Page 37 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 37
Proletari din toate fărlle, unlfl-vă 1 Vizita secretarului general al
Partidului Comunist Român,
preşedintele Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
tovarăşul NICQLAE CEAUŞESCU,
în Republica irak
La invitaţia secretarului Român, preşedintele Consi
general al conducerii regio liului de Stat al Republicii
nale a Partidului Socialist Socialiste România, tovarăşul
Arab BAAS, preşedintele Re Nicolae Ceauşescu, va efec
publicii Irak, Ahmed Has- tua o vizită oficială de prie
san al-Bakr, secretarul ge tenie în Republica Irak. în
neral al Partidului Comunist tre 19 şi 21 februarie a.c.
ANUL XXVI Nr. 5 936 MARTI 12 FEBRUARIE 1974 4 PAGINI - 30 BANI
laţiilor,
pro
In 12 zile dintr-un an, cesului de optimizarea creşterea
forare,
A Depăşiri la trenuri remorcate cu debitului sondelor aflate în
w' "m
combustibil economisit exploatare, sarcinile planului
XXX-a toţi indicatorii Lucrătorii complexelor pe primele 40 de zile an
fost depăşite cu mai bine
C.F.R.-Ploieşti şi Buzău de 5 milioane lei.
aniversare lele acestea tovarăşul Nico cinstesc aniversarea petroliş Pe şantierele
lupte
Aşa cum ne-a informat zi
ceferiştilor
lor
şi
a lae lacob, şeful autobazei tilor cu importante reali
zări. Astfel, ei au depăşit hidroenergetice
Hunedoara,
colectivul
de
muncitori de aici este hotă- prevederile planului la zi
Eliberării CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN rît să întimpine cele două cu circa 2 milioane lei, în început probele mecanice la
La Tarniţa, pe Someş, an
condiţiile
unui
volum
de
mari evenimente din viaţa
poporului ce vor avea loc in activitate cu 23 la sută su primul hidroagregat. Tur
acest an cu noi succese in perior celui din perioada binele cu care este echipa
muncă. corespunzătoare a anului tă hidrocentrala de aici sînt
Pionul de transport a fost trecut. Generalizarea iniţia de o concepţie nouă, pro
indeplinit la zi in proporţie
iectate şi fabricate în ţară.
tivei ,,12 zile dintr-un an,
în intimpinarea După prima decadă din februarie de 101,5 la sută, la trans trenuri remorcate cu com De asemenea, stadiul lucră
port marfă de 101,2 la su
economisit"
bustibil
le-a
tă, iar la călători - 105,1 la permis să economisească o rilor de construcţie şi mon
taj asigură ca şi pornirea
„Zilei ceferiştilor 11 Creşte cota succeselor în producţie sută. In acelaşi timp s-a ob cantitate de combustibil cu celei de-a doua turbine să
care se pot alimenta loco
ţinut o economie de 54 124
se înscrie în grafic.
litri de benzină, care poale
asigura realizarea a 68 000 motivele pentru a parcurge La rîndul lor, construc
de trei ori distanţa Bucu
pe
de
torii
hidrocentralei
tone kilometrice. La succe reşti—Buzău şi retur. Lotru au consemnat în bi
hunedo-
Oamenii
muncii
Rezultate deosebite în în
Lucrări de reni îşi amplifică eforturi nuarie. In contextul sarci de cărbune, iar colectivele la ritmul scontat dc lucru, sele obţinute un aport deo trecere raportează, în cin lanţul realizărilor din acest
se mai manifestă neajunsuri.
