Page 4 - Drumul_socialismului_1974_02
P. 4
fi»
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 927 • VINERI 1 FEBRUARIE 1974
W«Ui«W
'telegrame • note • informaţii Programul Universităţii serale
de mamsiR’leninism Deva
LUCRĂRILE COilUIH PLNTRU Ambasadorul României, primit SESS33 LUNI, 4 FEBRUARIE 1974 :
de primul ministru al Danemarcei — Economie politică, anul I, dezbatere la Cabinetul ju
deţean de partid ;
SECURITATE Şl COOPERARE ii EUROPA 31 (Ager duros şi urări de sănătate şi Şosea Transamazonia i _ Principii şi metode ale muncii de partid, anul I, ex
COPENHAGA
fericire
personală
Mulţu
punere în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ;
pres). — Ambasadorul Româ
primul
mesaj,
mind
pentru
niei la Copenhaga, Gheorghe
Una din cele mai im- ;
dare, Ia Cabinetul judeţean de partid;
Ploieşteanu, a fost primit, ministru al Danemarcei, Poul presionante căi rutiere ale \ — Istoria mişcării muncitoreşti hunedorene, anul II, pre
joi, de primul ministru al Hartling,- a transmis tovară lumii — Transamazonia — j — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul II.
GENEVA 31. — Corespon rării economice să analizeze •liniat necesitatea sprijinirii Danemarcei, Poul Hartling. şului Ion Gheorghe Maurer a fost inaugurată oficial ; predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza ' :
dentul Agerpres, Corneliu documentele prezentate Con acestor ţări în curs de dez Cu acest prilej, ambasado călduroase salutări şi urări de miercuri de preşedintele : — Filozofie, anul III, dezbatere, în sălile Şcolii generale
Vlad, transmite: La Cen ferinţei de ţările riverane voltare. In context, vorbito rul român a transmis, din ănătate şi fericire personală. „Dr. Petru Groza" ;
trul internaţional de con Mediteranei, ce nu iau parte rul s-a referit la dezvoltarea partea preşedintelui Consiliu Ambasadorul român şi pri Braziliei, Emilio Garrastazu \ — Principii şi metode ale muncii U.T.G., anul I, predare,
ferinţe continuă lucrările ce ilia lucrări, cu participarea largă a cooperării cu aceste lui de Miniştri al Republicii mul ministru danez au dis Medici. Avînd o lungime în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ;
totală de 5 400 kilometri,
lei de-a doua faze a Conferin reprezentanţilor guvernelor ţări în domeniile comerţului, Socialiste România, Ion cutat unele probleme privind această şosea proiectată şi — Principii şi metode ale muncii U.T.C., anul II, preda-
ţei pentru securitate şi coope acestor ţări. Propunerea ci schimburilor tehnico-ştiinţifi- Gheorghe Maurer, primului stadiul actual şi perspectivele re, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza".
rare in Europa. In şedinţa priotă a fost sprijinită de de ce, cooperării industriale, for ministru danez un salut căl relaţiilor româno-daneze. realizată in inima Ameri
comună de joi a Comisiei în- legaţiile Turciei, Iugoslaviei, mării de cadre şi asistenţă ca de Sud, în zonele jun MARŢI, 5 FEBRUARIE 1974 :
glei Amazonului, a necesi
tîi pentru problemele se Maltei, Elveţiei, Austriei, Spa tehnică, arătînd că schimbu — Economic politică, anul II, predare, la Cabinetul ju
curităţii, şi a Comisiei a doua, niei, Greciei, Italiei şi Fran rile dintre România şi aceste Sesiunea extraordinară tat un mare volum de deţean de partid ;
pentru cooperarea economi ţei. ţări au cunoscut. în ultima muncă şi investiţii. Con — Principii şi metode ale muncii de partid, anul III.
