeşte
Dacă
bine.
lipi
pe
prea
1973
după
dreaptă
una
Scrisoarea Comitetului E- comunişti români, care a a- promovarea unor principii oricât ar fi ele de grele, sînt fost un curcan care a tă spre locul hranei, cea cu el degetele de la mi
xecutiv al Comitetului Cen vut privilegiul de a organi ferme, pentru dezvoltarea re factorii determinanţi. deplasat acul balanţei la de-a doua atingînd per nă, ele nu ar mai putea
fără
dezlipite
fi
interven
antenele
pi
manent
cu
cifra de 33 kg.
tral al Partidului Comunist za şi conduce pe pămîntul laţiilor de solidaritate şi co Determinante sînt forţele cioarele din spate ale ţie chirurgicală. De aceea,
Român şi a Consiliului de patriei noastre marea bătă laborare în mişcarea comu organizate care stau în FURNICILE IŞI CONDUC primei furnici, pentru a cleiul — denumit de pro
Stat, cuvintele calde rostite lie de răsturnare a unei o- nistă şi muncitorească inter faţa problemelor spre a le SURATELE LA LOCUL nu-i pierde urma. Cer ducători Cyano-Herylic —
la această masă festivă de rînduiri sociale şi a instau naţională, cît şi între popoa rezolva. HRANEI cetătorii au creat surse va fi scos din comerţ.
anterior
Se
că
apreciază
tovarăşul Nicolae Ceauşescu ra puterea politică a clasei re şi ţări ; prestigiul mereu România de astăzi, ca ţară Cînd descoperă o nouă artificiale de hrană. Dc au fost puse în circulaţie CONFIDENŢE
au pentru mine o deosebită muncitoare, în vederea ridi crescut al partidului şi al socialistă, membră activă în sursă de hrană, furnica îndată ce o furnică desco deja un milion de tuburi.
valoare. Permiteţi-mi să cării treptate a unei noi o- ţării se datoresc indiscuta tre ţările socialiste, cît şi în îşi conduce pe una din perea sursa de hrană, ea ORIZONTAL : 1. Figură
vă exprim, pentru această rînduiri sociale, cea comu bil desăvîrşirii operei con tre cele cu alte orînduiri sau grotcscă ; 2. Luat pe de (plural) — Mijloc de a-
tracţle ; 6. Muzeul efeme
aleasă atenţie, întreaga mea nistă. structoare a Partidului Co forme de organizare social- parte — Munceşte ca o ridelor (plural) ; 7. Cu
roabă ; 3. Specialist în a-
gratitudine. Port adîncă recunoştinţă munist Român, ca forţă po politică, are sub conducerea tac şl apărare — Nota barbă şi cu guler ! — Cel
de colo — Altfel nu se
Cei 70 de ani pe care i-am Partidului Comunist Român litică conducătoare, înlătură încercată a Partidului Comu trei la muzică ! ; 4. Luat poate ; 8. Ascuţit şi cu
Locuţiune
împlinit ar fi un simplu, o- pentru marea încredere pe rii hotărîte a lipsurilor şi nist Român privilegiul de a Umor H ii n ca din apă — Vechi apă sclipiri — 9. Marc în de
al
noas
rător
plaiurilor
împrumut ;
bişnuit eveniment cronologic, oare mi-a acordat-o prin sar greşelilor, evidenţiate cura dispune de toate forţele ne M tre ; 5. Măsura lui Cuza Grecia — Nescrise! ; 10.
dacă nu ar cuprinde 40 de cini ■ şi răspunderi, în acei jos la ambele congrese. cesare înaintării nestăvilite n E o veşnicie.
ani — care prin coincidenţă ani grei ai luptei sale. Aceste realizări de seamă spre progres f Uf n
.— Naţiunea noastră socia
Adunare
VERTICAL
: 1.