nilor mobilizatoare de plan
din cadrul C.M. Deva au
sebit l-au adus şoferi ca :
le cu fiecare zi în marea şi al angajamentelor asu realizat sarcinile de plan la De asemenea, E.M. Ţebea Paraschîv Marin, care lunar stea aceleiaşi aniversări, şi an însemnate depăşiri ale
întrecere socialistă ce se mate în acest an, siderur- metale neferoase. Lucrătorii şi I.C. Orăştie continuă să economiseşte 280 litri ben colectivele din schelele şi prevederilor de plan. Ast
bună calitate desfăşoară în cinstea celei giştii hunedoreni, care au din unităţile furnizoare de prezinte nercalizări — şi zină, Dan Teodor, Viorel Căr- rafinăriile prahovene. Da fel, la betonarea galeriilor
de a XXX-a aniversări a lansat chemarea la întrece materiale de construcţii au din cauza unor factori obi mănaş, Vasile Gros, Gheor- torită aplicării unui com captărilor secundare de apă
Eliberării patriei şi Con re către toate colectivele la activ plusuri de 111 mc ectivi —, iar mina Lonea ghe Voinea, Aron Alipescu, plex de măsuri tehnico- din zonele .de nord, vest şi
Angrenaţi in întrecerea so gresului al Xl-lea al parti din industria metalurgiei prefabricate din beton, 154 cumulează un minus de loan Crişan, Eugen Şeitan, organizatorice, care au a- sud, ei au înregistrat un
cialistă ce se desfăşoară in dului, pentru realizarea feroase a ţârii, au realizat mc dale mozaicate. iar e- 2100 tone de cărbune. Ne Nicolae Chetraru şi mulţi vut ca cfcct scurtarea du spor de 550 metri liniari
aceste iile premergătoare cincinalului înainte de ter suplimentar în prima de nergeticienii au furnizat rcalizări s-au înregistrat la alţii. ratei de montare a insta faţă de grafice.
celei de-a XXX-a aniversări men. Deşi în uncie compar cadă a lunii februarie 3 400 sistemului energetic naţio o serie de sortimente ca
a Eliberării patriei şi Con timente de activitate s-a tone oţel, 500 tone fontă, nal cu peste 1,3 milioane lemn de mină. mobilier, u-
gresului al Xl-lea ol P.C.R., demarat lent în acest an, 1 400 tone laminate, 450 kWh energie electrică mai tilaj pentru exploatările mi
feroviarii din cadrul uzinei majoritatea colectivelor de tone cocs metalurgic, obţi- mult decît prevedea sarci niere.
nr. 7 a C.S. Hunedoara ob muncă şi-au intensificat nînd totodată însemnate e- na de plan. S-au înregis Este necesar să se acţi
ţin frumoase realizări, pe ca preocupările şi au încheiat conomii de materii şi ma trat importante economii Ia oneze urgent în toate sec
re le dedică „Zilei ceferiş prima lună a anului cu re teriale, de cocs, combusti preţul de cost al produselor toarele unde se mai men
tilor". De la începutul anu alizări meritorii. In conti bili, carburanţi şi energie şi beneficii suplimentare, ţin lipsuri şi neajunsuri, să
lui, mecanicii din cadrul de nuare s-a acţionat cu ener electrică. au fost reduse sensibil con se investigheze şi valorifi DE CE S-A FĂCUT RABAT LA
poului de locomotive Die gie şi responsabilitate pen Cu rezultate bune au în sumurile de combustibil şi ce toate rezervele interne, CALITATEA
sel din Peştiş au reparat tru realizarea sarcinilor de cheiat decada întîi din fe energie electrică, de mate să se accelereze ritmurile
peste plan 3 locomotive de plan şi a angajamentelor bruarie şi Centrala cărbu de execuţie pe şantiere pen
1 200 C.P., care urmează să asumate în marea întrece nelui Petroşani şi Centrala rii prime şi materiale. se realizeze ritmic, la toţi REPARAŢIILOR UNOR UTILAJE A6RIC0LE ?