strucţia
început
şoselei
a
că, au fost examinate contri In cadrul dezbaterii, şeful perioadă, o creştere conside în august 1970, lucrindu-se predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ;
buţiile aduse la lucrările delegaţiei României, ambasa rabilă pe multiple planuri. a Consiliului Ministerial pe tronsoane ce porneau — Istoria mişcării muncitoreşti şi a P.C.R., anul III, dez
conferinţei de ţările riverane dorul Valentin Lipatti, a In ceea ce priveşte con din direcţii diferite. Jonc batere, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ;
Mării Mediterane, nepartici subliniat raportul direct care flictul din Orientul Apropiat ţiunea s-a realizat la 15 — Principii şi metode ale muncii de sindicat, anul TI,
pante la conferinţă, precum există între securitatea în — evocat în contribuţia ţări al Pieţei comune predare, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ;
şi modalităţile de a ţine sea Europa şi securitatea în re lor mediteraneene ne parti decembrie anul trecut, in — Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru, anul I,
plină junglă, la 300 kilo
ma de aceste contribuţii în giunea Mării Mediterane şi cipante la conferinţă —, re metri sud de oraşul Mana- dezbatere, în sălile Şcolii generale „Dr. Petru Groza" ;
elaborarea documentelor fi a accentuat asupra necesită prezentantul României a re BRUXELLES 31 (Agerpres). cesii şi foarte importante în us. Aici au fost organizate, — Ştiinţa conducerii societăţii socialiste, anul I, dezba
nale. ţii ca principiile relaţiilor afirmat poziţia de principiu — La Bruxelles a avut loc direcţia unui compromis ca dealtfel, festivităţile prile tere Ia sala de consiliu a I.E.C. Deva.
Participanţii au subliniaţi dintre state, care vor fi ela a ţării noastre privind solu miercuri o sesiune extraordi ar putea fi realizat — cel MIERCURI, G FEBRUARIE 1974 :
legătura indivizibilă dintre borate de conferinţă, precum ţionarea politică, prin mij nară a Consiliului Ministe puţin aşa se speră în cercu juite de in'augvrare. In
întărirea securităţii pe conti şi măsurile de aplicare a loace paşnice, a conflictului, rial al Pieţei comune consa rile comunitare din Bruxelles ciuda numelui său, şoseaua — Economie politică, anul III, dezbatere in sălile Şcolii
nu întilneşte apele fluviu
nent şi întărirea securităţii principiilor să aibă în ve evidenţiind eforturile desfă crată instituirii preconizatului — la următorul Consiliu Mi lui care curg la o distanţă generale „Dr. Petru Groza" ;
în regiunea Mării Mediterane, dere toate statele lumii şi, în şurate de preşedintele Con fond de dezvoltare regiona nisterial consacrat acestei — Sociologia religiei, anul II, predare în sălile Şcolii ge
necesitatea dezvoltării coope primul rînd, ţările meditera siliului de Stat, Nicolae lă a comunităţii „celor nouă". probleme (18 februarie). medie de 300 km de ruta nerale „Dr. Petru Groza" ;
transamazoniană.
rării între ţările europene şi neene neparticipante la con Ceauşescu, de guvernul ro Deşi lucrările Consiliului s-au O altă concesie importantă — Etică, anul II, dezbatere în sălile Şcolii generale ,.Dr.
De notat că Transama
ţările riverane Mediteranei, ferinţă. mân, pentru realizarea unei prelungit mult peste miezul făcută de Home constă în zonia — care are o lărgi Petru Groza".
nopţii, totuşi miniştrii nu au
precum şi necesitatea efortu Referindu-se la problemele reglementări constructive, reuşit să ajungă la un a- aceea că Marea Britanie a me de 75 de metri, dintre Programul începe la ora 18,00, pentru toate secţiile.
rilor comune pentru rezol cooperării, şeful delegaţiei ro paşnice şi durabile în această cord. renunţat la vetoul asupra a- care numai şapte repre
doptării unor decizii în pre
varea problemelor de interes mâne a exprimat solidaritatea parte a lumii. Totodată, vor In comentariul său consa
reciproc. ţării noastre cu lupta popoa bitorul a subliniat că solu crat întîlnirii de la Bruxelles, conizata piaţă comună a e- zintă partea carosabilă —
se ştie,
nergiei.