se împlinesc tot anul aces Sentimentul înălţător că aparţin partidului, Comite listă, această indestructibilă VECHIME etnică ; 2. Tratat de chi
ta — de cînd Partidul Co trăirea ta, trăirea fiecăruia tului nostru Central. Dar nu n m Mat în mie — Porumbel de bal
între
toţi
oamenii
unire
Phlllipe
a
fost
Michcl
munist Român ini-a acordat dintre noi, este parte inse putem defini astăzi realiză munoii patriei, muncitori, ţă chemat, într-o bună zi, în Uf m tă ; 3. Distribuit pe sce
încrederea sa şi mi-a stabi parabilă din trăirea partidu rile noastre ca partid, stat, faţa biroului de recruta n n nă — Se spune la mese
mari ; 4. Oase In bazin —
lit locul în rîndurile sale de lui, dă conţinut profund le naţiune, fără a situa în mij rani, intelectuali, indiferent re dintr-un mic orăşel k trei scump la vedere ; 5. Ge
de naţionalitate ;
luptă. găturii noastre cu el şi de locul lor prodigioasa şi pu — Statul nostru socialist, francez. Solicitat să spună neric pentru fructe exo
unde doreşte să fie repar
Aceşti 40 de ani dau în termină hotărîtor răspunde ternica personalitate a secre armătură de nădejde a în tizat, tînărul rugă să fie m m ip mutări tice — Bine! ; 6. Cată
înapoi ! — Mişcare făcu
tregul conţinut aniversării rea noastră faţă de el. tarului general al partidului, tregii noastre aşezări social- trimis la o unitate com tă fără voie i 7. Deschi
de astăzi. Această răspundere îmi care — se împlinesc acum 9 politice democrate. batantă. dacă pînă a- luj »£• dere In ţesut — Acesta,
întrebat
Ucenicia politică mi-am fă permite astăzi recunoaşterea ani — stă în fruntea Comi Ne putem exprima convin tunci mai luptase undeva, H n CONTROLUL POZIŢIEI : într-o formulare arhaică ;
8. Urcată la cap ! — Scos
cut-o în condiţiile anilor a- sinceră că dacă ar fi să în tetului nostru Central. • gerea fermă că al Xl-lea Phillipe răspunse afirma ALB — Rdl, Dh3, Na5, ca din ocnă ; 9. Licoare
îi
păsători ai dominaţiei bur cep din nou : Nicolae Ceauşescu este un Congres al Partidului Comu tiv. Nelămurită, comisia şi il n > m CdS exotică — Căderea para-
precizeze
cînd
ceru
să
gheziei de asuprire şi teroa — Cele mai multe le-aş fa om de înalt devotament fa nist Român din anul acesta, unde. Acesta foarte calm NEGRU : Rd4, p.d5 d6. şutiştilor în luptă ; 10.
Ştie să se descurce — Nu
re, în închisori şi ilegalita ce la fel, decît ceva mai bi ţă de partid şi popor şi de sprijinit pe aceste forţe, spuse : unde să lupt în H n «t n gi REZOLVAREA PROBLE mai crede în nimic (femi
parte
te. Acolo i-am cunoscut pe ne ; o severă autodisciplină în va putea trasa noi şi îndrăz altă însurat decît şase acasă. ' MEI DIN NUMĂRUL nin).
TRECUT:
ani.
Sînt
de
atîţia dintre tovarăşii pre — Unele le-aş face altfel ; activitatea sa — şi de 38 de neţe jaloane de progres a- Ultimii patru ani am lup 1. CcS — e5 Rd5 : e5 Dlciţionar : ILIACE
zenţi aici şi atîţia dintre cei — Altele nu le-aş face de ani de cînd îl cunosc a fost tît în construcţia socialistă tat încontinuu cu soacră- (sau d4) AUREL IONESCU
ce nu mai sînt. Acolo l-am loc. totdeauna aşa. Pe lîngă ex internă cît şi în dezvoltarea mea. 2. Dg2 — gl orice
cunoscut pentru prima da Nu este vorba aici de o perienţa de mai bine de 40 relaţiilor noastre internaţio 3. Dgl — c5 sau g5 + mat Petroşani
tă pe tovarăşul Nicolae confesiune autocritică de de ani în viaţa de partid şi nale. România socialistă va
Ceauşescu ; modest şi înflă circumstanţă, ci de expresia apoi de stat, o înaltă pregă continua să Ste afirme în lu ŢEG : Poliţistul („Popular"); jocuri populare inter
cărat. Avea doar 18' ani. convingerii că, pentru a fa tire politică şi ideologică, me ca forţă dinamică a pro BRAD : Raportul agentului pretate de Ansamblul le. Agendă cultura
In închisoare, transforma ce treburile mai bine, nu e Nicolae Ceauşescu întruneşte gresului umanităţii şi a pă 36 („Steaua Roşie") ; GURA- „Mara" din Sighetul lă. Reportaj economic.
copii.