tru ca sarcinile de plan să
înlocuiască 3 locomotive cu re socialistă, adăugîndu-se minereurilor Deva. Mine Deşi s-au obţinut unele
abur din sectorul oţelăriei. noi valori materiale la cele rii din Valea Jiului au ex realizări. în activitatea de indicatorii, de cea mai bună
’ De asemenea, la atelie înregistrate în luna ia tras suplimentar 4 700 tone investiţii nu s-a ajuns încă calitate. Termenul scadent pentru cu care s-a acţionat pentru a conducte de surplus sau cu
rul mecanic s-au reparat do efectuarea reparaţiilor la u- pune în stare de funcţionare instalaţia electrică nepusă la
uă vagoane uzinale peste tilajele agricole se apropie toate utilajele agricole, ur punct. Se poate spune, în
sarcinile de plan, iar la de cu paşi repezi. De încadrarea mărind atit respectarea ter asemenea condiţii, că stadiul
poul de locomotive-vest — intervenţiilor la tractoare şi menului stabilit cît şi cali intervenţiilor la utilajele a-
alte două vagoane. De re DIN BILANŢUL ANULUI 1973 Angajamente maşinile agricole in perioa tatea intervenţiilor. Totodată, gricole garantează că s-au!
marcat că toate reparaţiile dele stabilite — şi în mod s-a desprins că s-a acordat încheiat toate pregătirile
au fost de cea mai bună ca deosebit de calitatea acesto o atenţie sporită reducerii
litate. V entuziaste, ra — depinde hotârîtor e- costurilor prin recondiţiona- pentru începerea lucrărilor
agricole
de
Se
primăvară?
O contribuţie deosebită la VJNZÂRIIE DE MĂRFURI SERVICIILE PRESTATE fectuarea lucrărilor agricole rea unor repere. Fără a mi înţelege, răspunsul la între
realizarea acestor reparaţii mobilizatoare de primăvară în condiţiile nimaliza cu nimic realizări bare este negativ. Surprinză
au adus-o comuniştii loan CU AMĂNUNTUL PRIN POPULAŢIEI (ÎN %) agrotehnice superioare. Fi toare a fost şi situaţia întil-
Mandaş, Leontin Visoi, Ma COMERŢUL SOCIALIST • (ÎN %) resc era deci ca materializa le, vom insista asupra nea
rin Bold, loan Merian, Şte rea obiectivelor amintite să junsurilor care s-au manifes nită la secţia din Sarmize-
I.F.C. Mintia fie pusă în centru! preocu reprezentînd o condiţie deci Dumitru Obrejati, nu a ur
fan Abran şi Nae Barbu. tat. înlăturarea lor grabnică getusa, unde şeful acesteia,
S.M.A.,
conducerilor
părilor
VASILE GRIGORAŞ 3ţ| |||'# şefilor de secţii şi ateliere, a sivă pentru asigurarea succe mărit ca mecanizatorii să-şi
corespondent tuturor mecanizatorilor. sului deplin in efectuarea lu îndeplinească unele îndato
Adunarea generală a
elementare.
Numai
aşa
#n Cj oamenilor muncii de la In scopul de a verifica mo crărilor agricole de primăva riri explică de ce nu erau
se
ră. Referirile le vom face la
I.E.C. Mintia a aprobat dul cum s-au pregătit utila- două staţiuni pentru mecani nici cel puţin curăţate de
Puste 15 000 lei următoarele angajamen lajele în vederea declanşării zarea agriculturii — respec seminţe cutiile semănători-
lucrărilor agricole pe primă
te pe anul 1974 ;
tiv la cele din Cîrneşti şi
le (?). Să nu mai amintim
Depăşirea puterii
■
ioo efectiv utilizabile puse la vară, la sfîrşitul lunii ianua Hunedoara, precizînd că li că şi la alte maşini agricole
rie a.c. şi în prima decadă
aspecte
nele
asemănătoare
nu s-au făcut reparaţiile ne
economii la dispoziţia sistemului e- a lunii februarie, conducerea s-au întîlnit şi la alte uni cesare. O serie de defecţiuni,
nergetic naţional cu 1,5 Trustului judeţean al S.M.A. tăţi (Simeria, Călan, Geoa- care trădează superficialita
la sută faţă de plan. a organizat în toate unităţi giu).
mmb te. din partea şefilor sau a
B Realizarea unei le aparţinătoare o acţiune de La secţia din Toteşti a mecanicilor de secţii, s-au
preţul de cost cantităţi suplimentare de suprarecepţie a reparaţiilor S.M.A. Cîrneşti, al cărei şef constatat de asemenea la
=c: energie electrică produsă la tractoare şi maşinile a-
pe cărbune de 90 mili gricole. Ce concluzii s-au este loan Rişcuţa, s-au gă secţiile din Ostrov, Ciula
Mare şi Peşteana.