Delegaţia Ciprului a propus relor arabe pentru consolida ţionarea trainică a acestui agenţia France Presse remar guvernul După cum condiţiona a fost amenajată din pă-
englez
ca organele de lucru însăr rea independenţei şi' suvera conflict reclamă eforturi ne că faptul că este pentru a se orice hotărîre în această mînt bătut, asfaltarea ei
nităţii lor naţionale şi pentru întrerupte din partea state treia oară consecutiv cînd sau numai a unor porţiuni I.J.G.C.L. Deva anunjă
cinate cu examinarea pro problemă de instituirea fon
asigurarea dezvoltării lor e- lor interesate, a altor ţări Consiliul Ministerial dezbate urmînd să se facă atunci
blemelor securităţii şi coope conomice şi sociale şi a sub- această spinoasă problemă dului regional de dezvolta cînd traficul va depăşi 600
ale lumii, inclusiv din Euro re. de vehicule zilnic. Prin secţia sa de prestări construcţii din Deva că
fără să-i poată găsi vreo so
pa. . luţie. Neînţelegerile se refe In direcţia unui compromis execută lucrări pentru particulari şi instituţii de :
Apreciind importanţa idei ră la criteriile de finanţare s-a pronunţat şi delegaţia • zugrăveli
vest-germanâ.
acceptă
care
lor cuprinse în contribuţia a fondului şi de stabilire a acum ca valoarea fondului Inundaţii • parchetări şi dezinfecţii in localitatea Deva şi
ţărilor mediteraneene nepar regiunilor comunitare mai regional să fie sporită la 1.2
puţin dezvoltate care ar ur comunele învecintate.
ticipante, vorbitorul s-a pro ma să beneficieze de aju miliarde unităţi de cont. Apele Fluviului Mississip- I ________________________________________ «ii
ar mm * 2 n nunţat pentru găsirea unor tor. R.F.G. limitează însă numă pi şi afluenţilor săi au i- i
nundat o suprafaţă de pes- \
1 li-; J f 1 soluţii care să permită valo Ministrul de externe bri rul regiunilor care ar urma te 2,5 milioane acri de pă- :
rificarea deplină a acestor tanic, Alee Douglas-Home, să beneficieze de acest fond, şuni, terenuri arabile şi în- I
cel mai interesat în institui excluzînd de data aceasta
contribuţii în cadrul lucrări rea politicii regionale de dez Franţa din rîndul ţărilor be sămînţate cu grîu de toam- j întreprinderea materiale
lor conferinţei. voltare, a făcut primele con neficiare. nă in 7 state ale S.U.A.
de construcfii Turda
Accidente
1 STRADA ARMATA ROŞIE, NR. 29
0 cuvintare a premierului francez Pierre Messmer Şapte persoane şi-au j Livrează urgent din stoc şi producţia curentă pe
pierdut viaţa, iar alte 17 i bază de comandă următoarele produse :
au fost grav rănite într-un \
PARIS 31 (Agerpres). — for" — a adăugat primul mi susceptibile să sporească e- — Chesoane C 1,5/6 cu toate sarcinile portante
Reuniunea principalelor ţări nistru. conomia de energie, să ori accident de autocar sur- \ — Chesoane CF 1,5/6
venit miercuri în apropie- \
occidentale importatoare de In continuare primul mi enteze mai bine consumul, să rea localităţii Villavicenvio, I — Elemente curbe de acoperiş II 3/12 cu toate
petrol, convocată la iniţiati nistru a anunţat pentru ur adapteze Franţa, pentru o
va preşedintelui Statelor U- mătoarele săptămîni un pro lungă perioadă, la condiţiile din estul Ecuadorului. Cu \ sarcinile portante
nite, Richard Nixon. pentru gram nuclear complementar noi, neaşteptate şi presante". o zi în urmă, 17 persoane ; — Elemente curbe de acoperiş II 3/10,85 cu toate
11 februarie, la Washington, în sectorul energetic şi a su In încheierea discursului au pierit într-un accident \ sarcinile portante
continuă să suscite neîncre bliniat necesitatea combaterii său, Messmer s-a pronunţat — Elemente curbe de acoperiş CPU 1,5/12 cu
derea guvernului Franţei, — oricărei risipe de energie. De pentru limitarea consumului similar în vestul ţării, un- I
a lăsat să se înţeleagă net asemenea, el a precizat că de petrol în Franţa nu din de un autocar se prăbuşise j toate sarcinile portante
premierul francez. Pierre într-o prăpastie. — Grinzi pentru căi rulare GR 6/60, GR 6/80 şi
Messmer caro a rostit, „guvernul va lua, în săptă cauza aprovizionării, ci din GR 6/100 cu şi fără pasarelă
miercuri,, o cuvintare în lo mânile viitoare, noi măsuri cauza preţului acestuia.