Program
pentru
tă de comunişti în adevăra niciodată prea tîrziu. un bogat registru de însu cii. BARZA : Acea pisică Marmaţiei ; Profil : Tompa Ua-
tă forjă de cadre, am învă Dar istoria nu a început şiri personale, care împreu Cu aceste gînduri şi senti blestemată („Minerul"); I- 11,15 Documentar Tv. : „Ne szlo. Dans din Bihor.
ţat să dăm viaţă legii de cu noi şi nu se sfîrşeşte cu nă constituie un factor pro mente îmi iau rămas bun DEVA : Marele vals, se LIA : Doi pe un balansoar cunoscuţii Munţi ai Invitaţie în studio... ;
fier a vieţii partidului : u- noi. înaintea noastră au fost motor de seamă în activita de la deceniul al şaptelea. riile I şi II („Patria"); Pi („Lumina"). Buzăului" ; 19.00 Publicitate ;
nitatea sa ; au fost cimenta alţii care au dat, tot ce au tea colectivului nostru de Vă mulţumesc dragi tova sica junglei şi Marele 11,35 Publicitate ;
te hotărîrea de luptă şi dis avut mai bun, luptei de eli conducere cît şi de impuls răşi din toată inima pentru vals („Arta") ; SIME- 11,40 Bucuriile muzicii ; 19,05 Interpretul preferat.
ciplina neclintită a rîndu- berare a omului de opresiu constant în perfecţionarea deosebita atenţie pe care RIA : Viforniţa („Mure Televiziune 12,30 De strajă patriei ; Surorile Fircea din
rilor noastre. în acele stări ne şi exploatare. metodelor şi a stilului nos mi-aţi acordat-o. încredinţez şul") ; HUNEDOARA : Mor- 13.00 Album duminical ; Braşov ;
de neuitat ale represiunii^ de De la ei am preluat şta tru de muncă, în afirmarea Comitetul Executiv al Comi giana („Siderurgistul"); 16.00 Magazin sportiv ; 19,20 1001 de seri : Plk şi
clasă a burgheziei române, feta pe care, în noile condi continuă a principiului con tetului Central şi Consiliul Jandarmul la plimbare DUMINICA 10 FEBRUARIE • Stadion — rubrică Tik ;
întreaga noastră fiinţă s-a ţiuni ale dezvoltării luptei ducerii colective, principiu de Stat al Republicii Socia („Constructorul") ; Cu căr de reportaje din 19,30 Telejurnal ;
identificat cu nesfîrşitul dor revoluţionare, o transmitem suprem al conducerii de liste România de întreaga ţile pe faţă („Arta"); CA- 8.30 Deschiderea programu sportul de masă ; 20.00 Panoramic ştiinţific.
de a fi liberi, liberi prin lup celor ce urmează după noi. partid şi de stat. mea recunoştinţă şi devota LAN: Paraşutiştii („11 Iu lui. Gimnastica pentru • Baschet masculin : Avanposturi ale ştiin
ta organizată, la capătul că Generaţia următoare a in In faţa partidului nostru ment faţă de partid, ţară şi nie") ; TELIUC : Alfred cel toţi; Steaua — Dinamo ţei şi tehnicii româ
reia trebuia să se găsească trat în linie. De cîţiva ani, şi a statului stau multe pro popor. Mare („Minerul") ; GHE- 8,40 Cravatele roşii: Eta Bucureşti (repriza a neşti ; Premiul No-
puterea politică a clasei într-un firesc şi continuu bleme de rezolvat, îndeosebi Permiteţi-mi să ridic un LAR : Domnului profesor, pa a Il-a a concursu II-a); bel ’73. Caleidoscop ;
noastre muncitoare şi, o da mers ascendent, în condu în condiţiunile actuale com pahar pentru Comitetul nos cu dragoste („Minerul"): lui „7 contra 7". Par 17,00 Film 20,30 Povestea unui cîntee
tă cu ea, capacitatea de a fi cerea partidului nostru iau plexe de dezvoltare a socie tru Central, pentru toţi cei PETROŞANI : Fata din Is- ticipă echipajele pio serial: „Pistru „Trandafirul" şi „Ioa
stăpîni în casa noastră. loc tot mai mulţi reprezen tăţii umane. i prezenţi aici. tanbul („7 Noiembrie") : nierilor din judeţele iatul" — episodul al ne", Ioane" — vari