Ceferiştii atelierului de oane kWh. desprins în urma verificări sit pluguri cu şuruburi slă Restanţe îngrijorătoare in
bite, grape stelate cu defec
zonă Petroşani au ceva mai B Creşterea producţi lor făcute de către comisiile ţiuni, cultivatoare fără ră- privinţa stadiului reparaţii
mult decît raportarea „stric ei nete de energie elec constituite în acest scop? lor şi rabaturi intolerabile
In primul rînd, ca o tră
tă" în cinstea zilei de 16 4970 1972 1973 V. trică - prin punerea în zuitoare, reparaţii nefinali la calitate s-au semnalat şi
februarie I 4970 1972 4973 funcţiune a microhidro- sătură dominantă sînt de subli zate la semănători pentru ce ■ în unele secţii ale S.M.A.
Pină acum, ei au realizat centralei de pe Mureş — niat eforturile şi răspunderea reale, precum şi tractoare fără Hunedoara. Exemple edifica
repararea a 20 de vagoane cu 5 milioane kWh. toare au oferit cele conduse
peste sarcina de plan la B Sporirea productivi de Viorel Şerban (Peştişu
zi, obţinind o economie la LA „VIDRA" ORĂŞTiE tăţii muncii cu 10 000 Pagina a ll-a Mic), Ion Bande (Peştişu
preţul de cost de peste 15,5 lei pe salariat. Mare) şi Victor Adam (Mî-
mii lei. ■ Economisirea a
Faţă de luna decembrie a Flux viguros de muncă 2 500 tone de combusti nerău). Invocînd diverse mo
tive, şefii şi mecanicii sec
bil convenţional şi 6 to
anului trecut, colectivul de ne de carburanţi. ţiilor au încercat să justifi
aici a realizat o depăşire de La orele dimineţii, oraşul soade în oraş. Ea se menţine — Mie, tovarăşe Her. să-mi B Asimilarea a 24 noi ce neefectuarea reparaţiilor
plan - fizică - de 6 vagoa Orăştie este animat de sala însă la cote înalte în între dai materie ! Nu mă intere repere de piese de la o parte din pluguri, se
riaţii ce merg sau vin de la prinderi, acolo unde oamenii sează cum te descurci. Fe schimb in atelierele în
ne. lucru, de gospodinele care Orăştiei produc bunuri mate meile trebuie să lucreze. treprinderii. • PREGĂTIRI, MECIURI DE VERIFICARE mănători, cultivatoare, grape,
şi
- Este ceea ce ne-am aleargă după cumpărături. riale cu care se mîndresc în — Iţi dau, tovarăşă Rado- B Confecţionarea prin 9 PROGRAMUL RETURULUI CAMPIONATULUI DI tractoare unor alte utilaje pe
cauze
obiective
seama
propus şi prin obiectivul Adie parcă zilnic aici un aer toată ţara şi dincolo, peste vici ; puţintică răbdare. In- autoutilare a unor dis VIZIEI A LA FOTBAL — lipsa pieselor de schimb,
11
principal al întrecerii — ne-a de sărbătoare. Tot orăştianul hotarele ei. ,,Chimica , „Fa- ţelege-mă şi dumneata: a în pozitive in valoare totală
ştie, pare-se, că urbea sa vior", ..Filor" — iată firmele gheţat Beriul şi n-am avut de 300 000 iei. • ÎNTRECERILE DIN „CUPA TINERETULUI"
spus tovarăşul loan Susan, împlineşte în curînd 750 de ce reprezintă cu cinste pro apă. a fost o defecţiune la • PRONOSPORT N. TlRCOB
maistru, şeful atelierului de ani de existenţă. Tot orăştia dusele celor trei principale cazane.şi am rămas fără căl (Continuare in pag. a 3-a)
zonă Petroşani. nul se pregăteşte de pe acum să unităţi economice din oraş. dură, între timp ni s-a luat
întimpine cum se cuvine e- O recentă vizită la „Vidra" şi lumina, deh, greutăţi, dar
venimentul. Apoi animaţia ne-a dezvăluit puternica şi le' rezolvăm pe toate ; repe
originala simfonie a muncii de şi bine ; şi cu răbdare.