calitatea Salaize.. — Diverşi stîlpi şi grinzi pentru hale industriale
Messmer a anunţat, în a- pe bază de proiecte ale beneficiarilor cu condiţia ca
celaşi timp, o accelerare a numărul de bucăţi din acelaşi tip să nu fie mai mic
programului nuclear al Fran PARIS. - Muzeul naţional de 20 bucăţi.
U. R. S. S. — Sala maşinii or a Hidrocentralei Krasnoiarsk. traţiei de la S-aigon respec
ţei, precum şi noi măsuri de artă şi tradiţii populare tarea strictă a Acordului de
destinate economisirii de e- din Paris a găzduit o seară la Paris şi eliberarea neîn- — Tuburi premo de 0 600 şi 0 100 la presiunile
nergie. „După ce au fost ela culturală consacrată Româ tîrziatâ a tuturor deţinuţilor de 4 şi 7 atmosfere
principiile
Lucrările Convenţiei P. S. din Japonia borate comunitare în unei poli niei. După conferinţa despre politici. — Bandă de protecţie pe bază de PVC pentru
domeniul
tici
rădăcinile populare ale artei
energetic şi după ce am ac contemporane româneşti, au cerut secretarului general al RANGOON. - Preşedintele izolat conducte metalice.
TOKIO 31. — Coresponden- îndeosebi în ultimele luni. ceptat principiul noilor ra fost prezentate filme realizate — Blocuri ceramice din argilă arsă la dimensiu
tul Agerpres, Paul Diaconu, Au fost adoptate, de aseme porturi dintre ţările produ de Institutul de etnografie şi O.N.U., Kurt Waldheim, con Consiliului Revoluţionar al nile de : 290 x 240 x 138 cu găuri orizontale ; 290 x
vocarea unei sesiuni de ur
transmite : La Tokio au luat nea, mai multe rezoluţii ca cătoare şi cele consumatoare folclor, filme de artă, au fost genţă a Adunării Generale a Republicii Socialiste a Uniu 24 x 138 cu găuri verticale.
sfîrşit joi lucrările Conven re se referă la diferite as de petrol, ni se pare ilogic audiate lucrări ale compozi O.N.U. pentru examinarea nii Birmahe, Ne Win, a pro
ţiei anuale a Partidului So pecte ale problematicii so- şi periculos să ne raliem u- torilor români contemporani. mulgat două documente le Doritorii se pot adresa cu comenzi direct la se
cialist din Japonia, care, cial-politice nipone. nor idei diferite într-un alt problemei crizei energetice gislative prin care se autori diul întreprinderii.
mondiale, precum şi a apro
timp de trei zile, s-au con ADDIS ABEBA. - In capi zează transferul puterii de (80)
centrat asupra programului tala Etiopiei s-a deschis, sub vizionării cu materiile pri stat către Adunarea Populară
de acţiune al P.S.J. pe anul auspiciile Comisiei O.N.U. me de bază, anunţă agenţia şi consiliile populare locale.
algeriană de presă.