VUI-lea ;
Lupta unită şi fermă a tanţi remarcabili ai acestei Dar nu multitudinea şi ILa mulţi ani ! Conspiraţia („Republica") ; Botoşani şi Iaşi ; 17,35 Publicitate ; ante primare pentru
partidului în fruntea clasei generaţii. I.UPENI : Despre o anume 17,40 Cîntare patriei — con mai multe cîntece bă
muncitoare şi a forţelor so Noi, cei mai vechi din co (Urmare din pag. 1) Popescu, Leonte Răutu, Gheor fericire („Cultural") : Pe 9,35 Film serial: „Comoa curs coral interjude- năţene ;
ciale înaintate ale ţării, le-a lectivul nostru de conduce ghe Stoica, Ştefan Voitec, rechile („Muncitoresc") ; ra din 13 case" — e- ţean. Etapa a Vl-a. 20,40 Revista literar-artisti-
realizat rînd pe rînd, pe re, exprimăm faţă de aceşti brăţlşat cu căldură, adre- Chivu Stoica, Constantin Bă- LONEA : Mafia albă („Mi pisodul II ; 19,00 Lumea copiilor : „Pă că tv. ; Spectacol de
toate. succesori ai noştri întreaga sîndu-i urări de mulţi ani, bălău, Cornel Burtică, Miron nerul") ; ANTNOASA : Rond 10,00 Viaţa satului. Pe a- puşi şi copii" ; poezie patriotică şi
Cu anii, ţara, Republica consideraţie tovărăşească, îi sănătate şi fericire. Constantinescu, Mihai Dalea, de noapte („Muncitoresc") : genda de lucru a adu 19 30 Telejurnal. Săptămîna revoluţionară organi
Socialistă România, a deve salutăm cu toată căldura şi La festivitate a participat Mihai Gere, Magdalena Fi- PETRILA : Dragostea înce nărilor generale : „1974 zat de Revista lite-
nit o puternică realitate e- le urăm să ducă ştafeta îna tovarăşa Elena Ceauşescu, lipaş, Ion Ioniţă, Ion Păţan, pe vineri („Muncitoresc") ; — an record în agri politică internă şi in rar-artistică Tv. la
conomică, politică şi socială, inte cu deplin succes, spre tovarăşii Manea Mănescu, Alexandru Sencovici, Gheor VULCAN : Un om în săl cultură". De luni pînă ternaţională în ima Rm. Vilcea ;
gini ;
o reală forţă a socialismului, noi înălţimi. Paul Niculescu-Mizil, Gheor- ghe Vasilichi. duminică — jurnal 20,00 Opereta sau... revista ; 21,25 Publicitate ;
a progresului uman. Afirmarea puternică a ghe Pană, Gheorghe Rădu- Intr-o atmosferă de caldă băticie („Muncitoresc") ; U- de actualitate săptă- 22,00 Telejurnal ;
Nimic nu a fost zadarnic. partidului nostru de după lescu, Virgil Trofin, Ilie prietenie, conducătorii parti RICANI : Jandarmul la mînală. Om, lege, res 22,10 Duminica sportivă. 21,30 Roman-foileton : „Ger
In faţa acestei înălţătoare Congresul al IX-lea şi, în Verdeţ, Maxim Berghianu, dului şi statului. împreună plimbare („Muncitoresc") ; ponsabilitate. Din bu minai" ; Ecranizare în
realităţi, vă rog să acceptaţi deosebi, al X-lea, ca forţă Gheorghe Cioară, Lina Cio- ORAŞTIE • Despre o anume curiile şi necazurile LUNI 11 FEBRUARIE 5 episoade a roma
expresia sentimentului meu conducătoare ; marile reali banu, Florian Dănălache, E- cu soţiile, l-au felicitat cor fericire („Patria") : Grăbiţi unui medic de ţară. nului lui Emile Zola.
de profundă satisfacţie de a zări în construcţia socialistă mil Drăgănescu, Janos Faze- dial pe tovarăşul Emil anusul soarelui, seriile I si Cîntece maramureşene Episodul I — „Mi
fi putut face parte din rîn din ţara noastră; rolul tot kas, Petre Lupu, Dumitru Bodnaraş IT („Flacăra") ; GEOAGIU- 16,30 Emisiune în limba ma nerii" ;
BAl : Facerea lumii : HA cu Angela Buciu şi ghiară. Din 7 în 7 zi- 24 de ore.