de aici, ce vibrează la uni — Staţi din cauza materiei
son în toate secţiile fabricii, prime ? — o întrebăm pe Zilnic, cărbune Folosirea prafului de furnal
puternică şi originală simfo Maria Radovici, secretarul
nie pe portativul marii în organizaţiei de bază de la
treceri socialiste ce se des „Velur I". peste plan
făşoară în cinstea celor două — Nu ajungem noi acolo. la aglomerarea minereurilor
mari sărbători ale patriei şi De aceea cerem materie din
partidului — a XXX-a ani vreme; să nu avem cumva DILJA. In abatajele minei
versare a Eliberării ţării şi probleme. Dîlja, întrecerea pentru căr cărbune peste plan. Pînă in HUNEDOARA. La Fabri acest sens, s-a construit un
Congresul al Xl-lea al P.C.R., bune mai mult şi mai bun se prezent, intiietatea pe mină ca nr. 1 de aglomerare a nou tip de cazan care per
precum şi a sărbătoririi o- — Coloranţi, şefule !... desfăşoară cu maximă in o deţine sectorul Iii, care a minereurilor de fier din mite ridicarea temperaturii
raşului — 750 de ani de la Maistrul Ilie Her o liniş tensitate. Plusul de 393 de extras suplimentar pe febru C.S. Hunedoara s-a intro apei la tobele de amestec
atestarea documentară a O- teşte şi pe brigadiera Ana tone înregistrat aici in dimi arie 700 tone, ureînd plusul dus tehnologia de folosire pînă Ia 90°C, făcînd posi
răştiei. Vinţeler : neaţa zilei de 31 ianuarie de la începutul anului la a prafului de var ca inten bilă mai buna permeabili
Afară e frig în ordine. Zi — Avem, tovarăşă Vinţe a.c. a fost completat în fie 2 328 tone. Am notat cu sificator în procesul de a- tate a şarjelor.
de iarnă adevărată. In sec ler. care zi scursă pînă acum din majuscule numele cîtorva glomerare. Prin noua teh
ţiile fabricii însă temperatu Se recepţionează telefonic luna februarie. brigadieri fruntaşi : Mihai Pe seama noii tehnologii
ra .primeşte grade de la căl o veste bună : Directorul minei Dîlja, ing. Cozma (sectorul III), Vasile nologie a fost înlocuit par de lucru se obţine un spor
dura cu care oamenii lucrea — La baraj la Beriu e-n Dumitru Opriş, ne-a comuni Sidorov (I), Remus Midea ţial minereul deficitar cu de producţie de 3 000 tone
ză. In secţia de bază, unde ordine. Avem din nou apă. cat că prima decadă a lu (II), Zaharia Costache şi praf de furnal — resursă minereu lunar, după cum
am zăbovit mai mult — nii februarie a fost încheia Constantin Mitran (IV Live- secundară ce se găseşte
munţi de piei aşteaptă să in DUMITRU GHEONEA tă cu circa 1 000 tone de ne-a relatat ing. Aurel A-
tre în complexul proces al zeni). permanent în combinat. în chim, şeful secţiei.