în curs şi asupra platformei BOLIViA /Vo/ incidente intre pentru Africa şi ale Organiza Preşedintele algerian a a- Ambele documente instituie
procedura legală de consti
electorale a acestuia, în ve ţiei Naţiunilor Unite pen rătat că a făcut această pro
derea scrutinului din vară tru Dezvoltarea Industrială punere în calitatea sa de tuire a Adunării Populare
şi a consiliilor populare care,
pentru Camera Consilierilor. armată ţi muncitorii agricoli (O.N.U.D.I.), o reuniune con preşedinte al conferinţei sta întreprinderea judeţeană
Strategia electorală a P.S.J. sacrată evaluării şi pregătirii telor nealiniate, care a avut la rîndul lor, potrivit noii
constituţii, vor alege organele
este axată pe angajarea unei LA PAZ 31 (Agerpres). — nă militară". Schimbul de unor proiecte pentru accele Ioc în luna septembrie a a- de conducere ale statului, de industrie locală Deva
campanii electorale concer- In partea centrală a Boliviei, focuri dintre soldaţi şi lu rarea dezvoltării economice nului trecut. respectiv Consiliul de Stat,
i tate a partidelor din opozi au continuat să aibă loc crătorii agricoli baricadaţi pe pe continent. Consiliul de Miniştri, alte or
ţie. Participanţii la lucrările ciocniri între armată şi mun . Luînd cuvîntul în cadrul şe PARIS. - La Paris a avut ganisme centrale, precum şi STRADA DR. PETRU GROZA 22-24
convenţiei şi-au exprimat ho- citorii agricoli care au blo şoselele spre Santa Cruz şi dinţei inaugurale, secretarul loc o amplă demonstraţie comitetele executive locale.
El Chapare s-a soldat — po
tărîrea de a depune toate cat, începînd de luni, prin trivit surselor guvernamenta executiv al Comisiei economi în sprijinul luptei poporului ANUNŢA
eforturile pentru ca partide cipalele căi de acces spre le boliviene — cu 7 morţi şi ce a O.N.U. pentru Afiica, vietnamez pentru realizarea ULAN BATOR. - La Ulan
le din opoziţie să cîştige, îm oraşul Cochabamba, în semn 18 răniţi. Robert Gardiner, a subliniat integrală a Acordului de la Bator s-a anunţat oficial că, Concurs pentru ocuparea postului de chimist
preună, majoritatea în ale de protest faţă de politica Pe de altă parte, se anun importanţa deosebită a unor Paris în problema Vietna in urma convorbirilor, desfă (specialitatea chimie organică).
gerile de vară. economică a guvernului Ban- ţă că, în urma instituirii proiecte industriale atent ela mului, iniţiată de 53 de parti şurate la Londra între împu
Convenţia a adoptat o de zer şi faţă de recenta spori restricţiilor de "circulaţie în borate pentru rapida dezvol de şi organizaţii democratice, terniciţi ai guvernelor Mon Concursul va avea loc la data de 5 februarie
claraţie în care se sublini re a preţurilor la unele pro virtutea stării de asediu de tare economiei ţărilor afri printre care Partidul Comu goliei şi Republicii Federale 1974 la sediul întreprinderii. Tematica se găseşte la
a
ază că P.S.J. îşi va concen duse de bază. Unităţi ale for clarate de preşedintele Ban- cane. nist Francez, Partidul Socia Germania, cele două ţări au întreprindere.
tra acţiunile pentru apărarea ţelor terestre şi aeriene boli- list şi principalele organizaţii hotărît să stabilească relaţii
nivelului de trai al popu- viene au efectuat o „opera zer în întreaga ţară, poliţia ALGER. - Preşedintele Al sindicale. Participanţii la de diplomatice la nivel de am încadrarea şi salarizarea conform Legii nr. 12/
'laţiei, afectat de creşterea ra ţi* de curăţire" în regiunea din La Paz a procedat la geriei, Houari Boumediene, a monstraţie au cerut Adminis basadă. 1971, H.C.M. 914/1968 şi H.C.M. 890/1973.