BREVIAR INTERNAŢIONAL telegrame • note ♦ informaţii
■ * 9 • . *
O nouă formulă tehnică
«•
ANGLIA Campania electorală Dezvoltarea reţelei feroviare in Libia la tragerea excepţională
Vînd pian, Deva. str. Aurel Vlaicu, 11/A.
capătă noi dimensiuni TRIPOLI 9 (Agerpres). — (Libia). Cel de-al doilea pro PRONOEXPRES Casă de vînzare, Simerla, strada 30 Decembrie, 17.
Vînd casă, centru, apă, gaz, grădină, curte separată,
In vederea dezvoltării reţe iect prevede construirea u- str. Călugăren! 2. apartament 5, Deva.
lei feroviare a ţării, guvernul nei alte căi feroviare intre
LONDRA 9. Coresponden drul marii demonstraţii stu libian are în vedere realiza DIN 17 FEBRUARIE 1974 oreh^hfoo Sltot1a 1000 I ' IB ‘ Petr oşanl, telefon 11981, după
tul Agerpres, Nicolae Plo- denţeşti, desfăşurată vineri oaza Fezzan, unde se află
peanu, transmite : Greva na după-amiază la Londra, la rea a două importante pro cîmpunile petrolifere, şi coas Se extrag 51 numere în 6 extrageri din care : Vind casă, două corpuri. Simerla, Mihai Viteazul, 28.
ţională a minerilor britanici, care au participat 35 000 de iecte. Este vorba, în primul ta mediteraneană, permi- — 3 extrageri fiecare de cîte 9 numere din 45 ; Vînd Skoda 1000 MB. Deva, str. Minerului, bloc L5, ap. 12.
rînd, de calea ferată care ur
care s-a anunţat că va fi de tineri, mulţi purtau pancar mează să facă legătura între ţînd transportul rapid şi ief — 3 extrageri fiecare de cîte 8 numere din 45 ; Vlnd casă, Sîntandrei 95, telefon 11859.
clanşată la miezul nopţii de te pe care scria : „Ii spriji Solloum (Egipt) şi Tobrouk Vind casă la şosea, localitatea Mîndruloc nr. 96 _____________ 12 kftiD
simbătă spre duminică, a în nim pe mineri! “ tin al ţiţeiului extras. Se acordă : de Arad, 4 km de combinatul chimic. Informaţii, Arad, Bo-
ceput, de fapt în cea mai In aceste condiţii — cam ® Autoturisme „Dacia 1 300" plus diferenţa în lintineanu 14 A, ap. 5.
mare parte a bazinelor car pania electorală pentru ale Sectorul de stat şi cooperatist — numerar pînă la 100 000 l e i ; Vind Dacia 1100. Deva, telefon 13986.
bonifere, sîmbătă dimineaţa. gerile generale de la 28 fe Inspectoratul silvic judeţean Hunedoara anunţă pierde
O dată cu încetarea lucru bruarie capătă noi dimensi preponderent în economia siriana • Autoturisme „Dacia 1 300" ; rea de către Ocolul silvic Pui a marcatorului rotund
lui. minerii au plasat şi pri • Excursii în R.D. Germană, Italia, Bulgaria şi P.S. nr. 551.
uni, confruntarea dintre par DAMASC 9 (Agerpres). realizate. Totodată, se men Marcatorul se declară nul şi fără valoare în mîinile
mele pichete de grevă. Con tidele politice devenind tot Potrivit statisticilor date pu ţionează că în anul respectiv Iugoslavia ; oricui s-ar afla.
gresul Sindicatelor Britanice mai acerbă. Acum este peri blicităţii la Damasc, sectorul producţia globală a fost cu © Premii fixe în bani. lrinca Petru aduce sincere mulţumiri dr. Nicula Ioan şi
(T.U.C.) şi un mare număr oada cînd se stabilesc can de stat şi cooperatist a de 125 la sută mai mare faţă de Azi şi mîine ultimele zile cînd vă mai puteţi pro întregului personal medico-sanitar de la Spitalul C.F.R. Si-
didaturile şi se adoptă ma venit preponderent în econo cura bilete pentru această tragere. meria pentru îngrijirea medicală, pînă în ultima clipă a vie
de uniuni sindicale au decla .prevederile cuprinse în pla
nifestele electorale. Primul mia naţională siriană, depă (30) ţii, regretatei soţii lrinca Despinica.
rat că vor acorda minerilor manifest publicat a fost cel şind, încă din 1972, 50 la nul de dezvoltare a econo
întregul lor sprijin. In ca al laburiştilor. sută din totalul producţiei miei naţionale.
Redacţia şl administraţia darului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 72 138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.