înnobilării. (Continuare In pag. a 3-a)
MASA ROTUNDA troliştilor din lanuarie-fe- VOR FI POSIBILE covoare tip „Bucureşti"
i bruarlo 1933. INTERVENŢII MAI 400 mp, 1 800 de li şi alte Mic. Cel doi creatori au VREMEA
citit cele mai recente poe
La cabinetul de ştiinţe In continuare, * urniat OPERATIVE IN confecţii artizanale. Pen
sociale dc la I.M.M.R. Si un spectacol folcloric tru prospectarea in con zii închinate patriei şi Pentru 24 ore
meria a avut loc o masă susţinut de artiştii ama REPARAŢII DE tinuare a pieţei externe partidului.
rotundă pe tema : „Prin tori din localitate. TELECOMUNICAŢII au fost create modele noi
cipii şi norme morale în de cusături cu alesături, Vremea se menţine căl
activitatea de conducere Direcţia judeţeană de confecţii artizanale şi di AUTOCAMIOANE duroasă, cu cerul mai
economică şl socială. Con FRUNTAŞI PE ŢARA poştă şi telecomunicaţii a ferite articole de maro- mult senin noaptea şi di
ducătorul — activist poli achiziţionat un număr de chinărie. Au fost create mineaţa şi temporar mi
tic moral". La dezbaterea LA COLECTAREA ÎS motorete. Cu acestea în acest scop peste 28 de PENTRU TRANSPORTURI ros. ziua. Vîntul va su
organizată de comitetul vor fi dotate echipele de modele noi. fla moderat, cu unele in
de partid din întreprinde intervenţie ale oficiilor PARTICULARE tensificări locale, din sud
re au participat lectori, PLANTELOR din judeţ şi astfel răspun şi sud-vest. Temperatura
propagandişti, secretari ai surile lor la chemările 1NTILNIRE CU POEZIA va fi cuprinsă ziua Intre
organizaţiilor de bază şi noastre vor fl — sperăm Venind în sprijinul popu 8 şt 13 grade, iar noap
cadre- de conducere din Organizaţia municipală — şi mat operative. laţiei, Autobaza transpor tea între minus 2 şi 3
sectoarele de producţie. Hunedoara a U.T.C. a o- In cadrul unor frumoa turi auto nr. 3 Petroşani grade. Local, mai ridi
cupat locul I pe ţară la CONFECŢII se „întllniri cu poezia", a luat măsura de a pune cată.
LA CĂMINUL CULTURAL colectarea plantelor me la dispoziţia solicitanţilor t
dicinale. Tinerii utecişti ARTIZANALE LA EXPORT loan Popa Stănileşti şi în fiecare săptămînă 6 Pentru următoarele
DIN CRISTUR din şcolile şi întreprinde loan Todea, membri al autocamioane pentru trans
rile municipiului au făcut Cooperaţia meşteşugă cercului literar din Orăş porturi particulare. Sîm- două zile
Teste 300 de cetăţeni din din munca de colectare a rească din judeţ a livrat băta, cînd numărul solici
Cristur au audiat la că plantelor medicinale din partenerilor de export din tie, s-au întîlnit cu ele tărilor e mai mare, şi nu
minul cultural expunerea flora spontană o acţiune R.F.G., Franţa. Belgia, O- vii de la Şcoala generală mărul autocamioanelor ce Vreme relativ călduroa
Aici la F.S H. Vulcan, meseria se învaţă pe viu, la maşini, profesorului Victor Marcs de onoare, livrind ...SA- landa — mărfuri peste din Dineu Marc şi cu ci să, cu cerul temporar no-
lingă oamenii cu experienţă, care împărtăşesc cu generozitate privitoare la eroicele lup NATATIX, în 1973, peste planul de export al lunii stau Ia dispoziţia cetăţe ros. favorabil ploilor lo
din cunoştinţele lor tinerilor. Aşa procedează - in fotografie — te ale ceferiştilor şl pe 3 500 kg de plante. ianuarie. Au fost livrate titorii de poezie din Dineu nilor e mărit. cale.
frezorul Traian Marcu, cu ucenicul din anul II Constantin
Macovel. ____________________