pidă a preţurilor, înregistrată Cochabamba, declarată „zo arestarea a 70 de persoane. (18)
Sîn-
la
realizat
Săptămina viitoare Cinema^ finka din Praga, dirijată de primarul" Mare ; „Momente
nicolau
ICarel Valdauf; 15,00 Bule
tin de ştiri ;
17,30 Prelu
la Fabrica de mănuşi din
DEVA : Misiunea secretă crări de folclor ; 18,00 O- emoţionante" — reportaj de
DUMINICA, 3 FEBRUARIE dulce decît mine 7; Boola (aplicaţii — II); 88.15 24 de ore. a maiorului Cook („Patria"); Bucureşti rele serii ; 20,00 Zece melo Timişoara ; timpul cetăţea
81.15 Roman foileton : „Pot 10.00 Curs de limba engleză. dii preferate; 20,45 Con nului : „Magazinele de co
8,30 Deschiderea programului. Bouille". Ecranizare după Lecţia 76 (reluare); VINERI, 8 FEBRUARIE 100 de lei („Arta") ; SIME- semnări de Mihnea Gheor-
Gimnastica pentru toţi; Emile Zola. Ultimul epi 10.30 Curs de limba rusă. RIA : Legenda negrului mandă pentru încălţăminte
8.40 Cravatele roşit; sod; Lecţia 77 (reluare); 16,00—17,00 Teleşcoală: Charley („Mureşul"); HUNE PROGRAMUL I: 5,00 Bu ghiu ; 20,50 Cîntă Filofteia din periferie — cenuşăre-
9,35 Film serial pentru copil. 22.15 24 de ore. 11.00 Film pentru copii: „Băia 16.00 Matematică (consultaţii DOARA : Generalul doarme letin de ştiri ; 5.05 Melodii Lăcătuşu ; 21,00 Revista şla se ? ; — anchetă ; sfatul
Comoara din 13 case; tul şi pulul" (reluare); clasa a VlII-a); în zori de zi ; 5,20 Dragi
10.00 Viaţa satului; MARŢI, 5 FEBRUARIE 11,50 Cîntece şl dansuri popu 16.15 Biologie (anul III). Fizio în picioare (,!Siderurgis- gărelor ; 21,25 Moment poe medicului : despre obezitate
11,15 Ce ştim şl ce nu ştim de lare susţinute de ansam logia analizatorului acus tul") ; Simon Templar inter mi-s cîn tecul şi jocul ; 5,40 tic. Poezie chineză'; 21,30 şi combaterea ei. Vorbeşte
spre... Inteligenţe artifi 9.00 Teleşcoală. blul „Carpaţi" al Casei de tic; Jurnal agrar ; 5,50 Muzică Bijuterii muzicale ; 22,00 Ra conferenţiar dr. Gheorghe
ciale ; Matematică (consultaţii cultură din Cîmpulung 15,35 Literatura română: Vasi- vine („Constructorul"); Po uşoară ; 6,00 Radioprogra- Bacanu şi „Dialog cu ascul
11,45 Bucuriile muzicii; pentru clasa a VlII-a); Muscel; le Alecsandri — bardul liţistul („Arta") ; CĂLAN ; diojurnal ; 22.30 Concert de
12.30 De strajă patriei; 9.15 Fizică (anul III): Clmpul 12.05 Film documentar: In cău de la Mirceştl; Fantoma lui Barbă Nea mul dimineţii ; . 8,08 Mati seară ; 24,00 Buletin de tătorii".
13.00 Album duminical; magnetic învîrtltor; tarea animalelor sălbatice; 17.30 Emisiune în limba ger neu muzical. Valsuri sim ştiri ; 0,03—3,00 Estrada noc
15,25 Film serial. „Pistruiatul". 9.35 Chimie. Sistemul periodic 16.00— 17,00 Lecţii tv. pentru lu mană; gră („11 Iunie") ; TELIUC : fonice ; 8,25 Moment poe
Episodul al VH-lea; al elementelor (ciclu în crătorii din agricultură : 19,10 Tragerea loto; Pe aripile vîntului, seriile turnă.
16.00 Campionatele europene de sprijinul candidaţilor la Cultura plantelor de cîmp; 19,20 1001 de seri. Pik şi Tik; tic. Paul Balahur; 8,30 La
patinaj artistic. Demon concursul de admitere în 17.30 Telex; 19.30 Telejurnal; I-II („Minerul") ; PETRO microfon, melodia prefera
straţiile laureaţilor. Trans învăţămîntul superior); 17.35 Curs de limba franceză. 20.00 România — anul XXX. ŞANI : Mafia albă („7 No tă ; 9,00 Buletin de ştiri ; Timişoara
misiune directă de la Za 10.00 Curs de limba germană. Lecţia 79; Revistă social-politică tv.;
greb : Lecţia 77 (reluare); 18.05 Steaua polară; 20,45 Film artistic: Balada pas iembrie") ; Efectul razelor 9,30 Memoria pămîntului 16,00—17,00 Teleşcoală ;
13.00 Cîntare patriei. Concurs 10.30 Curs de limba franceză. 18.30 Festivaluri muzicale. Fes torală (film cehoslovac). gama asupra crăiţelor („Re românesc ; 9,50 Selecţiuni 18,00 Actualitatea radio ; 16.00 Matematică (consulta
coral interjudeţean. Parti Lecţia 78 (reluare); tivalul dansului bătrînesc Premieră pe ţară; publica") ; LUPENI : Bună din opereta .Clivia" de ţii clasa a VIII-a).
cipă: corul de cameră al 11.00 Biblioteca pentru toţi. mureşan; 32.15 24 de ore. 18,10 Muzică populară sub
Casei de cultură a stu Calistrat Hogaş; 18,45 Sociorama. Marile familii; seara, d-nă Campbell („Cul Dostal; 10,00 Buletin de genericul „Cu cîntecul şi Prisma. Secţiuni ;
denţilor din Bucureşti, 11,45 Pagini din Albumul du 19,10 Tragerea Pronoexpres; tural") ; Autostop („Munci ştiri ; 10,05 Popas folcloric jocul pe plaiuri hunedore 16,15 Biologie (anul III):
corul de femei al Casei minical; 19.20 1001 de seri. Plk $1 Tlk; SIMBATA, 9 FEBRUARIE Fiziologia analizatoru
de cultură din Tlrgu Jiu 18,00—17,00 Lecţii tv. pentru lu 19.30 Telejurnal; toresc") ; LONEA : Dragos sucevean ; 10,30 Melodii de ne"; 18,30 Vitrina cărţii. Cu
— judeţul Gorj, corul crătorii din agricultură: 20.00 Reflector; 9.00 O viaţă pentru o Idee : tea începe vineri („Mine Nicolae Kirculescu Richard prinde : profil editorial lui vizual;
I.iceului pedagogic din Creşterea animalelor; 20.20 Teleclnematcca : „Unora C. Sandu Aldea; Bartzer şi Elly Roman ; 1974 ; interviu cu C. Cuble- 16,35 Pagini din istoria pa
Botoşani, corul Grupului 17.30 Telex; le place jazz-ul“. Cu: Ma- 9.30 Film serial: „Pistruiatul". rul") ; ANINOASA : Monte triei : Răscoala de la
şcolar al M.I.U. din Cluj, 17.35 Curs de limba rusă. rllyn Monroe, Tony Curtis, Reluarea episodului VI; Carlo („Muncitoresc") ; PE- 11.00 Buletin de ştiri ; 11,05 şan, directorul editurii „Da
corul Şcolii militare de o- Lecţia 77; Jack Lemmon; 10.05 Gala maeştrilor. Mihail TRILA ; Intre maluri Din muzica popoarelor ; cia" din Cluj ; prezentarea Bobîlna ;
fiţeri activi de artilerie; 18,05 Curs de limba engleză. 22.20 24 de ore. 11.15 Litera şi spiritul le volumelor „Apa" de Alexan 17.30 Emisiune în limba
19,20 1001 de seri. Plk şl Tlk; Lecţia 76; Arnăutu; („Muncitoresc") ; VULCAN :
19.30 Telejurnal. 18.35 Muzica. Emisiune de ac JOI, 7 FEBRUARIE 10.35 Telecinemateca (reluare); Paraşutiştii („Muncitoresc") ; gii ; 11,30 Pe drumul ţării dru Ivasiuc şi „Pietre vii" germană ;
• Săptămina politică In tualitate muzicală; 17.30 Telex; luminos — cîntece patrioti de Mircea Maliţa ; curier 19,10 Tragerea loto ;
ternă şi internaţională în 19.00 Drumuri în Istorie. Cîm- 16.00— 17,00 Teleşcoală : 17.35 Caleidoscop cultural-artis- URICANI : Cutezanţa („7 ce şi revoluţionare ; 12,00 editorial ; 18.40 Fragmente 19.20 1001 de seri : Cali-
imagini: pulung — cetate de scaun 16.00 ştiinţe sociale (consultaţii). ticj Noiembrie") ; ORAŞTIE : In
20,10 Reportajul săptămînll: a Ţării Româneşti; ' Democraţia socialistă; 17,55 Din ţările socialiste; Discul zilei —» Jean Păunes- din opereta „Voievodul ţi mero — film de dese
Iama femeilor; 19,20 1001 de seri. Pik şi Tlk; 18,15 Fizică (anul III). Clmpul 18.05 Familia. Omul de 6 ani failibilul Raffles (..Patria"); cu ; 12,15 Recital de operă ganilor" de J. Strauss : ne animate ;
20.30 Film artistic: „Cromwell". 19.30 Telejurnal; magnetic învîrtltor; la şcoală !; Alfred cel Mare („Flacăra"):
Premieră Tv.; 20.00 Revista economică; 15.35 Matematică. Ecuaţii alge 13.35 Călătorie în lumea ope Leonye Rysanek ; 12.30 In- 19.00 Jurnalul marii între 19.30 Telejurnal;
22.40 Telejurnal. 20.30 Publicitate; brice; rei italiene; GEOAGTU-BĂI : Cînd le tîlnire cu melodia populară ceri — cincinalul înainte 20.00 Revista economică Tv ;
20.35 Seară de teatru: „Con 17.30 Telex; 19,20 1001 de seri. Pik şi Tik; şi interpretul preferat ; de termen cuprinde răs 20.20 Film artistic; „Trece
LUNI, 4 FEBRUARIE stantin Brincoveanu" de 17.35 Curs de limba germană. gendele mor ; HAŢEG : De
Nicolae Iorga; Lecţia 78; 19.30 Telejurnal; spre o anume fericire 13.00 Radiojurnal ; 13,15 A- punsuri la chemările la în re de noapte" — In
22.15 24 de ore. 30.00 Teleenciclopedia. Ediţie vanpremieră cotidiană ; 13,27 trecere pe ramuri de pro distribuţie : James
16.30 Emisiune în limba ma 18,05 Teleglob. In Laponi» fin specială: la a 500-a emi
ghiară : landeză; siune ; („Popular") ; BRAD : Stare Concert de prînz ; 14.00 In ducţie ; telex : valoarea lu Stewart şi Audio
19.00 Interpretul preferat: MIERCURI, 6 FEBRUARIE 18,25 Tineri solişti de muzică 20,45 Publicitate; de asediu („Steaua roşie") ; tegrala lucrărilor pentru crurilor mărunte ; 19,10 Murphy ;
Georgeta Angliei; populară;
19.15 Publicitate: 9,00 Teleşcoală. Album: Scheli 13,45 Universitatea Tv.; 20,50 Film serial : Columbo. GUR.ABARZA : De-aş fi... pian de Maurice Ravel în Poşta melodiilor — muzică 21,45 24 de ore ;
19,20 1001 de seri. Pik şi Tlk; Braşovului; 19.20 1001 de seri. Pik şi Tik; „Fructele răului"; interpretarea lui Samson uşoară la cprere : 19,30 22.00 Aspecte de la campi
19.30 Telejurnal: 9,15 Biologie (anul III): Fizio 19.30 Telejurnal; 22,10 Telejurnal. Harap Alb („Minerul") ; Francois . 14.27 Ciobănaş de „Cadran cetăţenesc" Cu
20.00 Ancheta Tv. Ce doriţi logia analizatorului acus 20.00 Seară pentru tineret; Sport; ILIA : Fuga, seriile I-II onatele europene de
dumneavoastră ? (II) : tic; 21,40 Mai aveţi o întrebare 7 22.30 40 de minute cu Julje la miori — cîntece popu prinde • relatarea „Primul patinaj artistic ce se
30.30 Revista literar-artistică tv. 9,35 Introducere în matemati "Terra, o planetă încă ne Andrews şl personajele („Lumina"). lare ; 14 40 Fanfara Vaidau- gospodar al localităţii — desfăşoară la Zagreb
E unul care cîntă mat ca modernă: Algebre cunoscută 7 (II); Iul Walt Diseny.
Redacţia şi administraţia ziarului s Deva, str.' Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: T2138 (economic), lf588 (viaţa satului), 12138 (social, audienţe, scrisori), 12 317 (cultură, sport) — Tiparul Tipografia Deva.